Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 7/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 7/ÎR/2008

Ședința publică din 17 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției

JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela

JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței

Procuror:

Grefier:

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale nr. 3 din 14 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, având va obiect propunerea de arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărătorul său ales, av..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii în sensul respingerii propunerii de arestare preventivă, a revocării măsurii arestării și a punerii de îndată în libertatea inculpatului recurent. A arătat că este inadmisibil ca să se ceară prelungirea măsurii arestării preventive într-o cauză în care, de la data luării măsurii arestării preventive nu s-a mai efectuat nici un act de cercetare penală. A apreciat că măsura menținerii arestării preventive a inculpatului este nejustificată, aceasta cu atât mai mult cu cât în speță se discută o eventuală schimbarea încadrării juridice și cu cât inculpatul recurent beneficiază de prezumția de nevinovăție, care nu a fost răsturnată.

Procurorul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea, ca temeinică și legală a încheierii recurate, arătând că, în susținerea recursului nu s-a invocat nici un motiv de nelegalitate, ci doar de netemeinicie și că, sub acest aspect încheierea este temeinică și legală. A precizat că în cauză sunt implicați mai mulți inculpați și că se efectuează acte de urmărire și împotriva acestora și că, ținând seama de scopul măsurii arestării preventive, în mod corect a apreciat tribunalul că se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, a arătat că nu dorește să ceară sau declare nimic.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 3 din 14 ianuarie 2008, Tribunalul Bihora admis propunerea DIICOT - Biroul Teritorial Bihor și, în baza art. 155 și următoarele, a dispus și prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, născut la data de 30 octombrie 1972 în O, fiul și,măsură dispusă prin încheierea nr. 27 din 20 noiembrie 2007 Tribunalului Bihor, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 41/20 noiembrie 2007, pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 18 ianuarie 2008 până în 16 februarie 2008.

Prin aceeași încheiere s-a dispus disjungerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara și formarea unui alt dosar.

În motivarea încheierii s-a reținut că împotriva inculpatului,în data de 20 noiembrie 2007, s-a început urmărirea penală pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004și trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. și ped. deart. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată și completă prin Legea nr. 522/2004, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. a Cod penal.

Tribunalul a apreciat că temeiurile care au stat la baza arestării preventive inculpatului subzistă și în continuare și că acestea nu s-au modificat nici ca urmare a lucrărilor de urmărire penală efectuate ulterior în cauză și, că mai mult, se impune și efectuarea unor alte acte de urmărire penală pentru lămurirea deplină a situației de fapt, considerent pentru care a admis propunerea și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea ei în sensul respingerii propunerii, a revocării măsurii arestării preventive și a punerii de îndată în libertate.

În motivarea s-a susținut că încheierea prin care s-a admis prelungirea măsurii arestării preventive este netemeinică, câtă vreme de la data luării măsurii arestării preventive față de inculpat și până la data formulării propunerii de prelungire a acestei măsuri, în ceea ce îl privește pe inculpat nu s-a efectuat nici un alt act de urmărire penală, că este nejustificată menținerea inculpatul recurent în stare de arest, câtă vreme prezumția de nevinovăție a acestuia nu a fost răsturnată prin nici un mijloc de probă.

Examinând încheierea prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel, unul dintre scopurile măsurii arestării preventive este acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal or, în prezenta speță, este evident că prelungirea măsurii arestării preventive se impune, având în vedere complexitatea cauzei și necesitatea administrării în bune condiții a probelor. Nu are relevanță faptul că față de inculpatul recurent personal nu s-au efectuat alte acte de urmărire penală, având în vedere cele anterior menționate, respectiv faptul că în cauză sunt implicate mai multe persoane, precum și faptul se impune administrarea altor probe, indicate expres în referatul de prelungire a măsurii arestării preventive, în vederea lămuririi depline a situației de fapt.

Astfel fiind, cum temeiurile care au determinat arestarea subzistă și în prezent, ținând seama de natura și gravitatea faptelor comise, iar prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent se impune pentru o bună desfășurare a procesului penal, curtea apreciază că în mod corect a admis tribunalul propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatul recurent.

Față de cele ce preced, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului care, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, născut la 30.10.1972, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale nr. 3 din 14 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 18 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - -

red. încheiere

jud. fond

dact. 2ex. 21.01.2008, pc

Președinte:Țarcă Gabriela
Judecători:Țarcă Gabriela, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 7/2008. Curtea de Apel Oradea