Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 78/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. 9938/3/2009
598/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.78
Ședința publică din data de 17 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva Încheierii din Camera de Consiliu din data de 16 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-inculpat, personal, în stare de arest, asistat de apărători aleși.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al intimatului-inculpat formulează cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Secției I-a Penală din cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI, întrucât această secție a emis mandatul de arestare preventivă, deși Tribunalul București apreciase că nu se impune o asemenea măsură.
Curtea pune în vedere apărătorului să indice temeiul juridic al cererii de recuzare.
Apărătorul ales al intimatului-inculpat arată că a formulat cerere de recuzare pentru a preîntâmpina alte probleme.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de recuzare ca inadmisibilă, solicitând a se observa că nu se indică un caz de incompatibilitate al vreunuia dintre membrii completului de judecată sau al vreunui judecător din cadrul Secției I-a Penală a Curții de Apel București.
Curtea, după deliberare, respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Secției I-a Penală a Curții de Apel București, în lipsa temeiului legal concret pentru fiecare judecător și, nemaifiind cereri prealabile, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, prelungirea duratei arestării preventive, considerând că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri de către Curtea de APEL BUCUREȘTI nu s-au schimbat.
că declarația părții vătămate, depusă la instanța de fond de către apărătorul ales al inculpatului și față de care instanța fondului a apreciat că s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, pentru a putea fi avută în vedere de instanță, ar fi trebuit dată în fața procurorului. Solicită a se observa că declarația este o copie xerox și nu se știe în ce condiții a fost luată,de altfel, martora fiind analfabetă, nu există nici o certitudine că acea martoră a pus degetul pe declarație.
Consideră că în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă la omor, în acest sens fiind conținutul convorbirilor telefonice purtate între fratele inculpatului, care a încercat să contacteze persoane din anturajul părților vătămate pentru a se încerca o înțelegere frauduloasă, precum și rezultatele preliminare ale unei constatări tehnico-științifice privind detecția comportamentului simulat din care reiese că inculpatul este nesincer, iar din natura infracțiunii comise și din modul concret de săvârșire, rezultă că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, consideră că încheierea atacată este contradictorie, Tribunalul București luând față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea, deși constată că s-au schimbat temeiurile în sensul că nu mai sunt indicii privind săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.
De asemenea, consideră că chiar dacă instanța ar aprecia că în cauză nu mai sunt indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, existența indiciilor temeinice privind săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de violare de domiciliu sunt de necontestat și justifică prelungirea arestării preventive având în vedere antecedența penală a inculpatului.
Primul apărător ales al intimatului-inculpat, av. (), având cuvântul, arată că la dosar nu există motivarea hotărârii pronunțate de Curtea de APEL BUCUREȘTI, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă față de inculpat, acesta fiind unul din motivele excepției de nulitate absolută mandatului de arestare preventivă invocată la instanța de fond.
Consideră că motivele referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive nu sunt fundamentate.
Arată că în nenumărate rânduri a solicitat procurorului reaudierea părților vătămate, în special reaudierea numitei, singura martoră oculară, iar procurorul după o lună i-a respins proba ca nepertinentă și neconcludentă, acesta fiind motivul pentru care martora a dat declarația depusă la instanța de fond.
Mai arată că inculpatul, deși este cunoscut cu antecedente penale, s-a schimbat, la dosar fiind depusă o caracterizare de la biserică.
Consideră că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu impietează buna desfășurare a urmăririi penale.
Solicită respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, considerând că în mod corect instanța de fond a respins propunerea de prelungire a duratei arestării preventive, apreciind că s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea preventivă în sensul arătat în motivarea hotărârii.
Al doilea apărător ales al intimatului-inculpat, având cuvântul, solicită, în esență, respingerea recursului declarat de parchet ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, considerând că nu sunt indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Intimatul-inculpat, având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat, arată că la data de 22.12.2008 s-a dus la acel imobil, la rugămintea lui - zis "" pentru a purta o discuție amiabilă cu neamul lui deoarece una din surorile acestuia plecase de acasă de 4-5 zile, acolo a sfătuit-o pe sora lui "" să nu aibă legături cu acești oameni, după care s-a întors acasă unde a gătit împreună cu concubina sa preparate pentru C, precizează că în acea seară nu a mai plecat din casă.
Referitor la cel de-al doilea test poligraf din 12.03.2009, arată că i s-au pus întrebări care nu au legătură cu cauza, respectiv: "Până la vârsta de 25 de ani ai mai folosit violența?" și "Dacă până la vârsta de 25 de ani a folosit obiecte tăioase?" și i s- sugerat să răspundă cu nu pentru a ieși subiect nesincer.
Arată că s-a schimbat radical și nu ar fi fost în stare să săvârșească o asemenea faptă.
CURTEA
Prin încheierea din 16.03.2009 Tribunalul București secția I-a penală n temeiul art.155 și urm. din proc.pen. a respins propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive a inculpatului, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr.31341P12008la data de 12.03.2009.
În temeiul art.139 proc.pen. înlocuit măsura arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi Municipiul B, prevăzută de art.145 proc.pen. pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei.
În temeiul art.145 alin.1 ind.1 proc.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi Municipiul B, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la secția de poliție pe a cărei rază își are domiciliul, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea Tribunalului București;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În temeiul art.145 alin.1 ind.2 lit.c și e proc.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi Municipiul B, impune inculpatului să respecte următoarele obligații:
- să nu se apropie de numiții, a, precum și de alți membrii ai familiilor acestora și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;
- să nu se afle în locuințele persoanelor vătămate în cauză.
A atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii aplicate sau a obligațiilor stabilite prin prezenta, conform art.145 alin.3 proc.pen. măsura obligării de a nu părăsi Municipiul B va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
În temeiul art.192 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În esență instanța a reținut că nu există indicii în sensul art.68 ind.1 Cod procedură penală care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi autorul infracțiunii de tentativă de omor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București,pentru motivele consemnate în partea introductivă.
Recursul este apreciat de opinia majoritară ca nefondat.
Prin referatul întocmit la data de 12.03.2009 în dosarul nr.3134/P/2008,procuror G din cadrul Parchetului de pe lângă Bas olicitat, în temeiul dispozițiilor art.155 și urm. din proc.pen.prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile,începând cu data de 18.03.2009 până la data de 16.04.2009 inclusiv, inculpatul fiind cercetat -în stare de arest preventiv - pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și tentativă la omor calificat, prev. și ped. de art.192 alin.2 pen. respectiv de art.20 pen. rap. la art.174 -175Iit.d, i pen. fiecare cu aplicarea art.37 lit.a pen. ambele cu aplicarea art.33 lit.a pen.
În fapt, s-a reținut că în noaptea de 22/23.12.2008, în jurul orei 02.00, inculpatul împreună cu inculpatul și cu alte persoane, au pătruns -fără drept- în locuința de la adresa din B,-, sector 2, unde au folosit obiecte contondente și arme albe, au agresat locatarii - majoritatea femei și copii - ocazie cu care inculpatul a lovit-o pe în vârstă de 2 ani și 6 luni, aflată în imposibilitate de a se apăra, cu o în zona capului, provocându-i acesteia leziuni grave (politraumatism, afirmativ agresiune, traumatism cranio - cerebral, fractură liniară pari etală, fractură frontală cu minimă deplasare) ce au necesitat internarea urgentă în spital. În raportul de expertiză medico-legală nr. A 1/71/23.0 1.2009, s-a concluzionat că minora în cauză"prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 23.12.2008 prin lovire cu corp dur.22-25de zile de îngrijiri medicale. Leziunile nu au pus în pericol viața victimei și nu au determinat infirmitate. "
Propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive a inculpatului a fost -în esență- motivată pe împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în continuare și impun privarea de libertate a acestuia, deoarece din probele administrate rezultă că inculpatul se află în situația prevăzută de art.143 proc.pen. coroborat cu art.148 alin. 1 lit.f proc.pen.
Totodată, s-a arătat că prelungirea duratei măsurii arestării preventive solicitată este necesară și pentru: primirea rezultatelor expertizelor dispuse în cauză (expertiza balistică și expertiza biocriminalistică); audierea martorilor a și (la cererea de administrare de probatoriu formulată de către apărătorul ales al inculpatului, av. --, cerere înregistrată la data de 06.03.2009); identificarea și audierea martorilor și (la cererea de administrare de probatoriu formulată de către apărătorul ales al coinculpatului, av. ); transcrierea materialelor rezultate în urma punerii în aplicare a autorizațiilor de interceptare a convorbirilor telefonice, emise de instanțele judecătorești și folosite în această cauză; prezentarea materialului de urmărire penală inculpatului.
În același context, s-a menționat că au fost identificați și audiați martorii și, la cererea de administrare de probatoriu, formulată de către apărătorul ales al coinculpatului, av..
S-a mai subliniat și faptul că: "Din conținutul convorbirilor telefonice rezultate în urma punerii în aplicare a autorizației nr. 95/19.12.2008 a Judecătoriei Sectorului 3 B rezultă participarea inculpaților la săvârsirea faptelor pentru care sunt cercetați. O parte din asemenea convorbiri au fost transcrise, urmând a se proceda la transcrierea tuturor materialelor rezultate în urma punerii în aplicare a autorizației respective, fiind emisă ordonanța din data de 11.03.2009 în acest sens. De asemenea, la data de 13.01.2009, Tribunalul Bucureștia dispus emiterea autorizației cu nr. 14//2009 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și comunicărilor SMS, care la data de 10.02.2009 a fost prelungită până la data de 13.03.2009 inclusiv. Prin încheierea de ședință din data de 23.01.2009 a Tribunalului Bucureștis -a emis autorizația cu nr. 57/ /2009 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și comunicărilor SMS. Conținutul acestor convorbiri telefonice confirmă unele demersuri de înțelegere frauduloasă. Urmează a se proceda la transcrierea materialelor relevante rezultate în urma punerii în aplicare a autorizațiilor respective, fiind transcrise o parte din acestea. De altfel, la data de 10.03.2009 s-a solicitat instanței judecătorești și autorizarea solicitării datelor reținute - pentru perioada 22.12.2008-23.12.2008potrivit dispozițiilor art.3, art.4, art.5, art.6, art.7, art.8, art.9 și art.l0 din Legea nr. 298/2008, de furnizorii de servicii de telefonie, fiind emisă autorizația nr. 246//2009, din data de 12.03.2009, urmând a se face demersuri în acest sens.
Curtea constată că la dosar s-a depus de către apărătorul ales al inculpatului o declarație (în xerocopie, purtând mențiunea "conform cu originalul") emanând de la partea vătămată, declarație dată de aceasta, neștiutoare de carte, în prezența a doi martori-asistenți (numitele și, cu datele civile indicate), în fața domnului avocat, atestată în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 51/1995. În cuprinsul ei, partea vătămată a învederat -în principal- că la organele de poliție a semnat (prin punere de deget) un proces-verbal în care s-a menționat că a recunoscut din planșe foto pe numitul, zis " ", și pe numitul " ", zis "", ce i-au fost arătați de poliție, ca fiind aceia care au venit în jurul orelor 18.00- 19.00, în ziua de 22.12.2008 în locuința sa împreună cu alte persoane. A mai precizat că în noaptea de 22/23.12.2008, a pătruns în casă un grup de persoane cu cagule și nu a putut să-i recunoască, pentru că erau mascați, și nici după alte caracteristici privind înălțimea și corpolența lor, ori după voce.
Cu toate că o asemenea declarație, în maniera în care a fost dată, precum și ținând cont de aspecte ce țin de condiția persoanei ce declară (neșcolarizată, pauperă, bunica fetiței ce a suferit leziuni în cursul conflictului), nu poate fi considerată că ar corespunde adevărului în afara oricărei îndoieli, ridică serioase semne de întrebare în ceea ce privește corectitudinea declarațiilor date în faza de debut a urmăririi penale, de vreme ce partea vătămată a fost și este singura persoană care a declarat că inculpatul i-a lovit nepoțica cu o (recunoscându-l după voce, în locuința neluminată, deși nu dormea în aceeași cameră cu copilul)! Or, dubiul profită întotdeauna celui acuzat.
în ceea ce privește vinovăția inculpatului este întărit și de un fragment dintr-o convorbire telefonică purtată, se pare, de partea vătămată cu o persoană de sex feminin care îi spune acestuia:" e, ascultă-mă puțin, tu ai văzut destul de clar ce am văzut cu toții destul de clar. N-a fost el(referindu-se la - inculpatul )și nici(-inculpatul ),singuru cine a fost și brigada care a fost, a fost a lu Copilu." La aceasta, partea vătămată, care se erijează în negociator, a replicat iritat că nu îl interesează, împrejurare ce reiese oricum din ansamblul convorbirilor telefonice, din care mai rezultă că ceea ce urmărea în mod clar era obținerea unei sume de bani, nu tragerea la răspundere penală a adevăraților făptuitori.
Curtea apreciază soluția primei instanțe legală și temeinică,obligarea inculpatului de a nu părăsi municipiul B asigurând buna desfășurare a urmăririi penale,în condițiile în care noile probe nu au confirmat acuzația inițială.
În consecință,Curtea în baza disp.art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală a respinge ca nefondat recursul declarat de Parchet.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În majoritate:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București Secția I-a Penală împotriva încheierii de ședință din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția Iap enală îân dosarul nr-.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 17.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR
GREFIER
Red.
Dact.IE/2 ex./8.04.2009
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez că se impune admiterea recursului și casare încheierii recurate și pe fond prelungirea duratei arestării preventive întrucât temeiurile care au stat la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat.
Astfel, declarația părții vătămate, depusă la instanța de fond și față de care instanța fondului a apreciat că s-au schimbat temeiurile, nu a fost dată în condiții procesuale și cu respectarea principiilor procesului penal.
Deosebit de aceasta, instanța în mod nelegal, dar pentru a motiva măsura luată față de inculpat, a reanalizat toate probele care au fost avute în vedere atunci când s-a luat măsura arestării preventive, schimbarea temeiurilor măsurii arestării trebuind să fie analizată funcție de probele ulterioare.
Mai mult, în final, a constatat că în cauză nu mai sunt indicii privind săvârșirea infracțiunii de omor, lunând măsura obligării de a nu părăsi localitatea, măsură care presupune prin însăși modul său de reglementare existența unor indicii temeinice conform prevederilor art. 145 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 143 alin. 1 Cod procedură penală.
JUDECĂTOR
- -
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
