Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 93/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ÎNCHEIERE NR. 93/
Ședința publică din 22 2008
Curtea compusă din:
Președinte:dr. - --președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan dr. - -
JUDECĂTOR 2: Constantin Duțescu
Grefier: - -
- Biroul Teritorial Vâlcea, reprezentat prin procuror G
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de recurenții-inculpați, și, aflați în Arestul -A, împotriva încheierii de ședință nr.72 din 18 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea cauzei conform disp. art. 304 al.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: inculpatul asistat de avocat ales; inculpatul asistat de avocat ales; inculpatul asistat de avocat din oficiu - în baza delegației de la dosar cu nr.4545/2008 emisă de Baroul A și inculpatul - asistat de apărători aleși -escu și .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a permis apărătorilor desemnați, în baza disp. art.172 al.7 Cod procedură penală să ia legătura cu inculpații.
Apărătorii inculpaților și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, constată recursurile în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestora.
Instanța a adus la cunoștința inculpaților dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală și faptul că au dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-li-se, totodată, atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Inculpații, și -, pe rând, au consimțit să dea declarație, fiind audiați, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Apărătorii părților și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat, constată recursurile în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestora.Avocat, pentru inculpatul-recurent, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Se arată că în mod greșit se susține că inculpații prezintă pericol social pentru ordinea publică, fără a se arăta în ce constă clar acest pericol. Cererea de astăzi se regăsește în dispozițiile art. 155, 148 lit. f ) și art. 136 Cod procedură penală, dar indiferent de textul de lege aplicabil, măsura preventivă luată trebuie să se circumscrie disp.art.136 Cod procedură penală. S-a susținut că infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpați sunt infracțiuni care se pot altera dacă aceștia ar fi lăsați în libertate, iar inculpații și urmărirea penală ar fi influențată negativ. Totodată, au fost efectuate comisii rogatorii cu state cu care România nu are încheiate tratate sau pacte de colaborare internațională în materie penală și a precizat că deși codul d e procedură penală nu definește termenul rezonabil în care se poate efectua urmărirea penală, în opinia sa apreciază că acest termen este aproape de sfârșit și lăsarea în libertate a inculpaților sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara nu ar impieta cu nimic urmărirea penală.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații și -, a achiesat la concluziile colegului său și solicită admiterea recursurilor formulate de inculpați, casarea încheierii recurate și pe fondpunerea în libertate a inculpaților, eventual înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligări de a nu părăsi țara, respectiv localitatea. Astfel a susținut că au trecut trei luni de la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta inculpații dacă nu s-a stins, cel puțin s-a diminuat, probatoriul a fost aproape epuizat, iar din procesele verbale de efectuare a perchezițiilor nu rezultă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați. De asemenea, actele de urmărire penală ce urmează a fi efectuate nu pot fi influențate în vreun fel de inculpați prin lăsarea lor în libertate. Având în vedere că în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestări preventive.
Avocat -, pentru recurentul-inculpat, solicită admitere a recursului inculpatului, casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate. Se menționează că lăsarea în libertate a acestuia nu influențează negativ cercetările și nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, măsură ce ar putea fi înlocuită cu una mi puțin restrictivă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.
Avocat -escu, pentru inculpatul-recurent -, solicită casarea încheierii recurate și admiterea recursului, urmând a se înlocui măsura cu aceea de a nu părăsi țara sau localitatea. A arătat că în opinia sa probatoriul este epuizat în ceea ce-l privește pe inculpatul -, iar prelungirea măsurii arestării preventive ar echivala cu anticiparea modalității de condamnare. Simpla accesare a unor site-uri nu înseamnă fraudarea unor persoane. Nici referirea că ar putea fi influențate alte persoane prin lăsarea în libertate, că s-ar crea un sentiment de insecuritate în sânul comunității nu se poate reține întrucât acuzarea trebuie să indice în concret temeiurile, pentru fiecare inculpat, ce duc la prelungirea măsurii arestării preventive. A solicitat instanței să aibă în vedere datele personale ale inculpatului care a absolvit cursurile unei facultăți, este subofițer la De asemenea, nu există o reacție a opiniei publice prin lăsarea în libertate a inculpatului atâta vreme cât pe rolul instanțelor sunt dosare de DNA cu persoane cercetate pentru infracțiuni mai grave, cu prejudicii mai mari, în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpați ca nefondate, menținerea încheierii recurate ca legală și temeinică. Se menționează că cei patru inculpați sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, acces fără drept la un sistem informatic, frauda informatica și înșelaciune.
Se arată că până în prezent nu s-au schimbat împrejurările care au fost avute în vedere de instanță la data când s-a luat măsura arestării preventive, că se impune prelungirea acestei măsuri preventive, pentru a se aduna în continuare probe, respectiv plângerile unor noi părți vătămate, care au fost de asemenea, înșelate, pe internet, audierea persoanelor implicate în activitatea grupului, obținerea de date și informați de la autoritățile străine, finalizarea efectuării perchezițiilor informatice, definitivarea procedurii de redare și certificare a convorbirilor telefonice.
Inculpatul, având cuvântul, solicită admiterea recursului și regretă fapta comisă.
Inculpatul, având cuvântul, solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol public, are familie și un copil minor.
Inculpatul, având cuvântul, solicită judecarea sa în stare de libertate deoarece nu este un pericol social.
Inculpatul -, având cuvântul, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate. De asemenea prin meseria sa, este paramedic SMURD, consideră că poate să-și aducă contribuția la salvare a unor vieți omenești.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea nr.72 din 18 2008, Tribunalul Vâlcea, n baza art.155 alin.1 și art.159 proc.pen. a admis cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vâlcea.
A dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, și -, toți aflați în Arestul V, cu câte 30 zile începând cu 24 2008 și 22 ianuarie 2009, inclusiv.
În baza art.192 alin.3 proc.pen. s-a dispus ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că rin p. propunerea înregistrată sub nr- la data de 17 2008, - Biroul Teritorial Vâlcea, a solicitat instanței prelungirea arestării preventive cu încă 30 de zile pentru inculpații, și -, începând cu 24 2008 și până la data de 22 ianuarie 2009, inclusiv.
În motivarea cererii s-a arătat că cei patru inculpați sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, acces fără drept la un sistem informatic, fraudă informatică și înșelăciune, prev. de art.49 din Legea nr.161/2003 și de art.215 alin.1, 2 și 3.penal, fiecare cu aplic. art.41 alin.2.penal și ambele cu aplic. art.33 lit.b pebal, art.7 din Legea nr.39/2003 și art.42 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art.41 alin.2 penal, toate cu aplic. art.33 lit.a penal.
Sub aspectul situației de fapt s-a susținut că inculpații, în perioada 2005-2008, prin accesarea nelegală a unor conturi aparținând, în principal companiei E-, prin crearea unor site-uri capcană în cuprinsul cărora ofereau în mod mincinos spre vânzare diferite bunuri, cu preponderență utilaje agricole și telefoane mobile, precum și prin lansarea on-line a unor licitații frauduloase, prejudiciind nenumărați cetățeni străini, cărora le-au produs o pagubă însumată extrem de mare.
S-a arătat că până în prezent nu s-au schimbat împrejurările care au fost avute în vedere de instanță la data când s-a luat măsura arestării preventive, că se impune prelungirea acestei măsuri preventive, pentru a se aduna în continuare probe, respectiv plângerile unor noi părți vătămate, care au fost de asemenea înșelate, pe internet, audierea persoanelor implicate în activitatea grupului, obținerea de date și informații de la autoritățile străine, traducerea unor înscrisuri redactate în altă limbă, efectuarea de constatări tehnico-științifice, finalizarea efectuării perchezițiilor informatice, definitivarea procedurii de redare și certificare a convorbirilor telefonice.
Examinând cererea prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a constatat că propunerea este întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta.
În dosarul nr.155B/P/2005, inculpații sunt cercetați de - Biroul Teritorial Vâlcea pentru infracțiuni deosebit de grave, respectiv constituirea de grup infracțional ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, acces fără drept la un sistem informatic, fraudă informatică și înșelăciune, prin accesarea, în perioada 2005-2008, nelegală, a unor conturi aparținând în principal Companiei E-, prin crearea unor site-uri capcană în cuprinsul cărora ofereau spre vânzare diferite bunuri, cu preponderență utilaje agricole și telefoane mobile, precum și prin lansarea on-line a unor licitații frauduloase, prejudiciind astfel numeroși cetățeni străini.
Măsura arestării preventive a fost luată față de toți inculpații în temeiul art.148 lit.f proc.pen. reținându-se că există indicii și probe că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, întrucât faptele săvârșite sunt de o gravitate deosebită, cu un impact social deosebit, că cercetarea în libertate a inculpaților ar echivala cu o încurajare tacită la săvârșirea unor fapte similare și ar scădea încrederea în capacitatea de reacție a justiției, creând impresia că inculpații pot persista în astfel de încălcări ale legii.
Potrivit dispozițiilor art.155 alin.1 proc.pen. arestarea inculpatului poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat dacă temeiurile ce au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de liberate sau există temeiuri noi care să o justifice.
Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală s-a constatat fără îndoială că există nu numai indicii temeinice, cât și probe că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați. De asemenea, s-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare din aceste fapte este pedeapsa închisorii într-un cuantum mai mare de 4 ani, fără a fi alternativă cu amenda.
Prelungirea măsurii arestării preventive a fost justificată și față de gradul de pericol concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpații, ce sunt acuzați de infracțiuni deosebit de grave, respectiv constituirea de grup infracțional ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, acces fără drept la un sistem informatic, fraudă informatică și înșelăciune, prin accesarea nelegală a unor conturi aparținând în principal Companiei E.
Nu s-a reținut apărarea că s-ar depăși termenul rezonabil, având în vedere speța ce presupune o complexitate deosebită, apreciată în raport de numărul mare al persoanelor implicate în cauză, natura infracțiunilor reținute în sarcina și de caracterul transfrontalier.
Tot în evaluarea pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, s-a arătat că subzistă în continuare pe deplin sentimentul de nesiguranță publică în tranzacțiile și alte operațiuni desfășurate on-line pe care l-au generat acest gen de fapte, atât în general la nivelul Europei sau României, cât și în special, la nivelul județului V unde, lipsa unei reacții ferme a autorității timp îndelungat a dus la crearea sentimentului de impunitate pentru aceste fapte, cu consecința că tot mai mulți tineri au ales ca mod de viață săvârșirea acestui gen de infracțiuni.
S-a constatat că lăsarea în libertate în acest moment a inculpaților, ar adânci acest sentiment de nesiguranță și de lipsă de voință din partea autorității de a stăpâni cu adevărat ceea ce a devenit un adevărat fenomen în județ.
S-a reținut că temeiurile ce au stat la baza arestării inițiale a inculpaților, respectiv cele prevăzute în art.148 lit.f proc.pen. subzistă în continuare și impun în continuare privarea de libertate, întrucât lăsarea lor în libertate în această fază, prezintă pericol concret pentru odinea publică.
Totodată, din conținutul propunerii de prelungire a măsurii arestării întocmită de procuror se arată, printre altele, că în cauză urmează a mai fi efectuate acte de urmărire penală, cum ar fi audierea persoanelor implicate în activitatea grupului, obținerea de date și informații de la autoritățile străine, traducerea unor înscrisuri redactate în altă limbă, efectuarea de constatări tehnico-științifice, finalizarea efectuării perchezițiilor informatice, definitivarea procedurii de redare și certificare a convorbirilor telefonice.
Pericolul pentru ordinea publică este demonstrat în cauză, căci el nu trebuie dovedit cu probe administrate în acest sens, după cum pretind inculpații, prin starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul societății civile generat de rezonanța socială negativă a amplorii pe care au luat-o acest gen de fapte, prelungirea arestării preventive fiind în acord și cu dispozițiile
Instituția prelungirii arestării, astfel cum este reglementată de dispozițiile art.155 și urm. proc.pen. prevăd existența temeiurilor care au determinat arestarea inițială și care impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate și, așa cum s-a arătat în propunere, în cauză urmează a fi audiate și alte persoane implicate în activitatea grupului.
Faptul că din procesele-verbale întocmite cu ocazia efectuării perchezițiilor informatice nu rezultă că unii inculpați au săvârșit faptele, nu poate duce la respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, întrucât, potrivit art.63 alin.2 proc.pen. probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, iar acest atribut revine, așa cum s-a mai arătat, judecătorului fondului.
S-a reținut că particularitățile personale ale inculpaților, referitoare la faptul că doresc să-și continue studiile, să-și reia serviciul avut anterior arestării sau faptul că au copii în întreținere și probleme familiale, nu conduc la ideea că au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive în raport și de faptele pentru care sunt cercetați și modalitatea săvârșirii acestora.
S-a menționat că prelungirea măsurii arestării preventive se circumscrie scopului pentru care se iau măsurile preventive prev. de art.136 proc.pen. scop ce vizează asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Tribunalul a apreciat solicitarea înlocuirii măsurii arestării preventive a inculpaților cu una din cele prevăzute la lit.a și b ale art.136 proc.pen. ca pe o apărare, astfel că nu le-a considerat cereri expres formulate în sensul înlocuirii și nu s-a pronunțat separat pe acestea. Dar, instanța, nici nu a constatat că ar fi incidente dispozițiile art.139 proc.pen. care reglementează cazurile în care se poate înlocui o măsură preventivă privativă de libertate cu o alta neprivativă de libertate.
, scopul prevăzut în art.136 proc.pen. nu poate fi realizat în cauză dacă inculpații ar fi puși în libertate, avându-se în vedere și faptul că sunt predispuși la săvârșirea de noi fapte infracționale.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, solicitând casarea încheierii atacate și judecarea lor în libertate întrucât în acest moment procesual nu mai poate influența negativ cercetările și, în plus, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, astfel încât nu se mai impune prelungirea acesteia.
Recursurile declarate nu sunt fondate.
Din examinarea încheierii recurate și a lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de fond a aplicat corespunzător prevederile legale referitoare la măsura arestării preventive și a dispus, în mod corect, prelungirea arestării față de inculpații-recurenți.
Susținerea că nu sunt indicii sau probe că ei au comis faptele reținute în sarcina lor nu corespunde realității.
În acest sens, trebuie precizat că inculpații în cauză sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, de acces fără drept la un sistem informatic, fraudă informatică și înșelăciune, prev. de art.49 din Legea nr.161/2003 și de art.215 alin.1, 2 și 3.penal, fiecare cu aplic. art.41 alin.2 penal și ambele cu aplic. art.33 lit.b penal, art.7 din Legea nr.39/2003 și art.42 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art.41 alin.2 penal, toate cu aplic. art.33 lit.a penal, în fapt reținându-se că aceștia, în perioada 2005 - 2008, prin accesarea nelegală a unor conturi aparținând companiei E- prin crearea unor site-uri capcană în cuprinsul cărora ofereau în mod mincinos spre vânzare diferite bunuri, cu preponderență utilaje agricole și telefoane mobile, precum și prin lansarea on-line a unor licitații frauduloase, au prejudiciat nenumărați cetățeni străini, cărora le-au produs o pagubă însumată extrem de mare, dacă ar fi să se ia în calcul toate formularele de plată ridicate de la instituțiile bancare.
Până în prezent au depus plângere penală 26 de cetățeni străini, care au suferit un prejudiciu total de aproximativ 91.500 lei, însă procesul de obținere a plângerilor de la celelalte victime ale grupului infracțional organizat se află în curs de desfășurare, mai ales că activitatea infracțională a grupului nu a încetat decât prin intervenția organelor de urmărire penală. În acest scop au fost formulate mai multe cereri de comisie rogatorie internațională, înaintate autorităților judiciare competente din, Polonia, Olanda, Marea Britanie, etc. cereri care nu au fost soluționate până în prezent de autoritățile statelor solicitate.
Mai mult decât atât, invocând lipsa unui acord bilateral în materie de asistență juridică, autoritățile judiciare din au solicitat retransmiterea cererii de comisie rogatorie pe canale diplomatice, respectiv prin Ambasada României la și prin Ministerul Afacerilor Externe al, ceea ce s-a și realizat, în sensul că această cerere a fost transmisă din nou ambasadei menționate.
De asemenea, perchezițiile efectuate până în prezent asupra sistemelor informatice și a suporturilor de stocare a datelor informatice creează presupunerea participării inculpaților la comiterea fraudelor informatice, inclusiv a inculpatului -. La percheziția informatică efectuată asupra unor echipamente electronice ridicate de la locuința inculpatului s-au identificat date și indicii privind fraudele informatice, persoanele care au ridicat sau intermediat ridicarea banilor proveniți din fraudă informatică, numere de control al transferului de bani, datele unor instrumente de plată electronică emise de bănci din străinătate, contracte de vânzare-cumpărare încheiate în numele inculpatului și a făptuitorului, contracte având ca obiect vânzarea unor utilaje agricole sau alte bunuri. De asemenea, percheziția informatică efectuată asupra hard diskuri-lor ridicate de la inculpatul - a pus în evidență același gen de informații, precum și împrejurarea că inculpatul a utilizat adresa de e-mail "-.com", adresă folosită și de ceilalți membrii ai grupului, în special de pentru realizarea scopurilor infracționale.
Efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracțiuni cibernetice este îngreunată de mai mulți factori obiectivi, și în special de existența elementului de extraneitate, având în vedere împrejurarea că victimele acestui gen de infracțiuni se află în străinătate, plângerile acestora fiind necesare pentru lămurirea cauzei.
Potrivit art.155 proc.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale în caz de necesitate și numai dacă au intervenit elemente noi care să justifice privarea de libertate sau dacă cele ce au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate.
Așadar, existența unor temeiuri plauzibile de a-i bănui pe inculpați de comiterea infracțiunilor și riscul ca ei să se sustragă justiției sunt motive suficiente, în opinia Curții, care să legitimeze prelungirea măsurii arestului preventiv.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că instanța a examinat cererea de prelungire a măsurii arestării preventive sub aspectul îndeplinirii condiției necesității și a constatat că temeiurile care au determinat luarea acesteia, subzistă și impun admiterea solicitării procurorului.
Pe de altă parte, administrarea probatoriului, așa cum s-a arătat, nu este finalizată, astfel încât se impune prelungirea arestului preventiv a inculpaților.
Prin urmare, încheierea atacată nu este susceptibilă de nicio critică.
Pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii de ședință nr.72 din 18 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală, în dosarul nr-.
Totodată, în baza art.192 alin.(2) proc.pen. recurenții vor fi obligați la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar recurentul va fi obligat la 200 lei cu același titlu, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui G și, născut la data de 05.05.1980 în S, județul O, cu domiciliul în D, str.- -, -.1,.D,.9, CNP -, fiul lui G și, născut la data de 15.05.1981, în D, județul V, cu domiciliul în sat, comuna, județul V, CNP -, fiul lui și -, născut la data de 11.12.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D, -, -.1,.B,.10, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 25.09.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D,-, -.A,.17, județul V, CNP -, aflați în Arestul V, împotriva încheierii de ședință nr.72 din 18 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții și - la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la 200 lei onorariu avocat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Penală și pentru cauze cu Minori și de Familie.
dr., dr.,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.01.2009
Jud.fond:
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Constantin Duțescu