Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 59/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 703/98/2010
375/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE nr. 59/
Ședința publică de la 12 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolcă
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpații, și G, împotriva încheierii de ședință din data de 10.02.2010, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați, și G, toți personal în stare de arest și asistați de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 8, emisă de Baroul Teleorman - Cabinet individual și, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurenților - inculpați, și G, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință, respingerea propunerii formulată de Parchet și lăsarea în libertate a inculpaților, având în vedere că, aceștia nu fac parte dintr-un grup infracțional organizat, nu s-au sustras de la cercetări, în raport de data săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina lor, nu au încercat să zădărnicească aflarea adevărului și nu prezintă pericol pentru ordinea publică. În ceea ce-l privește pe inculpatul, precizează că, mandatul acestuia este lovit de nulitate, deoarece inculpatul a fost reținut de două ori câte 24 de ore, emițându-se mandat pentru 30 de zile. Precizează că, în referatul de prelungire nu se invocă motive noi, se reiau cele de la arestare care, în opinia sa, nu sunt reale, deoarece nu s-a putut dovedi că inculpatul s-ar fi sustras de la cercetări și nici că ar foi săvârșit și alte infracțiuni.
În ceea cel privește pe inculpatul, acesta era angajat ca șofer, nu a participat sau a avut cunoștință de infracțiunile de înșelăciune comise de ceilalți inculpați, astfel că, nu se justifică propunerea formulată de Parchet. În cea ce-l privește pe inculpatul G, precizează că faptele au fost comise în anul 2006, acesta a fost arestat după 3 ani, iar în dosar nu s-au mai efectuat acte procedurale. Mai arată că, acesta nu a aderat la nici un grup infracțional organizat, nu s-au prezentat transcrierile convorbirilor telefonice, motive pentru care, solicită respingerea propunerii formulată de Parchet și aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, pentru el și ceilalți doi inculpați.
Apărătorul recurentului - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, respingerea propunerii formulată de Parchet și lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere că, la dosar nu sunt probe că acesta ar fi participat la infracțiunile pentru care este cercetat, nu a făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, iar din circumstanțele personale ale acestuia, nu rezultă că ar fi un pericol pentru ordinea publică. Consideră că, motivele invocate de Parchet nu sunt temeinice, atâta timp cât actele ce urmează a se efectua, pot fi efectuate cu inculpatul în stare de libertate, motive pentru care, solicită luarea față de inculpat a unei măsuri prevăzută la art. 136 lit. b sau c Cod procedură penală.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate, solicitând menținerea soluției instanței de fond, pe care, o consideră legală și temeinică, având în vedere că, se mențin în continuare temeiurile de la arestare, complexitatea deosebită a cauzei, natura și modalitatea de comitere a infracțiunilor, pericolul deosebit de ridicat și cuantumul prejudiciului cauzat, impun menținerea și cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită respingerea propunerii, arată că este de acord cu cele expuse de către apărătorul său, mai este sub puterea unui alt mandat emis de către C și că, nu a încercat să zădărnicească adevărul.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, declară că este nevinovat, nu prezintă pericol pentru ordinea publică și solicită să fie pus în libertate, cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și lăsarea în libertate, este de acord cu cele expuse de către apărător, a recunoscut fapta.
Recurentul - inculpat, G, având cuvântul, declară că este nevinovat, este suferind și solicită să fie lăsat în libertate.
CURTEA,
Cu privire la cauza penală de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 10.02.2010 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, G, și pe o perioadă de 30 zile.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că, la data de 9.02.2010 sub nr- a fost înregistrată propunerea, nr. format vechi 3/PL/2010, a fost înregistrată propunerea Parchetului de pe lânga - - Biroul Teritorial Ialomița, privind prelungirea arestării preventive a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 28.06.1962 în B, sector 7, domiciliat în B, str. -, nr. 35,. B,. 6,. 17, sector 5, CNP -, aflat, în prezent, în Arestul C, fiul lui și, născut la data de 19.01.1981 în B, domiciliat în B,-, -. 2,. 62,. 8, sector 6, fără forme legale în B,-, -. 1,. 2,. 8, sector 5, CNP -, aflat, în prezent, în Arestul C, fiul lui G și, născut la data de 05.05.1946, în orașul O, domiciliat în T,-,. A,. 15, județul T, CNP -, aflat, în prezent, în Arestul I, fiul lui și, născut la data de 16.07.1959 în H, județul, domiciliat în H,-, județul, CNP -, aflat, în prezent, în Arestul I, fiul lui Și, născut la data de 21.04.1957 în B, sector 2, domiciliat în B,-, -. B2,. 10,. 121, sector 3, CNP -, aflat, în prezent, în Arestul I, fiul lui și, născut la data de 02.06.1956 în comuna, județul C, domiciliat în comuna, județul C, CNP -, aflat, în prezent, în Arestul I, pe o perioadă de 30 de zile.
În motivare s-a arătat că urmărirea penală nu a putut fi definitivată datorită complexității acesteia fiind necesară efectuarea următoarelor acte și măsuri procedurale/procesuale:
- ascultarea unui număr de aproximativ 40 de persoane în calitate de martori, persoane care au reprezentat părțile civile în raporturile comerciale cu SC SRL sau SC SRL, au lucrat la depozitele celor două societăți comerciale sau au transportat marfă la sau de la aceste depozite;
- ascultarea în calitate de inculpați a mai multor participanți la săvârșirea infracțiunilor recent identificați: G, G, etc.;
- reascultarea unora dintre învinuiți și inculpați;
- obținerea unor înscrisuri de la ONRC, bănci, părți civile sau instituții publice;
- ca urmare a conexării cauzei penale nr. 18 D/P/2010 (moartea suspectă a unei persoane identificată ca fiind ) în care sunt indicii de săvârșire a unei infracțiuni de omor cu autor și, iar posibil instigator, în cauză trebuie efectuate sau refăcute mai multe acte procedurale: exhumarea cadavrului, expertiză medico-legală a cauzelor morții, expertiză, etc.
S-a arătat, deasemena, că subzistă unele temeiuri care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților, având în vedere natura infracțiunilor săvârșite, infracțiuni grave, desfășurate într-o perioadă mare de timp, cuantumul mare al pagubei, perseverența infracțională, modalitatea ingenioasă de săvârșire a faptelor penale, apreciindu-se că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, iar aceștia ar încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unor martori, prin înstrăinarea sau distrugerea unor mijloace materiale de probă. De asemenea, se reține faptul că unii dintre inculpați au antecedente penale, precum și faptul că există date că inculpații au săvârșit și alte infracțiuni după comiterea celor pentru care sunt inculpați în cauză sau pregăteau săvârșirea altor infracțiuni.
Cererea este întemeiată pe disp.art.155 și urm. Cod procedură penală, modif. prin Legea 356/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut:
Prin Ordonanța nr. 22/D/P/2007 din 15.01.2010 emisă de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - T - Biroul Teritorial Ialomița, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, G, pentru săvârșirea a câte două infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și complicitate la înșelăciunea prin convenții prin emitere de cecuri sau alte instrumente de plată fără acoperire, ce a produs consecințe deosebit de grave, prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 215, alin. 1-5 Cod penal, cu aplicarea art. 41, alin. 2 Cod penal.
Prin Ordonanța nr. 22 D/P/2007 din 18 ianuarie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - T - Biroul Teritorial Ialomița, s-a dispus extinderea acțiunii penale față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și o infracțiune de înșelăciunea prin convenții prin emiterea de cecuri sau alte instrumente de plată fără acoperire, ce a produs consecințe deosebit de grave, în formă continuată prevăzută de art. 215, alin. 1-5 Cod penal, cu aplicarea art. 41, alin. 2 Cod penal.
Prin rdonanța nr. 22/D/P/2007 din data de 21.01.2010, emisă de Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT - Biroul Teritorial Ialomița, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003 și o infracțiune de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1-5 cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal.
Propunerile de arestare preventivă au fost admise de Tribunalul Ialomița, astfel:
Prin încheierea nr.1 din 17.01.2010, temeiul arestării pentru inculpatul fiind dat de dispozițiile art.148 lit. a,1, b, c, d, f Cod procedură penală, pentru inculpatul reținându-se dispozițiile art. 148 lit. b, c, d, f Cod procedură penală, pentru inculpații și G dispozițiile art. 148 lit. c, d, f Cod procedură penală, judecătorul a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 17.01.2010, până la 14.02.2010, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.13/UP, 1/UP, 2/UP, 3/UP și, respectiv 4/UP din data de 17.01.2010.
Prin încheierea nr. 2 din 19.01.2010, judecătorul a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru 30 de zile, de la 18.02.2010 la 19.03.2010, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 5/UP/19.01.2010, temeiul arestării fiind dat de dispozițiile art. 148 lit. a, c, d, f Cod procedură penală.
Prin încheierea nr. 3 din 22.01.2010, judecătorul a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru 29 de zile, de la 20.02.2010 la 21.03.2010, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 6/UP/22.01.2010, temeiul arestării fiind dat de dispozițiile art. 148 lit. a și f Cod procedură penală.
S-a reținut că în perioada iulie - septembrie 2006, alături de și - reprezentanții de drept ai "", inculpatul a constituit un grup infracțional cu scopul săvârșirii unei infracțiuni patrimoniale cu consecințe deosebit de grave, în sensul emiterii de cecuri sau alte instrumente de plată fără acoperire.
Au fost prejudiciate un număr de 34 societăți comerciale iar prejudiciul nerecuperat se ridică la suma de 3.300.000 lei.
Activitatea inculpatului, ca reprezentant de facto al "" (de regulă sub pseudonimul -, ) a constat în emiterea de oferte, cereri de ofertă, a negociat telefonic contracte, a închiriat mijloace de transport, a revândut marfa obținută ilicit.
De asemenea, s-a mai reținut că același inculpat, alături de reprezentanții de drept și de fapt ai " " B în perioada februarie - mai 2007 organizat un alt grup infracțional în același scop cu consecința înșelării a unui număr de 33 persoane juridice cu un prejudiciu estimat la 2.198.692 lei.
Din acest grup au făcut parte, ca reprezentant de drept și reprezentanți de fapt inculpatul, inculpatul G, inculpatul și.
Sarcina inculpatului în cadrul acestui grup infracțional consta în contactarea potențialilor furnizori prin intermediul telefonului și a unor cereri de ofertă concepute de el și tehnoredactate de inculpatul.
În privința inculpatului s-a susținut că s-a raliat grupului infracțional constituit, în legătură cu SC "" urmărind același scop și, așa cum s-a arătat mai sus, că a constituit, alături de alte persoane, grupului infracțional din jurul SC " SRL".
Rolul acestui inculpat în cadrul celor două grupuri era acela de a-l sprijini pe inculpatul în stabilirea primelor contacte cu potențialii furnizori și de a tehnoredacta, după dictarea lui, faxuri cu cereri de ofertă. S-a mai reținut că acest inculpat a făcut și încasat plăți și a dirijat transporturile de marfă.
În privința inculpatului, s-a reținut că a aderat la cele două grupuri infracționale, rolul său fiind acela de a intermedia revânzarea la un preț inferior a bunurilor obținute ilicit.
Despre inculpatul G s-a reținut că a săvârșit cele două infracțiuni, prima în modalitatea aderării la grupul infracțional creat în jurul "" și a doua, în modalitatea constituirii grupului infracțional creat în jurul " "
G este acela care l-a introdus în grup pe (directorul " " ) și care, alături de inculpatul, a preluat și revândut o parte din bunurile obținute în mod ilicit.
S-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada 02 august 2006 - 04 septembrie 2006, emis CEC - uri fără acoperire, fără a avea la tras disponibiliul necesar, producând o pagubă de peste 600.000 Euro, a unui număr de peste 60 societăți comerciale, inclusiv SC SRL, jud. De asemenea, inculpatul a constituit și a aderat la un grup infracțional organizat alături de, G, și alias.
S-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada anilor 2006-2007, emis CEC-uri fără acoperire ca reprezentant legal al SC SRL B, producând o pagubă de peste 20 miliarde lei ROL unui număr de 33 societăți comerciale și, în acest sens, a constituit un grup infracțional organizat, alături de inculpații, și alții.
În conformitate cu dispozițiile art.155 Cod procedură penală, arestarea dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea inițială impun in continuare privarea de libertate, sau exista temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cauza de față, în raport de dispozițiile art.143 al.1 Cod procedură penală și art.148 lit. b, c, d, f Cod procedură penală, s-a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu s-au modificat, având în vedere că, din materialul probator administrat până în prezent, plângerile părților vătămate și a părților civile, declarațiile reprezentanților persoanelor vătămate și ale martorilor, coroborate cu înscrisurile existente, declarațiile învinuiților și ale inculpaților și cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a unor convorbiri telefonice interceptate și înregistrate, rezultă suficiente indicii care justifică presupunerea, cel puțin până în acest moment procesual, că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive pentru fiecare dintre inculpați, mai puțin lit. "a" și "1" ale art. 148 Cod procedură penală pentru inculpatul și lit. "a" a art. 148 Cod procedură penală pentru fiecare dintre inculpații și, sunt de actualitate, întrucât rezonanța infracțiunilor comise într-o modalitate ingenioasă nu s-a stins, iar amploarea activității infractorului desfășurată de-a lungul unei perioade mari de timp, cu consecința unor pagube deosebite, justifică în continuare temerea că, lăsați în libertate, inculpații ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică și ar determina o stare de tulburare și de temere.
Cercetările penale dispuse în cauză, inclusiv după arestarea preventivă a inculpaților, au relevat săvârșirea de către cei în cauză și a altor infracțiuni în afara celor pentru care sunt inculpați, ori faptul că pregăteau comiterea unor asemenea fapte, iar încercarea de zădărnicire a aflării adevărului, prin influențarea unor părți sau unor martori, prin înstrăinarea sau distrugerea unor mijloace materiale de probă este de actualitate, în acest sens fiind mărturiile persoanelor ascultate ( unele dintre ele edificatoare, precum cele ale inculpaților și ) și procesele-verbale de redare în formă scrisă a unor convorbiri telefonice interceptate și înregistrate.
De menționat sunt și actele și lucrările întocmite în perioada pentru care s-a dispus arestarea preventivă, constând din noi declarații ale unora dintre inculpați, declarații de martori precum și (vol. IX, vol. II dosar urmărirea penală), ori inculpatul (vol. 33 dosar urmărire penală), sau reprezentanți ai unora dintre părțile vătămate, de exemplu numitul
Tot de actualitate este și conexarea cauzei penale nr. 18/D/P/2010, privind moartea suspectă a unei persoane identificată ca fiind, toate acestea neschimbând cu nimic situația reținută cu ocazia arestării, dimpotrivă dovedind perseverență infracțională de excepție.
Totodată, dat fiind complexitatea cauzei, perseverența infracțională deosebită, urmărirea penală nu a putut fi definitivată, în cauză urmând a se proceda la ascultarea și a altor persoane ca martori, persoane ce au reprezentat părțile civile în raporturile comerciale cu SC SRL sau SC SRL ori au lucrat la vreuna dintre cele două societăți, ascultarea, în calitate de inculpați a mai multor participanți la săvârșirea infracțiunilor recent descoperite, ori la reascultarea unora dintre cei deja inculpați și a căror audiere nu a fost posibilă din motive obiective (lipsa apărătorului, prezentarea inculpatului la alt organ de urmărire penală).
În cauză, dat fiind complexitatea deosebită, se impune inclusiv obținerea de noi înscrisuri de la. bănci, părți civile sau instituții publice.
În sensul celor de mai sus, însăși Curtea Europeană a reamintit că dispozițiile art. 5 & 3 din Convenție nu pot fi interpretate ca și cum ar autoriza o arestare preventivă în mod necondiționat, cât timp nu depășește o anumită durată. În concepția Curții, orice menținere sub arest preventiv a unui acuzat chiar și pentru o scurtă durată trebuie justificată în mod convingător autoritatea în drept fiind obligată să furnizeze motive "relevante și suficiente" pentru menținerea acuzatului sub arest preventiv (cauza Calmanovici, cauza Tarău contra României).
Ori, în cauza dedusă judecății probele dovedesc o gravitate deosebită a faptelor și periculozitate sporită a celor implicați în săvârșirea lor, dat fiind natura și numărul infracțiunilor, modalitatea concretă în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul organizat al acesteia, reacția generală în rândul societății civile.
Față de toate aceste argumente, având în vedere și aspectul implicării și altor persoane în comiterea faptelor sau descoperirea în sarcina acelorași inculpați și a altor infracțiuni grave, în condițiile în care există nu doar suspiciuni ci chiar date certe privind încercarea zădărnicirii aflării adevărului, se poate aprecia, în raport și de jurisprudența că lăsarea în libertate de inculpaților ar reprezenta în continuare un real pericol pentru ordinea publică, dar și pentru buna desfășurare a procesului penal.
Și aceasta cu atât mai mult cu cât, nici nu se poate aprecia, la acest moment, durata actelor de urmărire penală, iar riscul perturbării activității organelor de urmărire penală în condițiile lăsării în libertate este deja o certitudine, având în vedere numărul mare al persoanelor implicate (inculpați, părți vătămate, martori ).
Pe de altă parte susținerile apărătorilor inculpaților ( în special apărătorul pentru inculpații, și G) în sensul unei eronate interpretări date de parchet, probelor de la dosar, ori inexistenței unor probe certe de vinovăție, care să probeze comiterea faptelor astfel cum au fost reținute în referatul având ca obiect propunerea de prelungire, nu au fost primite. Aceleași apărări au fost invocate și cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă, fiind analizate atât de judecătorul de la instanța competentă să soluționeze cauza în fond cât și în calea de atac a recursului.
De asemenea, dispozițiile art. 1491Cod procedură penală raportat la art. 143 Cod procedură penală, prevăd ca o condiție a luării măsurii arestării preventive și, implicit, a menținerii ei, existența unor probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Ori, prin indicii temeinice, conform art. 681Cod procedură penală se înțelege atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Ori, astfel cum s-a arătat înscrisurile de la dosar și mărturiile persoanelor ascultate până în prezent, precum și transcrierile interceptărilor telefonice se constituie în indicii privind contribuția fiecărui inculpat la activitatea infracțională, conform art. 681Cod procedură penală.
Prezumția de nevinovăție nu constituie un impediment al luării și menținerii arestării preventive, însuși art. 5 și jurisprudența prevăzând ipotezele în care se poate considera că există o necesitate care să justifice detenția unei persoane printre care și aspecte ce se regăsesc în prezenta cauză: riscul de a împiedica desfășurarea normală a procesului, riscul comiterii altor infracțiuni de aceeași natură sau protecția ordinii publice.
Nu s-a putut reține nici nulitatea arestării preventive a inculpatului, măsură verificată și menținută în calea de atac a recursului prin încheierea nr. 35 din 22.01.2010 a Curții de Apel București - Secția a II-a penală.
S-a invocat nededucerea unei rețineri de 24 h, măsură dispusă în 2007, privind aceleași fapte, ceea ce nu poate atrage nulitatea mandatului de arestare preventivă, în raport de dispozițiile art. 197 Cod procedură penală, întrucât nu se poate reține o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului.
Și aceasta întrucât inculpatul se află în durata termenului rezonabil de arestare, fără a se depăși cele 180 zile din cursul urmăririi penale, conform alin. 13 al art. 159 Cod procedură penală, iar reținerea sa din 2007 poate face eventual obiectul unei deduceri, anterior împlinirii acestei perioade sau cu ocazia soluționării pe fond.
Este de observat totodată, că deși dispozițiile art. 144 Cod procedură penală prevăd că măsura reținerii poate cel mult 24 de ore, iar inculpatul invocă existența unei a doua rețineri în 2007( în total fiind reținut 48 h) nededusă din arestarea de 29 de zile dispusă prin încheierea nr. 1 din 17.01.2010 a Tribunalului Ialomița, nu există o dovadă a contestării reținerii din 16 ianuarie 2010.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și G, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În principal inculpații au susținut că nu se impune prelungirea arestării preventive, motivând că la dosar nu există suficiente probe din care să rezulte vinovăția lor, nu fac parte dintr-un grup organizat, nu s-au sustras de la cercetări, iar lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul a mai susținut că, mandatul prin care a fost arestat preventiv este lovit de nulitate deoarece deși a fost reținut de două ori câte 24 de ore, mandatul s-a emis pentru o perioadă de 30 zile, fără a se avea în vedere și durata reținerilor anterioare.
Curtea examinând încheierea atacată pe baza materialului probator din dosar, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3866(3) Cod procedură penală constată nefondate recursurile.
În speță, există indicii temeinice în sensul art. 143 Cod procedură penală, analizate amplu de instanța de fond în motivarea încheierii atacate, că inculpații au săvârșit infracțiunile ce li se rețin în sarcină, fapte descrise pe larg de instanța de fond.
Actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate în cauză pentru finalizarea urmăririi penale, care vizează o cauză penală complexă datorită numărului de inculpați implicați și natura, faptelor comise pe o perioadă mare de timp, indicate în referatul organului de urmărire penală și analizate de instanța de fond sunt acte necesare cauzei pentru aflarea adevărului, și raportat la temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, art. 148 lit. a,c,d, f Cod procedură penală se constată că se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, în cauză fiind îndeplinite cerințele art. 155 Cod procedură penală.
Critica formulată în cauză de inculpatul, privind nulitatea mandatului de arestare preventivă nu este fondată, prin încheierea instanței de fond din data de 17.01.2010 s-a dispus arestarea preventivă a acestui inculpat pe o perioadă de 29 zile ca urmare a scăderii celor 24 de ore cât acesta a fost reținut în cauză prin ordonanța procurorului de caz, măsură dispusă în mod legal, ordonanța de reținere a aceluiași inculpat emisă anterior se referea la alte fapte și se întemeia pe alte temeiuri legale, împrejurări față de are aceasta se va avea în vedere doar în cazul unei condamnări a inculpatului în speță.
Pentru aceste considerente recursurile vor fi respinse ca nefondate în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală;
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate recursurile inculpaților, și G, declarate împotriva încheierii de ședință din data de 10.02.2010 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariu avocat oficiu de 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților și pe inculpații, și G la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-8.03.2010
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Elena Ursulescu, Iuliana Ciolcă
