Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 70/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- Încheierea nr. 70/

Ședința publică din 14 septembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu

JUDECĂTOR 2: Corina Voicu

Judecător: - G-

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

- procuror

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații și, împotriva Încheierii nr. 72/CC din 14 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat -, în stare de arest, asistat de apărătorul ales avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 97194/2009, emisă de Baroul București și recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 78225/2009, emisă de Baroul Constanța.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor să ia legătura cu recurenții inculpați aflați în stare de arest în vederea pregătirii apărării.

Întrebați fiind, recurenții inculpați arată că nu doresc să dea declarații.

Apărătorii recurenților inculpați și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.

Apărătorul recurentului inculpat -, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond respingerea propunerii parchetului prin care a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive pentru următoarele motive:

În mod greșit instanța de fond a reținut faptul că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, apărătorul apreciind că acestea s-au schimbat.

Un argument pentru care parchetul solicită să se dispună prelungirea arestării este finalizarea urmăririi penale, faptul că nu a avut timpul necesar pentru realizarea unor acte de care depinde viitorul dosarului, însă s-au efectuat mai multe acte de urmărire penală, care nu se regăsesc la dosar. S-au prevalat amprente digitale de pe geam și bancomat în vederea efectuării unei expertize și nu s-a stabilit cui aparțin aceste amprente. Martora a descris corpolența inculpaților, îmbrăcămintea acestora, însă la dosarul de urmărire penală nu există poze, arătând că raționamentul pentru care nu au fost depuse este acela că ele nu-și găsesc corespondență. Nu a fost emisă nicio adresă către Banca Comercială Română pentru a se vedea dacă s-au efectuat retrageri frauduloase.

Într-o altă ordine de idei, arată că inculpații se află în stare de arest preventiv de o lună de zile, iar aceștia nu au fost audiați. De asemenea, invocă faptul că propunerea de arestare a fost formulată pentru a se efectua anumite acte de urmărire penală, însă acestea nu au fost realizate.

Pe de altă parte, inculpatul poate fi cercetat și în stare de libertate date fiind motivele pentru care parchetul solicită în prezent prelungirea duratei arestării, starea de arest fiind o excepție. Inculpații în stare de libertate ar putea să-și dovedească nevinovăția și nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Avocat, pentru recurentul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond cercetarea inculpatului în stare de libertate, arătând că în mod greșit s-a dispus prelungirea duratei arestării cu motivarea din încheierea atacată. Apreciază că trebuia sancționată lipsa de diligență cu care s-a efectuat urmărirea penală.

Se arată că inculpatul a stat arestat timp de o lună de zile și nu s-au efectuat actele pentru care parchetul a solicitat arestarea inculpatului. Arată, de asemenea, că nu au fost atașate la dosarul cauzei fotografiile efectuate și solicită a fi depuse înregistrările video de la bancomat. Nu au fost efectuate verificări de pe cardul căror persoanei s-au efectuat extrageri și ce sume. S-a reținut de către organele de urmărire penală faptul că au fost deținute mijloace electronice de plată, însă acestea nu au fost găsite la inculpați.

Pe de altă parte, apreciază că starea de arest este o excepție, iar inculpatul lăsat în libertate nu are posibilitatea de a influența ancheta, de altfel, nu este rezonabil a se prelungi arestarea pentru motivele indicate. Apreciază că după o lună de zile de când inculpații sunt arestați ar fi trebuit ca acele indicii să fie transformate în probe.

Pe de altă parte, apreciază că inculpatul trebuie cercetat în stare de libertate și pentru faptul că nu există temeiuri noi care să mai justifice arestarea. După o lună de zile nu au fost identificate elementele care să lege acele obiecte expertizate de inculpați, iar dosarul nu a progresat.

Într-o altă ordine de idei, arată că nu sunt în cauză incidente dispozițiile art. 148 lit. Cod procedură penală, apreciind că pericolul social trebuie să fie actual și imediat, iar după trecerea unui timp să apară temeiuri noi, astfel că inculpatul trebuie cercetat în stare de libertate.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării inculpatului cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea, arătând că inculpatul este din C, fapta s-a petrecut pe raza municipiului Pitești și nu ar exista niciun pericol că lăsat în libertate ar mai încerca să săvârșească alte fapte. Nu poate să influențeze probele, nu are posibilitatea efectivă de a ajunge la ele și nu există indicii că ar săvârși noi infracțiuni, din moment ce nu sunt indicii că a săvârșit fapta.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, în principal revocarea arestării, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării, iar motivele invocate de apărătorii recurenților inculpați sunt nefondate și contradictorii. La dosarul cauzei există concluziile expertizelor, rezultatul cercetărilor se vor regăsi în rapoartele ce vor fi finalizate și depuse.

În ceea ce privește susținerea apărătorilor inculpaților că nu au fost identificate părțile civile, aceasta nu înseamnă că nu s-au făcut demersuri pentru aceasta, iar asupra inculpatului au fost identificate carduri. Arată că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor fapte grave și actele nu pot fi finalizate în timp scurt.

Cei doi inculpați au domiciliul în C, au venit în Pitești pentru a obține venituri din săvârșirea unor infracțiuni și în mod corect instanța de fond a dispus prelungirea arestării acestora.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile puse de apărătorul său și solicită judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile puse de apărătorul său și solicită judecarea sa în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând, constată:

Prin încheierea nr.72/CC din 14 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a dmis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și, în baza 155 -159 Cod pr.penală, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților (fiul lui - și, născut la 26.12.1986 în C, domiciliat în C, str. -.-,nr.68-.C,.52, județul C) și (născut la data de 17.09.1988 în municipiul C, fiul lui G și, CNP- -, domiciliat în C,-, județul C ), ambii aflați în Arestul IPJ. A, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 15.09.2009 și până la 14.10.2009, inclusiv.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu motivarea că nu au fost audiați până în prezent ceilalți participanți la săvârșirea faptelor, nu au fost identificate toate persoanele fizice și juridice prejudiciate, nu s-au primit concluziile perchezițiilor informatice și constatărilor tehnice, privind cardurile utilizate, etc.

Față de învinuiții - și, s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped.de art.24 alin.1 și 2, art.25 și art. 27 alin.1 din Legea nr.365/2002, respectiv falsificarea de instrumente de plată electronice, punerea în circulație a acestora, fabricarea de echipamente în vederea contrafacerii de instrumente de plată electronice, punerea în circulație a acestora, fabricarea de echipamente în vederea contrafacerii de instrumente de plată electronice și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase.

S-a reținut, că în noaptea de 15/16.08.2009, inculpații au fost depistați, în urma unei sesizări telefonice la Serviciul 112, în timp ce utilizau instrumente electronice falsificate și efectuau operațiuni financiare frauduloase, la bancomatul BCR din municipiul Pitești, cartierul. Asupra lor și în autoturismul pe care îl utilizau s-au găsit 36 de carduri, două baghete de culoare gri necesare citirii codului pin, bunuri necesare confecționării dispozitivelor de copiere a datelor de pe card ( de lipit, cositor, bandă adezivă, dispozitive artizanale), precum și suma totală de 12.429 lei și 500 euro și 10 telefoane mobile.

Prin ordonanța din data de 16.08.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, a fost luată față de cei doi învinuiți, măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 16.08.2009 ora 12,00, până la 17.08.2009, orele 12,00.

Prin încheierea de ședință nr.67/CC/17.08.2009, Tribunalul Argeșa admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați pentru 30 de zile, reținând ca temei al arestării preventive dispozițiile art.148 lit f Cod pr penală.

Examinând propunerea de prelungire a arestării preventive, instanța a reținut că potrivit disp art 155 Cod pr penală, arestarea inculpatului dispusă de judecător poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Prin urmare, pentru a se aprecia asupra temeiniciei cererii de prelungire a duratei arestării preventive a inculpaților, instanța are obligația de a verifica dacă mai subzistă temeiurile care au fundamentat luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive.

La luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive au fost avute în vedere dispozițiile art.143 și 148 lit f Cod pr penală. În prezent se mențin aceste temeiuri. Cu privire la indiciile temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, s-au menționat: declarația martorei, care se coroborează cu procesul verbal întocmit de agenții de siguranță publică din cadrul Secției nr.5 Poliție Pitești, în cuprinsul căruia se consemnează că, la aproximativ 45 de minute de la sesizarea telefonică, inculpații din cauza de față au revenit în zona unde abandonaseră autoturismul, cu intenția de a-l recupera, au demarat în trombă și, ulterior, nu au oprit la semnalul organelor de poliție, fiind în final blocați de echipajele de poliție.

Faptul că în autoturismul cu care s-au deplasat inculpații s-au găsit 36 de carduri, 2 baghete de culoare gri destinate citirii codului Pin, un număr impresionant de bunuri necesare confecționării dispozitivelor de copiere a datelor de pe card, precum și suma totală de 12.429 lei și 500 euro și că asupra inculpatului s-au descoperit 3 carduri cu bandă magnetică, constituie de asemenea un indiciu temeinic în sensul că aceștia au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.

Toate aceste elemente, coroborate cu împrejurarea că inculpații se aflau într-o altă localitate decât cea de domiciliu, la o oră înaintată, au format instanței convingerea că aceștia sunt implicați în activități de utilizare de instrumente electronice falsificate și efectuarea unor operațiuni financiare frauduloase.

Chiar dacă există indicii de participare și a altor persoane la săvârșirea faptelor, această împrejurare nu este de natură a determina neluarea în considerare a indiciilor temeinice existente în privința inculpaților din prezenta cauză. Din toate cele expuse, se desprinde concluzia că în cauză se mențin temeiurile care au stat la luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.

Pericolul pentru ordinea publică la care face referire cea de-a doua condiție nu trebuie înțeles ca o primejdie concretă și imediată constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci în realitate ea semnifică o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generat de rezonanța socială negativă a faptului că inculpații, asupra cărora planează acuzarea săvârșirii unor fapte de o gravitate deosebită, sunt cercetați în stare de libertate.

S-a mai reținut, că inculpatul a fost arestat la 13.06.2008 și eliberat la 5.12.2008, pentru infracțiuni prevăzute de Legea nr.365/2002, așa cum se menționează în rezoluția din 18.08.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș.

S-a apreciat de instanța de fond, că prelungirea duratei măsurii arestării preventive este justificată și de necesitatea finalizării urmăririi penale și îndeplinirea actelor procesule menționate în referatul de propunere a prelungirii arestului preventiv. Deși s-a invocat de către inculpați, prin apărător, lipsa de diligență a organului de urmărire penală, s-a constatat că prin ordonanța din 16.08.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, s-a dispus efectuarea unor activități de urmărire penală, astfel cum au fost descrise în cuprinsul acesteia.

Impotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpații și.

Inculpatul a solicitat casarea încheierii atacate și, pe fond, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive, deoarece nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării, în cauză efectuându-se mai multe acte de urmărire penală care nu se regăsesc la dosar, iar unele probe, precum verificarea amprentelor digitale, fotografiile inculpaților, așa cum erau îmbrăcați în seara săvârșirii faptei și recunoașterea din grup de către martoră nu s-au realizat, nu s-au efectuat demersuri pentru a se stabili dacă s-a efectuat vreo retragere frauduloasă de la bancomatul unde se presupune că au folosit cardurile inculpații și dacă există vreo persoană vătămată.

S-a mai arătat că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, că se consideră nevinovat și că starea de arest este o excepție.

Inculpatul a solicitat, de asemenea, casarea încheierii și respingerea propunerii de arestare, deoarece trebuie sancționată lipsa de diligență a organelor de urmărire penală, care nu au depus la dosar fotografiile efectuate și înregistrările video ale bancomatului, nu au efectuat verificări pentru a stabili dacă s-au efectuat retrageri de sume și dacă există o legătură între mijloacele electronice de plată găsite în autoturism și cei doi inculpați.

De asemenea, s-a invocat lipsa pericolului pentru ordinea publică care trebuie să fie actual și imediat și s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea, care, în opinia inculpatului, ar fi suficientă pentru atingerea scopului măsurilor preventive, deoarece domiciliul inculpatului este în C și s-ar afla astfel la distanță de locul săvârșirii infracțiunii, de probe, de martori și nu există indiciile că ar săvârși noi infracțiuni.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt nefondate.

Deși inculpații și-au afirmat nevinovăția, așa cum corect a arătat și instanța de fond, există suficiente indicii, până la acest moment, care să conducă la bănuiala rezonabilă în sensul că ei ar fi săvârșit infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, respectiv falsificarea de instrumente de plată electronice, punerea în circulație a acestora, fabricarea și punerea în circulație a echipamentelor destinate contrafacerii de instrumente de plată electronice și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase.

Aceste indicii constau în faptul că în autoturismul cu care s-au deplasat inculpații s-au găsit zeci de carduri, dispozitive destinate citirii codului pin, obiecte necesare confecționării dispozitivelor de copiere a datelor, o sumă mare de bani, că asupra inculpatului s-au găsit 3 carduri cu bandă magnetică, că pe bancomatul de la care se presupune că s-a încercat a se retrage bani s-a găsit montat un obiect care acoperea camera ce preia imaginile celor care folosesc bancomatul.

De asemenea, așa cum rezultă din perchezițiile informatice depuse de apărătorii inculpaților la dosarul instanței de fond, pe unul dintre memory cardurile descoperite în autoturismul cu care se deplasau inculpații, s-au găsit fișiere care conțineau numere de carduri și coduri pin, precum și fișiere video în care apar imagini cu tastaturi de bancomate filmate dintr-o zonă superioară în timp ce erau utilizate de diferite persoane.

Comportamentul inculpaților care, ajungând la autoturism, au plecat cu acesta și nu au oprit la semnalele poliției, fiind necesară urmărirea și blocarea lor în trafic, precum și încercarea de a se debarasa de obiectele care-i puteau incrimina, aruncând cardurile contrafăcute pe geamul toaletei poliției, nu corespunde reacției normale a unor oameni nevinovați, așa cum susțin inculpații.

De altfel, apărarea acestora în sensul că li s-ar fi cerut ajutor pentru a recupera acea mașina abandonată este neveridică, ca și susținerea că ar fi făcut schimb de mașini cu persoane pe care le-au cunoscut "la o cafea". Aceste susțineri sunt infirmate de siguranța cu care inculpații, crezând că nu mai sunt în pericol de a fi descoperiți, au urcat în autoturismul parcat în zona bancomatului, l-au pornit fără să facă nici un fel de reglări obișnuite înainte de a pleca cu un autoturism pe care nu l-ai folosit anterior (orice persoană care folosește mașina altcuiva își reglează diferit oglinzile, scaunul etc.), dar și de faptul că "nu-și pot aminti" numărul de înmatriculare al mașinii care îi aparținea inculpatului (indicat ca fiind un BMW alb), cu care fuseseră plecați în vacanță și pentru care nu au prezentat vreo dovadă că ar exista și ar fi înmatriculat pe numele acestuia.

Toate acestea constituie, așa cum s-a arătat, indicii în sensul că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați și că autoturismul folosit era în posesia lor.

Lipsa informațiilor în sensul că s-au făcut efectiv retrageri sau nu de la bancomatul la care se presupune că se aflau inculpații, nu poate conduce la ideea că nu ar exista nici un fel de indicii privind săvârșirea infracțiunilor, ci poate, eventual, să conducă la reținerea, după caz, a tentativei sau a infracțiunii consumate pentru efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, aspecte care țin de fondul cauzei.

Inexistența fotografiilor inculpaților din seara săvârșirii faptei nu este hotărâtoare în a se aprecia asupra inexistenței indiciilor temeinice privind săvârșirea infracțiunilor, ca și faptul că nu s-a făcut verificarea amprentelor de pe bancomat în sistemul.

Așa cum a reținut instanța de fond, fiind prima prelungire arestării preventive, ce se discută la o dată apropiată de momentul luării măsurii, subzistă temeiurile avute în vedere atunci, regăsindu-se întrunite și cerințele art.148 lit.f Cod pr.penală, articol în baza căruia s-a dispus arestarea.

Dat fiind că este incontestabilă îndeplinirea condiției referitoare la cuantumul pedepsei închisorii, curtea va face aprecieri doar asupra pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații în cazul în care ar fi lăsați în libertate.

Acest pericol rezultă din împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, respectiv prin procurarea, falsificarea și adaptarea unui adevărat "arsenal" de mijloace de plată frauduloase și prin valorificarea autoturismului ca un adevărat laborator de confecționare de echipamente folosite în contrafacerea instrumentelor de plată, dar și din celelalte aspecte de organizare a activităților infracționale care au presupus deplasarea inculpaților la mare distanță de domiciliul lor, pentru a micșora șansele de descoperire a acestora și care, în lipsa vigilenței martorei care a alertat organele de poliție, ar fi putut chiar să rămână nedescoperite.

Comportamentul inculpaților, care, ulterior depistării lor, au antrenat organele de poliție într-o urmărire cu mașini, precum și felul în care, după ce au fost avertizați de pericolul inițial, și-au pregătit, după o perioadă de timp considerată de ei ca fiind sigură, întoarcerea la autoturism, dovedesc o anume experiență în evitarea situațiilor care ar fi putut conduce la descoperirea lor. Curtea reține chiar încercarea de a îngreuna ancheta, prin aruncarea cardurilor pe geamul toaletei poliției, unde unul dintre inculpați a ajuns sub pretextul satisfacerii unor necesități fiziologie, ceea ce întărește concluzia privind dobândirea unor abilități menite să le permită evitarea răspunderii penale.

Mai mult, inculpatul a mai fost arestat pentru același gen de infracțiuni, tot de către Tribunalul Argeș, ceea ce îl indică drept o persoană care persistă într-o conduită antisocială, Curtea apreciind că și în viitor există pericolul ca el să săvârșească infracțiuni, la o astfel de activitate ilegală fiind expus și inculpatul, care nu are loc de muncă.

Față de împrejurarea că astfel de infracțiuni informatice nu se săvârșesc neapărat împotriva locuitorilor din orașul în care se află un anume bancomat (la care se efectuează operațiunile frauduloase sau la care se citesc anumite carduri), nu se poate reține ca fiind pertinentă susținerea apărătorilor, în sensul că înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu (alta decât cea în care au fost depistați inculpații), ar fi una eficientă. Așa cum s-a arătat, unul dintre inculpați a fost arestat anterior pentru infracțiuni informatice săvârșite tot în județul

Curtea apreciază, dimpotrivă, că astfel de infracțiuni pot fi săvârșite inclusiv din localitatea de domiciliu, orice persoană care deține bani în conturi - care au atașate carduri- devenind, practic, vulnerabilă, ceea ce dă măsura pericolului public, care este actual și concret. Mai mult, la acest moment, la care nu s-au descoperit decât o parte din probele ce ar conduce la demonstrarea învinuirii, nici nu este în interesul procesului penal ca inculpații să se întoarcă la domiciliile lor, unde ar putea altera obiecte, înscrisuri sau date informatice, existând precedentul deja arătat privind aruncarea unor carduri pe care le aveau asupra lor.

În consecință, curtea va respinge ca nefondate recursurile inculpaților, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, îi va obliga pe aceștia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, născut la data de 17.09.1988 în municipiul C, fiul lui G și, CNP- -, domiciliat în C,-, județul C, și, fiul lui - și, născut la 26.12.1986 în C, domiciliat în C, str. -.-,nr.68-.C,.52, județul C, -, împotriva încheierii nr.72/CC din 14 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare inculpat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 septembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Gh.

Grefier,

Red.

Tehnored./ex.2

Jud.fond

23 septembrie 2009

Președinte:Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Corina Voicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 70/2009. Curtea de Apel Pitesti