Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 8/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
11/2010
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheierea nr.8/
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat G împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 22 decembrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu -, din cadrul Baroului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, învederează faptul că dorește să propună proba cu înscrisuri în circumstanțiere, de natură medicală, prin care să dovedească afecțiunile de care suferă și care nu pot fi tratate în regim de detenție, însă nu a putut lua legătura cu familia sa, aflată la S, astfel că solicită acordarea unui termen de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public arată că actele în circumstanțiere nu sunt relevante soluționării recursului, astfel că solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de acordare a unui termen de judecată.
Curtea respinge, ca neîntemeiată, cererea de recurentului-inculpat de acordare a unui termen de judecată, apreciind că înscrisurile în circumstanțiere la care s-a referit nu sunt utile soluționării recursului, după care acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, arată că nu mai este îndeplinită cea de-a doua cerință cumulativă prevăzută de art.148, lit.f, Cod procedură penală, deoarece suferă de afecțiuni ale ochilor, având dioptrii foarte mari, de -9 sau -10, ale plămânilor, oaselor și picioarelor, care nu pot fi tratate în regimul penitenciar, astfel că urma să fie supus unei intervenții chirurgicale, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Reprezentantul Ministerului Public susține că în continuare sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că recurentul-inculpat a comis fapta penală reținută în sarcina sa, de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a recurentului-inculpat prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din gravitatea infracțiunii de tentativă la omor calificat, îndreptată împotriva vieții, determinată de modalitatea de comitere, și, de asemenea, prelungirea arestului preventiv este necesară, în vederea efectuării actelor de urmărire penală enumerate de procuror în referat, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, cu obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, personal, arată că la un are dioptria -9, iar cu celălalt nu vede deloc, în luna octombrie 2009 trebuia să se interneze în spital, administrația locului de deținere cunoaște problemele sale de sănătate, nu este mulțumit de tratamentul medical, solicitând să fie cercetat în stare de libertate, întrucât se va prezenta în fața organelor judiciare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 22.XII.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în consecință, în temeiul art.155 și urm. Cod procedură penală, a prelungit starea de arest preventiv a inculpatului G pe o durată de 30 zile, respectiv 26.XII.2009-24.2010, inclusiv, constatând că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta, iar onorariul apărătorului din oficiu va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
În motivare, instanța de fond a arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive continuă să existe, respectiv disp. art.143, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta penală reținută în sarcina sa, și anume procesele-verbale de cercetare la fața locului, concluziile provizorii ale raportului de expertiză medico-legală, declarațiile martorilor și ale inculpatului, precum și disp. art.148, lit.f, Cod procedură penală, și anume pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și gravitatea faptei penale, evaluate în funcție de modalitatea concretă de comitere. De asemenea, a apreciat că este îndeplinită condiția prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, privind necesitatea prelungirii arestului preventiv, pentru a fi efectuate actele de urmărire penală enumerate de procuror în referat.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs, pentru netemenicie.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că nu mai este îndeplinită cea de-a doua cerință cumulativă prevăzută de art.148, lit.f, Cod procedură penală, deoarece suferă de afecțiuni ale ochilor, având dioptrii foarte mari, de -9 sau -10, ale plămânilor, oaselor și picioarelor, care nu pot fi tratate în regimul penitenciar, astfel că urma să fie supus unei intervenții chirurgicale, precizând faptul că nu este mulțumit de tratamentul medical din penitenciar.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea sa în libertate.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 28.IX.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului G, față de care a fost emis nr.215//28.IX.2009, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art.20, Cod penal, raportat la art.174-art.175, lit.i, Cod penal, reținându-se în sarcina sa că pe data de 27.IX.2009, aflându-se pe holul situat în B,--11, Sectorul IV, i-a aplicat, cu un cuțit, mai multe lovituri părții vătămate OG, căreia i-a pus viața în primejdie.
Curtea apreciază că încheierea de ședință este legală și temeinică.
Curtea apreciază că, într-adevăr, este îndeplinită cerința prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există probe, și nu doar indicii temeinice, după cum a apreciat instanța de fond, cu privire la comiterea faptei penale reținută în sarcina inculpatului, respectiv procesele-verbale din data de 27.XII.2009 de cercetare la fața locului, cu planșe fotografice, declarațiile părții vătămate OG, cu planșe fotografice din Spitalul Clinic de Urgență " - ", B, biletul de externare nr.22.003 din data de 23.XI.2009, eliberat de Spitalul Clinic de Urgență " - ", B, potrivit căruia partea vătămată a suferit o eviscerație de colon, iar, la intervenția chirurgicală, s-a descoperit o plagă de splină, apoi, la o altă intervenție chirurgicală, s-a descoperit o fistulă ileală joasă, după care s-a intervenit intraoperator, descoperindu-se fistulă intestinală înaltă, raportul de constatare tehnico-științifică nr.343.046/27.2009, întocmit de Institutul de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică, declarațiile martorilor, - și, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
De asemenea, apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din datele personale ale acestuia, în vârstă de 46 de ani, afirmă că a absolvit 8 clase, este muncitor necalificat la la " ", nu este cunoscut cu antecedente penale, ca efect al reabilitării judecătorești, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, raportate la modalitatea concretă de comitere a faptei penale reținută în sarcina sa, și anume, dintr-un motiv bizar, i-a aplicat, cu un cuțit, mai multe lovituri părții vătămate, care a suferit intervenții chirurgicale succesive, astfel că, pe fondul acestei labilități comportamentale, există riscul ca inculpatul, pus în libertate, să comită alte acte de violență.
De asemenea, în mod corect, judecătorul fondului a apreciat că este îndeplinită cerința prevăzută de art.136, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că prelungirea duratei arestului preventiv este necesară pentru efectuarea unor acte de urmărire penală, printre care întocmirea raportului de expertiză medico-legală, ținând seama, totodată, că partea vătămată a fost externată, la cererea acesteia.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 22.XII.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, va obliga pe recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat G împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 22.XII.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red. și dact.: jud..
- Secția a II-a penală: jud..
2 ex.
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Daniela Panioglu, Cristina
