Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 76/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 76/
Ședința publică din 13 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Marioara Dumitru
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vâlcea este reprezentată prin
Procuror -
S-au luat în examinare, recursurile formulate de inculpații
G, fiul lui și, născut la data de 19 ianuarie 1977, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,- A, jud. V, G, fostă, fiica lui și, născută la data de 22 ianuarie 1951, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,-, jud. V, G, fostă, zisă, fiica lui și, născută la data de 29 februarie 1972, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,-, jud. V și G, fostă, fiica lui și, născută la data de 10 septembrie 1982, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,- A, jud. V, toți aflați în prezent în arestul V, împotriva încheierii numărul 59 din data de 10 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio, potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat G, în stare de arest și asistat de avocați și, în baza delegațiilor depuse la dosar, recurenta inculpată G, în stare de arest și asistată de avocat, în baza delegației avocațiale depusă la dosar, recurenta inculpată G, în stare de arest și asistată de avocat, în baza
delegației depusă la dosar și recurent inculpat, în stare de arest și asistată de avocații și, în baza delegațiilor depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință după care:
Se depune delegație avocațială nr. 4028/2008, din partea avocat, desemnat din oficiu pentru toți recurenții inculpați.
Se depun la dosar delegațiile avocațiale din partea apărătorilor aleși ai recurenților inculpați.
Curtea, având în vedere că toți recurenții inculpați au apărători aleși, pune în vedere apărătorului desemnat din oficiu pentru aceștia că, îi încetează delegația din oficiu, prin prezentarea avocaților aleși, la acest termen de judecată.
În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, apărătorii aleși ai inculpaților au luat legătura cu aceștia.
Curtea, pune în vedere recurenților inculpați prevederile art. 70 alin. 2 din Codul d e procedură penală, atrăgându-li-se totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Recurenții inculpați G, G, G și G, având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord să dea declarații.
Se audiază recurenții inculpați, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Se prezintă avocat, care precizează că este angajat de soțul recurentei G, și o reprezintă pe aceasta în prezenta cauză.
Recurenta G precizează că, nu este de acord să o asiste avocat, întrucât acesta este și apărătorul ales al numitei, cu care ea se află în conflict. Arată, în continuare că, apărătorul său este avocat.
Curtea, ia act de precizarea recurentei inculpate G făcută cu privire la apărătorul său, acesta fiind avocatul.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursurilor, acordând cuvântul asupra acestora.
Avocat pentru recurenții inculpați, arată că a formulat recurs pentru că încheierea tribunalului este nelegală și netemeinică. În încheierea tribunalului s-a stabilit "definitiv" anumite aspecte cu privire la inculpați, în condițiile în care urmărirea penală nu este terminată.
Mai susține și că, încheierea tribunalului este copiată exact de pe propunerea DIICOT în care se apreciază că în cauză ne aflăm în prezența unui grup organizat. În opinia sa, în cauză nu se pune problema unui grup organizat, deoarece ei sunt un grup, fiind vorba de mamă, fiu, fiică și noră. Tot cu privire la grupul organizat precizează că legea prevede expres ce condiții trebuiesc îndeplinite pentru ca un grup să fie organizat. În propunerea de arestare referitor la inculpata G nu se face decât o singură referire. Mai susține și că inculpații pe care îi apără nu au antecedente penale.
Referitor la un alt dosar aflat pe rolul T - Biroul
Teritorial Gorj, arată că s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi localitatea de către Curtea De Apel Craiova, această instanță considerând că nu este necesară măsura arestării preventive. Or, în acel dosar inculpata este cercetată pentru infracțiuni similare, chiar o parte din părțile vătămate fiind aceleași, astfel apreciază că, nu este posibil ca în același gen de cauze o instanță să dispună cercetarea în stare de libertate, iar o altă instanță să dispună arestarea preventivă. Susține că prezumția de nevinovăție nu a fost aplicată în cauză.
Arată că, în motivarea tribunalului s-a precizat că inculpații au antecedente penale dar la forma generală, neprecizându-se expres pentru fiecare inculpat în parte ce antecedente are. Tot în încheierea tribunalului este antamat și fondul cauzei. Mai aduce în discuție faptul că, dosarul de urmărire este înregistrat în anul 2006, iar pericolul concret apare abia în anul 2008. De asemenea, se precizează în încheiere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 li. f Cod procedură penală, dar nu se precizează, în concret, care este pericolul social pe care inculpații îl prezintă pentru opinia publică. Susține că, se vorbește în motivare despre veniturile ilicite pe care le-a obținut G, dar nu se vorbește despre faptul că acest inculpat are o firmă proprie din care realizează venituri și își câștigă existența, acte care au fost ridicate de procuror cu ocazia efectuării percheziției domiciliare.
Pentru motivele expuse solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate, cu consecința punerii în libertate a inculpaților. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, urmărirea penală putând să fie efectuată și cu inculpatul în stare de libertate.
Avocat, pentru recurenții inculpați G și G, solicită admiterea recursurilor inculpaților motivat de faptul că nu se impune arestarea acestora. De asemenea, solicită analizarea situației fiecărui inculpat în parte.
Arată că, a văzut pozele existente la dosar, în care apar inculpații împreună cu părți vătămate, părți vătămate care susțin că au fost traficate. Dar din pozele respective rezultă o altă stare de fapt a situației, părțile vătămate fiind vesele, și numai traficate nu par. Face referire la faptul că, persoanele ridicate de pe stradă și cercetate pentru prostituție ca să nu fie arestate declară împotriva altor persoane pentru a scăpa. Susține că părțile vătămate au mers de bună voie și fac în continuare același lucru, chiar dacă inculpații sunt arestați ceea ce conduce la concluzia că nu au fost obligate de nimeni să se prostitueze.
În continuare precizează despre un alt dosar aflat pe rolul instanțelor din G, în care inculpați și părți vătămate sunt cam aceleași părți ca și în prezenta cauză. Totodată, mai face referire și la un dosar avut în Spania, unde inculpații au fost sancționați pentru aceleași fapte.
În opinia sa, consideră că trebuiesc audiate părțile vătămate și inculpații după care să se confrunte aceștia, pentru a se putea afla adevărul.
Mai precizează că din discuțiile telefonice, transcrierile interceptărilor aflându-se la dosar, nu rezultă că inculpații ar fi săvârșit infracțiuni, discuțiile fiind normale între cei care vorbesc.
Avocat pentru recurenta G solicită admiterea recursului, casarea încheierii tribunalului și pe fond respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpaților cu consecința punerii în libertate a inculpatei.
Motivarea încheierii tribunalului este pe disp. art. 155 alin. 1 din
Codul d e procedură penală, dar precizează că pe tot parcursul urmăririi penale prelungirea ar fi doar o formalitate pentru că apărării îi va fi foarte greu să dovedească că nu mai subzistă temeiurile inițiale care au condus la luarea măsurii arestării preventive. Arată că parchetul este cel care trebuie să dovedească că, există în continuare temeiuri pentru a se prelungi arestarea preventivă a inculpaților.
Referindu-se la propunerea de arestare, arată că în tot conținutul acesteia, numele inculpatei G este menționat numai o singură dată. Totodată trebuie respectată și prezumția de nevinovăție a inculpaților susținând că măsura arestului preventiv este una vis-a-vis de inculpata pe care o apără.
că, măsura legală ce poate fi dispusă în cauză este măsura obligării de a nu părăsi localitatea, inculpata locuind în și niciuna dintre părțile vătămate nu locuiește acolo, astfel că, acestea nu pot fi influențate.
În circumstanțiere, solicită să se aibă în vedere vârsta înaintată a
Inculpatei, respectiv 60 de ani și starea de sănătate precară, regimul de detenție fiind greu de suportat de aceasta..
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii,
respingerea cererii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive a inculpatei, iar dacă se va considera că este necesară aplicarea unei alte măsuri, aceasta să fie dintre cele prevăzute la art. 145 Cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul, pentru recurenta inculpată G, arată că această inculpată are o situație mai deosebită față de ceilalți pentru că ea este sub puterea unei ordonanțe a - Biroul Teritorial Gorj care a fost prelungită până la data de 05 decembrie 2008. Susține că, din această ordonanță reiese că practic grupul infracțional este aproximativ același, iar câteva din părțile vătămate sunt aceleași, mai mult decât atât, inculpații din acel dosar sunt și în prezentul dosar. În dosarul de la sunt arestați frații concubinului inculpatei G, iar în prezenta cauză sunt arestați frații ei. Dar, instanțele din G au considerat că este îndeajuns măsura obligării de a nu părăsi localitatea, în ceea ce privește inculpații din acea cauză, cu atât mai mult cu cât din cei opt inculpați, patru sunt recidiviști. Precizează că, nu este posibil ca o persoană cercetată pentru aceleași fapte penale care sunt concurente cu cele de la, având în vedere că au fost săvârșite în aceeași perioadă, în același loc și având aproximativ aceleași părți vătămate (, - și ), să aibă două măsuri preventive.
O altă susținere făcută de avocatul inculpatei G,
este că apărarea părților vătămate cum că au fost induse în eroare de către inculpații care le-au promis că le vor duce să lucreze ca barman sau dame de companie, nu poate fi reținută deoarece ele știau pentru ce pleacă, iar sistemul organizat este dorit chiar de ele pentru a le proteja de cei cu care întrețin relații sexuale. Susține o ultimă remarcă în sensul că recurenta inculpată s-a prezentat la instanța din G, la toatele termenele de judecată la care a fost citată.
Nu solicită înlocuirea măsurii arestării preventive, pentru că
inculpata este deja sub puterea măsurii de a nu părăsi localitatea astfel că solicită respingerea propunerii.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate, menținerea încheierii atacate, având în vedere că măsura este legală și se justifică.
Susține că, subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestului preventiv, iar inculpații fac parte dintr-o rețea de traficanți de carne vie.
Încadrarea juridică a faptei este prematur de discutat instanța fiind investită numai cu recursul declarat de inculpați împotriva încheierii prin care s-a admis propunerea parchetului și s-a dispus prelungirea arestării preventive a acestora.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului dar ar dori să fie judecat în stare de libertate.
Recurenta inculpată G, având ultimul cuvânt, arată că dorește judecarea sa în stare de libertate.
Recurenta inculpată G, având ultimul cuvânt, dorește să fie judecată în stare de libertate.
Recurenta inculpată G, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.
CURTEA:
Din actele dosarului, reține că, prin încheierea nr.59 din 10 2008, Tribunalul Vâlcea, n baza art. 155 și urm. Cod procedură penală, a admis propunerea de prelungire a duratei arestării preventive, formulată de - Biroul Teritorial Vâlcea și a dispus prelungirea arestării preventive pe o perioadă de 30 zile, respectiv 14.11. 2008-13.12.2008, inclusiv, a inculpaților:
- G, fiul lui si, născut la data de 19.01.1977 în C, județul O, CNP--, domiciliat în orașul,-, județul V;
-, fostă, fiica lui si, născută la data de 22.01.1951 în C, județul O, cu domiciliul în orașul,-, județul V, CNP--;
- G (fostă zisă ), fiica lui și, născută în data de 29.02.1972, în C, jud. O, cu domiciliul în or.,-, jud.V, CNP-;
- G (fostă ), fiica lui și, născută în data de 10.09.1982, în C, jud. O, cu domiciliul în,- A, jud. V, cu CNP -.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea nr.53/16.10.2008, pronunțată de către Tribunalul în dosarul nr.3252/2008, s-a dispus,în temeiul art.1491alin.10 rap.la art.143, art.148 lit.e și f din Codul d e procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 zile, începând cu 16 octombrie 2008, reținându-se că ansamblul probator administrat în cauză, respectiv plângerile și declarațiile victimelor, declarațiile martorilor, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, hărțile relaționale care redau în formă grafică datele și informațiile rezultate din analiza probelor administrate, datele puse la dispoziție de autoritățile judiciare spaniole,
documentele bancare și de transfer, procesele verbale de verificare a bazelor de date privind intrările și ieșirile din țară, în perioada monitorizării acestora, perchezițiile domiciliare confirmă prezumția rezonabilă că cei sase inculpați sunt autorii infracțiunilor de care sunt acuzați-constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă agravată și continuată, iar în cazul inculpatului G și spălare de bani, prev. și ped.de art.7 din Legea nr.39/2003, art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.23 alin.1 lit.c din Legea nr.665/2002, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Astfel, s-a reținut că inculpatul Gai nițiat și constituit un grup infracțional organizat la care au aderat și sprijinit ceilalți coinculpați și, în perioada 2003-2008, aceștia au recrutat, transportat, cazat, primit persoane din mai multe localități ale țării. Sub pretextul obținerii unui loc de muncă în condiții legale și avantajoase în Spania, prin amenințare, violență și prin alte forme de constrângere fizică și psihică, victimele au fost exploatate sexual în Spania.
Activitățile de recrutare prin înșelăciune au fost executate de inculpații G, G, G și G.Victimele au fost găzduite de inculpata G și G, la domiciliile sau reședințele acestora din orașul, prima ocupându-se și de obținerea documentelor de călătorie pentru unele dintre acestea.
Ulterior, victimele erau transportate cu autoturismele sau cu avionul în Spania de către inculpatii G, G, G și alte persoane, unde erau exploatate sexual.Supravegherea strictă, îngrădirea libertății de mișcare, reținerea actelor, lipsirea de mijloace pecuniare, exercitarea unor violențe fizice și psihice au fost realizate de inculpații G, G, G, și G.
S-a mai reținut că părțile vătămate care au formulat plângeri penale, respectiv, a, și au descris împrejurările concrete în care inculpații, sub pretextul mincinos al oferirii unui loc de muncă decent în Spania, le-au primit și găzduit, mai întâi în orașul, județul V, și apoi le-au transportat cu ajutorul conducătorilor auto: -, -, zis"" și, în localitățile Altea, și. În diverse locații închiriate sau deținute de inculpatul G, victimele erau găzduite și, prin constrângere fizică și psihică, lipsire de libertate în mod ilegal, au fost determinate să se prostitueze în condiții inumane.Inculpații și-au însușit de la victime nu numai sume de bani substanțiale, obținute din practicarea prostituției, dar și bijuteriile din aur sau telefoanele mobile, ori articole de îmbrăcăminte oferite de clienții mai generoși (vol.II dosar urmărire penală).
Din activitatea infracțională, inculpatul G, a dobândit cel puțin 5 imobile, autoturisme de lux și cantități importante de aur.
În urma perchezițiilor domiciliare(vol.III și IV) au fost identificate și ridicate de la inculpați următoarele bunuri: 5 laptop-uri, o unitate centrală, peste 100 CD-uri, 14 telefoane mobile, 4 cartele, arme albe, 3 săbii, circa 3 kg obiecte din aur(55 inele, 22 cercei, un ac cravată, două medalioane, două broșe, 34 brățări, 24 lanțuri, 30 monede din aur), 3000 lei, înscrisuri, acte de identitate ale altor persoane, inclusiv pe numele unor cetățeni străini.
De asemenea, din interceptările și înregistrările convorbirilor telefonice (vol.V, VI, VII, VIII și IX ) rezultă concret modalitățile de traficare a victimelor.
S-a precizat că deși punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților a început în anul 2006, o parte dintre ei fiind chiar reținuți și avînd cunoștință de acuzațiile aduse de procuror, au continuat activitatea infracțională.
În speță, tribunalul a constatat că sunt incidente dispozițiile art.148 lit.e și f, art.136 și 143 din Codul d e procedură penală, motiv pentru care pentru buna desfășurare a procesului penal, în această fază procesuală a considerat ca fiind oportună cercetarea inculpaților în stare privativă de libertate.
S-a constatat că din probe rezultă cu certitudine că inculpații, direct sau prin intermediar, au încercat anterior influențarea părților vătămate, exercitând presiuni asupra acestora pentru schimbarea declarațiilor, ori pentru sesizarea autorităților judiciare,în acest sens victimele au fost amenințate cu moartea sau cu producerea unor suferințe membrilor familiilor lor, ori prin exercitarea de acte de cruzime când acestea încercau să scape de sub supravegherea inculpaților, iar pentru faptele imputate inculpaților legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
De altfel, o parte dintre inculpați au fost cercetați, nu doar în România, ci și de autoritățile judiciare spaniole, pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni fiind chiar reținuți, arestați sau dați în urmărire, așa cum rezultă din corespondența purtată între autoritățile judiciare române și spaniole(vol.II).
Față de considerentele expuse, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art.1491așlin.9 Cod pr.penală, a admis cererea formulată de procuror și în temeiul art.1491alin.10 rap.la art.143, art.148 lit.e și f din Codul d e procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților.
Potrivit disp.art.155 pr.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Ori, în speță,existența temeiurilor care au dus la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, a fost stabilită în mod definitiv de către Tribunalul Vâlcea, de la data luării măsurii preventive și pînă în prezent neintervenind nici un element care să poată conduce la modificarea acestor temeiuri sau la încetarea lor, cum nu a fost dovedită nici existența unui temei nou care să impună punerea în libertate a inculpaților, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistînd și impunînd în continuare privarea de libertate a inculpaților, trecerea unei perioade relativ scurte de timp de la luarea măsurii arestării nealterînd în vreun mod existența temeiurilor arestării și scopul procesual al acestei măsuri,în cauză existînd date și probe care justifică în mod rezonabil presupunerea că inculpații se fac vinovați de săvîrșirea infracțiunilor de comiterea cărora sunt învinuiți, în special cea prev.de disp.art.7 din Legea nr.39/2003, indiferent de calificarea juridică a acestora din punct de vedere al participației, sub aspectul calității de autor sau complice, pedeapsa prevăzută de către lege pentru comiterea acestora, în oricare dintre aceste forme de participație, fiind mai mare de 4 ani.
Având în vedere cele expuse, temeiurile ce au dus la luarea măsurii arestării preventive subzistînd și impunînd în continuare această măsură, atât pentru buna desfășurare a procesului penal,cît și pentru asigurarea ordinii publice, este evident că în cauză nu se poate dispune o altă măsură preventivă, existența unei asemenea măsuri luată împotriva inculpatei G de către procurorul din cadrul -Biroul Teritorial Gorj, neavând nici un fel de relevanță în cauză, chiar dacă ar exista identitate între anumite acte materiale ce intră în conținutul infracțiunilor de săvîrșirea cărora este învinuită, existența obligării de a nu părăsi localitatea dispusă de către procuror într-o cauză neîmpiedicînd luarea măsurii arestării preventive într-o altă cauză, în temeiul art.155 pr.pen.
Împotriva încheierii, inculpații au formulat recurs, susținând prin apărători mai multe motive:
1.- Nu se justifică prelungirea arestării preventive, nefiind probe
care să confirme acuzațiile, arestarea este o măsură prea severă ce afectează starea de sănătate a unora din inculpați și a în special inculpatei G.
2.-Nu există pericol social ca temei al arestării de vreme ce
dosarul de urmărire este înregistrat în 2006 și până în acest moment nu s-a pus problema arestării inculpaților.
3.- Inculpata G mai este cercetată într-un dosar al DIICOT G în legătură cu același gen de fapte, alături de alți inculpați ce au fost lăsați liberi de Curtea de Apel Craiova, și în plus, susnumita se află deja sub puterea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă de instanța precizată.
Curtea apreciază nefondate recursurile inculpaților.
În sensul disp.art.155 Cod procedură penală, arestarea inculpatului poate fi prelungită de instanță, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate sau au apărut temeiuri noi care să justifice arestarea.
Inculpații au fost arestați la 16.10.2008 în temeiul art.148 al.1 lit.e și f, reținându-se că au exercitat presiuni asupra părților vătămate, lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise este închisoarea mai mare de 4 ani.
1.-În ce privește primul motiv de recurs, curtea arată că arestarea unei persoane nu încalcă exigențele art.5 paragraf 1 lit.c din Convenție, când există motive verosimile de a se bănui că a comis o faptă penală.
Nu este nevoie prin urmare în înțelesul acestui text, ca în momentul arestării autoritățile naționale să aibă probe care să susțină acuzarea, sens în care s-a pronunțat CEDO în cauzele și Murray vs. Marea Britanie la 28.10.2004.
Arestarea preventivă are menirea potrivit opiniei instanței europene de a clarifica sau dimpotrivă de a elimina suspiciunile ce planează asupra acuzaților.
Inculpații sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat care avea drept scop traficul de femei în Spania, unde erau constrânse de a practica prostituția în folosul acestora, obținând importante sume de bani.
Împotriva lor au formulat plângeri penale, părțile vătămate, și.
Implicarea inculpaților, în comiterea acestor fapte rezultă din interceptările convorbirilor telefonice (vol.V - IX) declarațiile martorilor -, -, declarațiile părților vătămate precizate mai sus, procesele verbale de percheziție domiciliară, documentele de transfer și cele privind ieșirile - intrările din țară, datele puse la dispoziție de autoritățile spaniole (vol.II), Curtea apreciază că asemenea fapte de un accentuat pericol social datorită modului de realizare și efectelor pe care le-au produs determină o puternică rezonanță în mediul social, tulburând liniștea și ordinea publică, elemente ce
nu au dispărut și, legitimează pentru viitor privarea de libertate a tuturor inculpaților.
În plus, așa cum reiese din declarațiile părților vătămate, inculpații au exercitat presiuni asupra acestora prin amenințare cu moartea și acte de violență fizică împotriva lor și membrilor familiilor, ceea ce reprezintă încă un motiv pentru menținerea detenției inculpaților.
Pe de altă parte, nu s-a stabilit în cauză că inculpata G nu suportă din punct de vedere medical regimul de detenție.
2.-În ce privește al doilea motiv din recursul inculpaților privind trecerea a 2 ani de la începerea cercetărilor, împrejurare ce estompează pericolul social apreciat abia în anul 2008.
Curtea arată în acest sens, că nici nu se poate vorbi despre pericol social într-o perioadă în care acesta nici măcar nu era cunoscut. în anul 2006 cercetările au avut nevoie de timp pentru contura activitatea fiecărui inculpat și implicit pericolul social reprezentat de fiecare.
Din rațiuni ce țin de buna desfășurare a procesului penal și servesc aflării adevărului, în cazurile de crimă organizată activitatea de identificare și exploatare a probelor se desfășoară simultan, față de toți membrii grupării, ceea ce presupune timp și eforturi remarcabile.
Pericolul social ca și cerință arestării preventive este examinat în momentul arestării pentru că doar atunci se pune această problemă, chestiune la care instanța a răspuns deja cu ocazia examinării primului motiv de recurs.
3.-Faptul că inculpata G este supusă unei alte măsuri preventive într-un dosar în lucru la altă structură a DIICOT, evidențiază încă odată îndeletnicirile inculpatei și întinderea activității sale infracționale.
Această împrejurare însă nu determină imunitatea sa față de arestarea preventivă fiind cunoscute în practică nenumărate situații de acest gen.
Nu este încă, în vigoare nici o dispoziție legală care să împiedice detenția preventivă pe motiv că inculpatul este supus unei alte măsuri mai indulgentă.
Pentru aceste motive, curtea apreciază în concluzie, în interesul anchetei penale, că privarea de libertate a inculpaților este o măsură ce se impune față de orice alte măsuri preventive, astfel încât potrivit art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge recursurile, obligându-i pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații G, fiul lui și, născut la data de 19 ianuarie 1977, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,- A, jud. V, G, fostă, fiica lui și, născută la data de 22 ianuarie 1951, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,-, jud. V, G, fostă, zisă, fiica lui și, născută la data de 29 februarie 1972, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,-, jud. V și G, fostă, fiica lui și, născută la data de 10 septembrie 1982, în C, jud. O, CNP - -, domiciliat în,- A, jud. V, toți aflați în prezent în arestul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V, împotriva încheierii numărul 59 din data de 10 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
03.12.2008.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Marioara Dumitru, Corina
