Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 93/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.93/ DOSAR NR-
Ședința publică din 10 decembrie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - T - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, G, și împotriva încheierii de ședință din 07 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat Gard în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B), asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B ) asistat de apărător ales, avocat e, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat G în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B ) asistat de apărător ales, avocat, recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul IPJ B ) asistat de apărător ales, avocat, recurenții inculpați și în stare de arest ( deținuți în Arestul IPJ B ) asistați de apărător ales, avocat, interpret de limbă albaneză.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 91 din Legea nr. 302/2004, se prezintă interpret de limbă albaneză - - desemnat în baza Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de instanța de judecată, care să asigure traducerea dezbaterilor în/din limba albaneză.
Conform dispozițiilor art. 128 Cod procedură penală raportat la art. 85 și 327 Cod procedură penală se procedează la depunerea jurământului de către interpret care asigură traducerea dezbaterilor în/din limba albaneză. Depune decont în sumă de 498,40 lei.
În temeiul art.70 alin.1 Cod procedură penală instanța procedează la identificarea inculpaților, iar în temeiul dispozițiilor art. 70 alin.2 Cod procedură penală aduce la cunoștința inculpaților că au dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpații, G, și, arată că nu doresc să dea declarație și își menține declarațiile date până în prezent.
Avocat e depune la dosar copie după procesul verbal de percheziție informatică realizat la domiciliul inculpatului.
. fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare, și în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de parchet. Dintre toate argumentele pentru care organul de urmărire penală a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului unul singur îl privea pe acesta și, anume efectuarea percheziției informatice. Ori, această percheziție a avut loc, a depus la dosar copie după procesul verbal încheiat, datele furnizate nu relevă nimic legat de activitatea infracțională ce i se impută. Consideră că în cauză nu ne găsim în nici una din ipotezele reținute de prima instanță. Instanța de fond a făcut o apreciere generică și globală în sensul că răspunderea penală este individuală și fiecare răspunde pentru ce a făcut, ca atare și măsurile procesuale trebuie să urmeze aceleași principii. Instanța de fond reține că nu este clar scopul în care inculpații s-au angajat în desfășurarea acestei activități, ori dacă nu este clară atunci există un dubiu, care trebuie să profite inculpaților și în ceea ce privește măsurile procesuale dispuse. A mai reținut instanța de fond că lejeritatea cu care inculpatul s-a antrenat în această activitate ar dovedit că prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, chestiune care nu își are acoperire în probele cauzei. În mod neadevărat s-a mai reținut că inculpatul nu ar avea ocupație, și, deci nu are resurse financiare și a tras concluzia că din această cauză ar fi angrenat în desfășurarea activităților ce îi sunt imputate. Probele cauzei au dovedit că acesta are o ocupație, fiind șofer pe o mașină care aparține inculpatului. În fapt inculpatului i se impută 2 chestiuni, că a întocmit în luna august - septembrie 2 invitații la rugămintea inculpatului, fără a ști despre ce este vorba și că urmare a unei convorbiri telefonice a acceptat să transporte niște persoane dintr-un punct într-un alt punct. Infracțiunea de trafic de migranți se săvârșește prin trecerea frontierei, ulterior acestei convorbirii inculpatul la anunțat că nu mai este nevoie. Apreciază că nu se poate reține că inculpatul a aderat un grup infracțional organizat a cărei structură nu este cunoscută organelor de anchetă nici la acest moment. Nici un element din ceea ce există la dosar nu conduce la ideea că inculpatul a cunoscut existența acestui grup și activitatea acestuia. A se avea în vedere că nici unul dintre martori audiați nu a spus nimic legat de inculpatul.
Avocat pentru recurentul inculpat G solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii atacate și punerea în libertate a inculpatului. Achiesează la concluziile puse de către colegul ei. Inculpatul s-a desesizat înainte de a ajunge la graniță. S-a reținut de către instanța de fond că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică, ori la dosarul cauzei nu sunt indicii temeinice în acest sens. A se avea în vedere că inculpatul a avut loc de muncă înainte de a fi arestat și are un credit ipotecar pe care el îl plătea și există riscul ca acesta să își piardă locuința, sens în care depune la dosar în copie contractul de muncă și cartea de muncă. Inculpatul nu poate fi acuzat că a aderat la un grup infracțional organizat având în vedere că acesta nu îl cunoștea decât pe inculpatul pe ceilalți inculpații cunoscându-i din vedere fiind din același oraș. Consideră că dacă inculpatul va fi pus în libertate nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea în parte a încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 07 decembrie 2009 și în principal respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de DIICOT iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Din perspectiva scopului prev. de art. 136 Cod procedură penală parchetul a invocat în fața instanței de fond o serie de activități procedurale ce urmează a fi realizate în continuare în cadrul urmării penale, activității care nu au nici un fel de legătură cu activitatea pentru care este inculpat. A se avea în vedere că inculpatul inițial nu a fost arestat și a fost lăsat liber timp de 5 zile, după care a fost arestat de către Curtea de APEL BRAȘOV, dacă într-adevăr prezenta pericol pentru ordinea publică putea să desfășoare anumite activități care să îi camufleze activitatea menită îngreuna desfășurarea procesului penal, a lua legătura cu eventuali martori pe care să-i influențeze, ori nu a făcut nimic din aceste lucruri el a revenit în sânul familiei și s-a apucat de o activitate lucrativă pentru a-și procura mijloacele de existență pentru el și familia lui, având o lucrare de izolare a unui bloc în Orașul, jud. Din punct de vedere al existenței cerinței subiective referitor la art. 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală se fac referire doar la activitățile presupus a fi infracționale ori nu se face referire la acele probe care să caracterizeze din punct de vedere al ordinii sociale ca inculpatul fiind o persoană periculoasă. În sarcina inculpatului s-au reținut săvârșirea a două infracțiuni, una că ar fi aderat la un grup infracțional organizat și o complicitatea la infracțiunea de imigrație ilegală. Complicele este o persoană care ajută sau înlesnește cu intenție la săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, ori nu se poate vorbi în nici un caz nu se poate susține că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de complicitate la imigrație ilegală. Se susține de către parchet că complicitatea ar consta în faptul că a emis 4 invitați, care nu au fost din propria inițiativă ci la solicitarea cumnatului său, ori nu vede unde este complicitatea, unde este intenția cu care inculpatul ar fi urmărit producerea unui rezultat, el a crezut că îndeplinește o activitatea perfect legală la solicitarea unei persoane de încredere. De asemenea, consideră că nu se poate vorbi de aderare la un grup infracțional organizat pentru că trebuie să cunoști grupul pentru a adera, ori atâta timp cât nu ști că există un grup cum se poate pretinde că s-a aderat la ceva la ce nu cunoști. A se avea în vedere că inculpatul este un familist, nu are antecedente penale, faptul că îi cunoaște pe uni dintre inculpați acest lucru se datorează pentru că toți sunt din Orașul. Dacă se va aprecia că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu atunci se vor stabili o serie de obligații în sarcina inculpatului pe care acesta se obligă să le respecte.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, desființarea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 07 decembrie 2009, prin care s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpatului și pe cale de consecință punerea în libertate a acestuia. În principal consideră că această încheiere este neîntemeiată în ceea ce-l privește pe inculpatul pentru că nici un elemente din considerentele acestei încheieri nu vin să concretizeze că lăsarea în libertate, neprelungirea mandatului de arestare preventivă ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol trebuie să se bazeze pe fapte determinate, concretizare din care să rezulte că odată lăsat în libertate acest inculpat va face ceea ce dispozițiile legii îl duc la ideea că el prezintă pericol concret pentru ordinea publică, că ar săvârși alte fapte penale, că lăsat liber ar îngreuna mersul actului de justiție, că ar influența martori, interpreți, ori din punctul lui de vedere încheierea atacată face numai o analiză a pericolului generic pe care îl reprezintă persoanele acuzate de astfel de fapte. Se reține de către instanța de fond faptul că inculpatul refuzat să dea declarație în faza de urmărire penală, ori lui i se impută ceea ce legea îi permite la art. 70 Cod procedură penală. Singurul lucru care l-a găsit în mijloacele de probă este transcrierea unor convorbiri din 12.10.2009 purtată între inculpat și, ori interceptarea este efectuată după expirarea autorizației provizorii dată de judecător cu privire la niște numere de telefon. Mijloacele de probă obținute în condiții de nelegalitate nu pot fi folosite în procesul penal.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 07.12.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, casarea încheierii și, rejudecând cauza respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive solicitată de parchet. Instanța face referire la un pericol generic pentru ordinea publică nicidecum de un pericol concret pe care l-ar reprezenta inculpatul dacă ar fi cercetat în stare de libertate. Consideră că este îndeplinită numai prima teză a dispozițiilor art. 148 lit.f Cod procedură penală, respectiv cea referitoare la pedeapsa pentru infracțiunile pentru care este cercetat fiind mai mare de 4 ani, iar în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, acest pericol nu a fost demonstrat de către parchet prin propunerea de prelungire care a fost înaintată la Tribunalul Brașov. S-a susținut de către parchet că ar fi în interesul urmării penale dacă s-ar prelungi măsura arestării preventive față de inculpat pentru a se realiza în condiții bune urmărirea penală, pentru a se realiza percheziția informatică, ori percheziția a avut loc ieri, un alt argument a fost că se impune atașarea unui dosar de la Consideră că inculpatul nu poate impieta dacă este judecat în stare de libertate asupra unei asemenea chestiuni care ține de chestiuni administrative. De asemenea, urmează să fie transferat din Penitenciarul Tulcea inculpatul care nu are nicio legătură cu inculpatul. Apreciază că instanța de fond a analizat pericolul concret pentru ordinea publică prin prisma infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, ori în acest fel se încalcă prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul precum și dispozițiile CEDO. A se avea în vedete că inculpatul a avut o atitudine sinceră, acesta a dat declarații atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată, nu este recidivist, desfășura o activitate legală, este singurul susținător al familiei sale, are 2 copii minori și dacă va fi judecat în stare de libertate nu va impieta buna desfășurare a procesului penal. Consideră că nu se poate vorbi de un grup infracțional organizat. În cazul în care se apreciază că se impune luarea unei măsurii solicită a se lua măsura prev. de art. 136 lit.b Cod procedură penală, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu, cu trasarea unor serii de sarcinii pe care inculpatul le va respecta pentru buna desfășurare a procesului penal.
Avocat pentru recurentul inculpat pentru solicită admiterea recursului declarat de inculpat și, pe cale de consecință casarea încheierii atacate prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive și neprelungirea măsurii arestării preventive pentru că nu este întemeiată. Din referatul depus la dosar de către parchet prin care se solicită prelungirea măsurii arestării preventive sunt înserate o serie de motive care ar necesita această măsură, ori solicită să se observe că niciuna dintre ele nu îl privește pe inculpatul, singura care îl privea pe inculpat era o percheziție informatică care s- și realizat în această dimineață. La dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică așa cum cere art. 148 lit. teza a II a Cod procedură penală. A se observa că inculpatul nu făcut decât 2 invitații pentru doi cetățeni albanezi la solicitarea coinculpatului. Nu îi cunoștea pe ceilalți coinculpați, nu a primit nicio sumă de bani și nici nu i s-a promis nicio sumă de bani. A se avea în vedere că inculpatul la data arestării și anterior arestării era încadrat în muncă își obținea mijloace de trai licite, nu are antecedente penale. A se avea în vedere pentru inculpat situația lui individuală. În subsidiar în situația în care se va aprecia că în prezent nu s-au elucidat toate aspectele solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării dea nu părăsi localitatea de domiciliu.
Avocat pentru recurenții inculpați și arată că temeiul de drept al promovării recursurilor declarate de inculpați îl reprezintă dispozițiile art.159 pct.8 Cod procedură penală, ca atare solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 07 decembrie 2009 și reanalizând propunerea de prelungire arestării preventive să se respingă cererea de prelungire a arestării preventive formulată de parchet. În sarcina inculpaților s-au reținut mai multe fapte, respectiv aderare la un grup infracțional, pe care inculpații nu o recunosc și opinează că până la acest moment nu este dovedită, de trecere frauduloasă a frontierei, infracțiunea pe care ambii inculpați o recunosc și de trafic de migranți. Așa cum rezidă din materialul probator administrat în cauză nu se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, având în vedere că este vorba de rude mai apropiate ale inculpaților care au avut aceiași dorință de a găsi un loc mai bun unde să trăiască. În cauză nu s-a făcut nicio dovadă certă că cei doi inculpați au beneficiat în mod repetat de sume de bani de la persoanele cu care au înțeles să ajungă în Europa. Bazându-se pe prezumția de nevinovăție și dubiu care nu poate să profite decât inculpatului consideră că luarea acestei măsurii extreme este inoportună. A se avea în vedere că mandatele de arestare sunt individuale, că pericolul concret pentru ordinea publică este imputabil fiecărui individ în parte. Consideră că inculpați nu pot împiedica cercetarea pe care Ministerul Public urmează să o desfășoare în vederea finalizării cercetării. Argumentele aduse în susținerea cererii de prelungire nu fac altceva decât să prezinte desfășurarea a activității profesionale a parchetului DIICOT. directă între inculpații și această activitate nu poate fi evidențiată. S-a vorbit de percheziții informatice, acestea s-au finalizat astăzi de dimineață, s-a vorbit de traducerii există specialiști pe care le fac, ajutorul inculpaților nu este necesar, s-a vorbit de audierii prin Comisie în Ungaria, ori în aceste condiții Comisia până la finalizarea ei poate până la 6 luni. În opinia lor nu este evidențiată oportunitatea și nici necesitatea menținerii inculpaților în stare de arest preventiv. Solicită internarea celor 2 inculpații în Centre de migranți existente pe teritoriul României pentru a le garanta posibilitatea de a le garanta propriul interes pentru finalizarea cercetărilor în această cauză. În raport de cele menționate solicită admiterea cererilor formulate de inculpați care se pot încadra înlăuntrul dispozițiilor art. 136 pct.1 coroborat cu art. 145 Cod procedură penală dând eficiență acestui centru prin suprapunere cu reședința având la dispoziție toate celelalte restricții pe care legiuitorul le-a inserat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați și menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov ca legală și temeinică. În opinia lor sunt întrunite condițiile prev. de art. 136, 143, 148 lit.f Cod procedură penală așa cum au fost reținute instanțele cu prilejul arestării preventive și, ulterior a respingerii recursurilor declarate de inculpații și a admiterii recursului declarat de DIICOT pentru inculpatul. În prezent sunt indicii cu privire la comiterea de către inculpații a infracțiunilor pentru care s-a făcut urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală. În continuare apreciază că pentru o bună desfășurare a urmării penale se impune ca cercetarea să se efectueze cu inculpații în stare de arest preventiv. Într-adevăr o serie din activitățile ce urmează a se efectua de către procuror nu implică prezența directă inculpaților însă prezența inculpaților va fi necesară cu ocazia reaudierii cu privire la aspectele noi rezultate din datele și actele puse la dispoziție de organele de urmărire de penală, de către notarii publici și Oficiul pentru emigrări. De asemenea, prezența inculpaților va fi necesară cu ocazia reaudierii acestora în funcție de declarația pe care o va da, acesta fiind transferat deja la Penitenciarul Codlea. O altă activitate ce impune prezența inculpaților o reprezintă perchezițiile informatice, până la acest moment nu știe dacă s-au efectuat toate perchezițiile informatice. Din datele dosarului a rezultat că la data de 03 decembrie 2009 Autoritățile din Ungaria au transmis Autorităților din România rezultatele Comisiei efectuate urmând ca în câteva zile să fie primite și de către procurorul care efectuează urmărirea penală. Din informațiile pe care le deține în această Comisie pot să apară date noi a căror lămurire se poate realiza doar prin audierea inculpaților. Cu privire la condițiile prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, apreciază că sunt îndeplinite ambele condiții, prima condiție privitoare la pedeapsă cât și cea dea doua privitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta dacă inculpații ar fi lăsați în libertate. Consideră că activitatea inculpaților arestați a pus Statul Român în dificultate în relațiile cu celelalte state din
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
CURTEA
Asupra recursurilor de față,
Prin încheierea din 07.12.2009 a Tribunalului Brașovs -a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, G și pe o durată de 30 de zile, de la 11.12.2009 până la 09.01.2010, inclusiv, pe o perioadă de 25 de zile, de la data de 16.12.2009 și până la data de 09.01.2010, și pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 12.12.2009 și până la data de 09.01.2010, inclusiv.
S-au respins cererile formulate de inculpații, G, și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că, la începutul lunii februarie 2009, împreună cu cetățenii albanezi, fost (zis "") și, fost (zis "") si un cetățean italian "" a cărui identitate nu a putut fi stabilită până în prezent, inculpatul a constituit un grup infracțional organizat, care a acționat pe teritoriile a trei state, România și Italia în vederea racolării, îndrumării și călăuzirii cetățenilor albanezi, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, cu destinația Italia, în schimbul unor importante sume de bani.
Examinând actele dosarului, instanța constata:
1. fata de inculpatul s-a început urmărirea penala la data de 5.11.2009 pentru infracțiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, pentru ca la data de 11.11.2009 sa se dispună schimbarea încadrării juridice prin reținerea dispozițiilor art.41 al 2 Cp; la aceeași data se pune in mișcare acțiunea penala pentru inculpatul pentru infracțiunile fata de care anterior se începuse urmărirea penala. Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea de ședința 27 din data de 12.11.2009 pe o perioada de 29 zile, mandatul fiind valabil pana la 10.12.2009 inclusiv. Temeiurile avute in vedere la momentul dispunerii măsurii procesuale l-au constituit prevederile art 148lit f Cpp.
2. fata de inculpatul G s-a început urmărirea penala la data de 11.11.2009 pentru infracțiunea rpev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infracțiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, pentru ca la data de 11.11.2009 sa se dispună punerea in mișcare a acțiunii penale pentru acealsi inculpat fata de infractiunile anterior mentionate; prin inceheirea nr 27 din 12.11.2009 Tribunalul Bad ispus arestarea preventivă icnulpatului pentru o perioada de 29 zile, retinindu-se drept temeiuri ale masurii procesuale dispozitiile art 148 lit f Cpp.
3. fata de inculpatul s-a inceput urmarirea penala la data de 10.11.2009 pentru infractiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infractiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, pentru ca la data de 11.11.2009 fata de acest inculpat sa fie pusa in miscare actiunea penala pentru infractinile anterior mentionate; fata de inculpatul, prin incheierea nr 27 din 12.11.2009 Tribunalul Bad ispus arestarea preventiva pe o durata de 29 zile, mandatul fiind valabil la 10.12.2009 inclusiv; temeiurile avute in vedere la momentul dispunerii masurii procesuale l-au constituit dispozitiile art 148 lit f Cpp.
4. cu privire la inculpatul s-a inceput urmarirea penala la data de 11.11.2009 pentru infractiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infractiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001, iar la aceeasi data se pune in miscare actiunea penala fata de inculpat cu privire la infractiunile mentionate. Prin incheierea nr 27 din 1`2.11.2009 Tribunalul B dispune arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 29 zile, mandatul fiind valabil la data de 10.12.2009, temeiurile avute in vedere la momentul dispunerii masurii procesuale constituindu-l prevederile art 148 lit f Cpp.
5. fata de inculpatul s-a inceput urmarirea penala la data de 10.11.2009 pentru infractiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infractiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 in forma complicitatii, pentru ca la data de 11.11.2009 sa se dispuna fata de acelasi icnulpat punerea in miscare a actiunii penale pentru infractiunile anterior mentionate. Prin incheierea de sedinta nr 87/2009 Curtea de ApelB a casat incheierea instantei de fond nr 27 TribunaluluiB numai in ceea ce priveste pe inculpatul si a dispus arestarea preventiva acestuia pentru o perioada de 29 zile, mandatul fiind valabil la 15.12.2009 inclusiv; temeiurile ce au stat la baza dispunerii masurii procesuale l-au constituit dispozitiile art 148 lit f Cpp.
6. fata de inculpatul s-a inceput urmarirea penala la data de 10.11.2009 pentru infractiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infractiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 in forma complicitatii, iar la data de 11.11.2009 s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpat cu privire la infractiunile anterior mentionate. Prin incheierea de sedinta nr 27 din data de 12.11.2009 Tribunalul brasov a dispus arestarea prevnetiva a inculpatului pe o perioada de 29 zile, mandatul fiind valabil la data de 10.12.2009; temeiurile ce au stat la baza dispunerii masurii procesuale l-au constituit dispozitiile art 148 lit f Cpp.
7. fata de inculpatul s-a dispus inceperea urmaririi penale la data de 10.11.2009 pentru infractiunile prev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infractiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 cu aplic art 41 al 2 Cp si art 70 al 1 din OUG 105/2001,pentru ca la data de 12.11.2009 sa se dispuna schimbarea incadrarii juridice a faptei prin retinerea dispozitiilor art 41 al 2 Cp si cu privire la infrractiunea prev de art 70 al 1 din OUG 105/2001. la data de 12.11.2009 s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpat cu privire la infractiunile pentru care anterior s-a inceput urmarirea penala. Prin incheierea de sedinta nr 28 din 13.11.2009 Tribunalul Bad ispus arestarea preventiva a inculpatului pe o durata de 15 zile,masura facind obiectul verificarii in calea de atac a recursului,durata arestarii preventive fiind modificata la 29 dezile prin incheierea nr 28 Curtii de Apel B; mandatul de arestare preventiva a inculpatului este valabil la data de 11.12.2009 inclusiv, iar temeiurileavute in vedere de instanta la momentul dispunerii masurii procesuale l-au constituit prevederile art 148 lit f Cpp.
8. fata de inculpatul s-a inceput urmarirea penala la data de 10.11.2009 pentru infractiunilerpev de art 7 din L 39/2003 rap la art 2 lit b pct 13 din L 39/2003 si infractiunea prev de art 71 al 1 OUG 105/2001 cu aplic art 41 al 2 Cp si art 70 al 1 din OUG 105/2001,iar la data de 12.11.2009 s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinindu-se in plus fata de inculpat si dispozitiileart 41 al 2 Cp cu rpivire la infractiunea prev de art 70 al 1 din OUG 105/2001. La 12.11.2009 s-a pus in miscare actiunea penala fata de inculpat pentru infractiunile pentru care anterior se incepuse urmarirea penala, icnulpatul fiind arestat prevnetiv prin incheierea nr 28 din 13.11.2009 a Tribunalului B; masura preventiva a format obiectulverificarii in calea de atac a recursului fiind modifcata perioada mandatuluid e arestare preventiva la29 de zile, mandatul fiind valabil la data de 11.12.2009 inclusiv. Temeiul avut in vedere la momentul dispunerii masurii procesuale l-a constituit prevederile art 148 lit f Cpp.
Masura arestarii preventive a fost dispusa fata de inculpati cu respectarea dispozitiilor legale prev de art149/1 Cpp, dupa punerea in miscare a actiunii penale si audierea inculpatilor in prezenta aparatorilor lor. Masurile preventive s-au dispus de instanta competenta si au fost verificate in calea de atac a recursului, constatindu-se legalitatea acestora.
Din cuprinsul materialului probatoriu administrat la acest moment procesual, respectiv: procesele-verbale de certificare și notele de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de, în perioada 10.09.2009 - 11.11.2009 ( care releva serioase presupuneri in sensul comiterii unor fapte penale - a se vedea in acest sens transcrierile convorbirilor purtate in special de inculpatii, si ), imaginile surprinse în data de 03.11.2009, înfățișând pe cetățenii albanezi în localitatea, precum și cele din data de 10/11.11.2009; procesul-verbal de depistare a inculpatilor din data de 10.11.2009; declarațiile martorilor audiati in cursul urmaririi penale -, -, -, -, -, a, -, rpecum si declaratiile inculpatilor declarațiile inculpaților, -, G și; inscrisurile ridicate de la Biroul Notarilor Publici Asociați "Temis" din Făgăraș; adresele nr.-//12.10.2009 si nr. -//25.11.2009 a Oficiului Român pentru și anexa acesteia; procesul-verbal din 10.10.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, și au solicitat viză de scurtă ședere Consulatului Român din urmare invitaților inculpaților și si procesul-verbal din 10.11.2009, din care rezultă că cetățenii albanezi, au intrat pe teritoriul României prin Aeroportul Otopeni la data de 02.11.2009, în intervalul orar 20:04:40 - 20:07:57; raportul întocmit la data de 11.11.2009 de către angajații Centrului Regional T cu prilejul constatării împrejurării că la 10.11.2009, ora 11:05, cetățenii albanezi, și au părăsit centrul și nu s-au mai prezentat conform regulamentului la ora 22:00;nota telefonică din data de 09.11.2009, din care rezultă că față de cetățenii albanezi, și a fost luată de către organele judiciare e măsura contravențională a interdicției de a se afla pe teritoriul statului timp de 6 ani; adresa - Serviciul Teritorial Brașov, din care rezultă că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad se află înregistrat dosarul nr.7210/P/2009 privind pe cetățenii albanezi, și, cercetați relativ la comiterea infracțiunii de "trecerea frauduloasă a frontierei", solicitat în vederea reunirii la dosarul nr.228D/P/2009; proces-verbal de percheziție domiciliară de unde rezulta ca la locuința inculpatului a fost găsită o mapă conținând documente privind cetățenii albanezi; procesele-verbale întocmite cu prilejul perchezițiilor informatice efectuate asupra mediilor de stocare ridicate de la învinuiții, constatam ca exista probe si indicii ca s-au comis fapte prevazute de legea penala care se pot incadra in infractiunea de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prev. și ped. de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003 și "trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, "aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.7 din Legea 39/2003 raportat la art.2 lit.b pct.13 din Legea nr.39/2003 și "trafic de migranți" prevăzută și pedepsită de art.71 alin.1 din OUG 105/2001, in forma autoratului sau a complicitatii si art 70 al 1din OUG 105/2001.
Instanța a constatat că prevederile art 143 Cpp se pot retine in continuare in cauza, existind suspiciunea legitima ca inculpatii ar fi autorii faptelor pentru care s-a pus in miscare a actiunea penala.
ca probatoriul administrat in cauza releva faptul ca la inceputul lunii februarie 2009 inculpatul a constituit un grup infractional organizat care a actionat pe teritoriul a trei state, dintre care doua situate pe teritoriul Uniunii Europene - Italia si Romania - motivul gruparii fiind acela al racolarii, indrumarii si calauzirii de cetateni nemembri comunitari in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a Romaniei, cu destinatia Italia, in schimbul unor sume de bani.
Din actele dosarului s-a reținut că pe teritoriul albanez activitatea de recrutare s-ar fi derulat sub coordonarea inculpatului, care a ținut legătura cu membrii grupului din România, respectiv cu - pe zona B și - pe zona V, prin cetățeanul albanez (""). Din studiul actelor de la dosar se poate retine ca rolul inculpatului era acela de a comunica membrilor gruparii din Romania numele persoanelor ce urmau a primi invitatii, data la care vor intra in tara si totodata insotea personal acele persoane in Italia pentru diverse sume de bani ( in acest sens sunt declaratiile inculpatilor si aspectele rezultate din studiul convorbirilor telefonice - inculpatii vorbesc despre invitatii in Romania a unor cetateni albanezi in scopul tranzitarii teritoriului tarii noastre cu destinatia Italia), probatoriul relevind in acelsi timp ca pe teritoriul statului R activitatile de indrumare, gazduire si calauzire a migrantilor care treceau fraudulos frontiera Romaniei cu destinatia Italia au fost coordonate de inculpatul, iar migrantii erau preluati pe teritoriul statului Italian de o persoana a carei indentitate a ramas necunoscuta; totodata se constata, iar indiciile si probele rezultate din dosar confirma, ca la acest moment procesual exista banuiala legitima ca inculpatul a atras in gruparea constituita mai multe persoane printre care pe inculpații, G și, care au realizat activități de transport al migranților sau de supraveghere a traseelor autoturismelor în care aceștia erau transportați până în Italia, contra unor sume de bani. La dosar exista in acelasi timp mai multe invitatii notariale pe care parte din membri gruparii din Romania le trimiteau cetatenilor albanezi pentru ca acestia sa obtina viza pentru Romania ori dovezi ale faptului ca acestia au fost de accord sa gazduiasca cetatenii albanezi in tranzitul lor prin Romania. Este de remarcat faptul ca fata de inculpatul se retine ca ar fi negociat pretul pentru fiecare migrant in parte prin intermediul inculpatului.
Cu privire la inculpatul s-a reținut că ar fi mijlocit prin intermediul lui activitati identice pentru zona V, activitati coordonate de numitul, acesta din urma aflat incarcerat in executarea unei pedepse privative de libertate.
Exista probe care confirma faptul ca in data de 02.11.2009, cetățenii albanezi, însoțiți de, au intrat în România in baza invitațiilor făcute de inculpații și si ca au fost preluați de la Aeroportul Otopeni de o persoana ce ar fi fost trimisă de și au fost cazați la locuința acestuia din județul Totodata se constata ca la data de 04 noiembrie 2009, a transportat cu autoturismul pe cetățenii albanezi, către frontiera de vest a țării, de unde au trecut in mod fraudulos frontiera prin vama Nadlac, ulterior cei cinci cetățeni albanezi fiind returnati în România și cazați de autorități la Centrul de Primire din Inculpatul ar fi continuat sa organizeze scoaterea din tara in mod clandestin a cetatenilor albanezi, sens in care ar fi tinut legatura telefonica cu inculpatul . Procesele verbale intocmite de autoritati in momentul surpinderii inculpatilor in apropierea granitelor Romaniei constituie probe in acest sens.
Din actele dosarului s-a reținut că la data de 10.11.2009, inculpatul împreună cu inculpatul G și inculpata s-au deplasat către frontiera de vest in autoturisme diferite, iar la solicitarea lui, inculpatul s-a deplasat din Praga în punctul de frontieră Nădlac, pentru a transporta cetățenii albanezi până în Italia. La aceeasi data se retine ca inculpații, G și i-au preluat pe, din A si au asteptat pe inculpatul, asteptind ca ulterior sa poata trece frontiera in mod fraudulos.
La momentul surprinderii inculpatilor de catre organele de cercetare penala, cetatenii albanezi au incercat sa fuga pentru a nu fi identificati. La dosar exista date din care rezulta ca in perioada februarie - noiembrie 2009 mai multi cetateni de origine albaneza au tranzitat teritoriul Romaniei la invitatiile facute de inculpatii, precum si alti inculpati cercetati in stare de libertate.
De la momentul dispunerii masurilor procesuale fata de inculpati si in prezent, in cauza s-au dispus si efectuat: verificari la serviciul de imigrari privind diverse persoane care ar fi tranzitat in mod fraudulos teritoriul Romaniei; s-a procedat la audierea martorilor, a, si s-a efectuat perchezitionarea mediilor de stocare de date constind in telefon mobil marca Nokia 1100 si a cartelelor "", "", "whats up" si card de memorie apartinind invinuitului;au fost perchezitionate telefoanele mobile, precum si cartelele apartinind invinuitului, procesele verbale urmind a fi traduse; au fost certificate interceptarile convorbirilor telefonice purtate de inculpati in perioada critica; s-au emis autorizatii de perchezitii si s-au efectuat perchezitii infromatice asupra 36 medii de stocare; s-au obtinut de la Biroul Notarilor Publici "Temis" invitatiile intocmite de catre inculpati in cursul anului 2009 pentru diverse persoane de cetatenie albaneza, a fost reaudiat inculpatul cu privire la aspectele noi aparute in cauza - respectiv existenta unui numar mai mare de persoane implicate in activitatea infractionala.
Parchetul învederat ca in perioada urmatoare organele de cercetare penala urmeaza a efectua urmatoarele acte de urmarire penala: finalizarea perchezițiilor informatice autorizate de către Tribunalul Brașov asupra celor 27 medii de stocare aparținând inculpaților -, G, -, -, -, și; audierea inculpaților cu privire la aspectele noi rezultate din datele și actele puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către notarii publici și Oficiul Român pentru; începerea urmăririi penale față de -, și - pentru săvârșirea de infracțiuni similare celor reținute în sarcina inculpaților, faptele fiind în strânsă legătură cu activitatea infracțională a acestora; audierea martorilor a căror identificare s-a reușit a fi stabilită și care au cunoștință despre modalitatea de operare a inculpaților; traducerea mesajelor text identificate în agenda telefoanelor mobile ridicate de la inculpații cetățeni albanezi de către traducătorul autorizat de limba albaneză; conexarea la dosarul cauzei a dosarului nr.7210/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, privind pe cetățenii albanezi, care până la data prezentului referat, deși a fost solicitat, nu a fost înaintat; atașarea la dosarul cauzei a actelor solicitate prin comisia rogatorie adresată autorităților judiciare ungare la data de 01.11.2009; continuarea activităților informativ-operative cu privire la identificarea membrului grupului infracțional organizat aflat pe teritoriul statului italian; prezentarea materialului de urmărire penală; întocmirea actului de sesizare a instanței de judecată.
Tribunalul a constatat că toate aspectele invocate in solicitarea de prelungire a masurilor arestării preventive au legătura cu soluționarea cauzei, fiind necesara identificarea tuturor elementelor necesare stabilirii situatiei de fapt.
Instanța a avut in vedere prevederile art 136 Cpp, constatând ca măsura preventiva se dispune sau se prelungește in condițiile in care este necesara pentru buna desfășurare a urmăririi penale; instanța are in vedere faptul ca urmărirea penala se desfasoara pentru activitati infracționale pedepsite de legiuitor cu închisoare mai mare de 4 ani - cu excepția infractiunii prev de art 70 al 1 OUG 105/2001, aspect care denota pericolul social generic ridicat al faptelor care formează obiectul inculpării, sens in care prevederile art148 lit f teza I Cpp se mentin in cauza.
Modalitatea in care se retine ca s-ar fi comis faptele - de mai multe persoane împreuna, persoane situate in diverse zone ale tarii (una dintre persoane fiind încarcerata in exeutarea unei pedepse privative de libertate), dar si in alte doua state europene ceea ce imprima faptei un caracter transnational, perioada destul de indelungata in care se presupune ca activitatea infractionala s-ar fi desfasurat, sumele de bani obtinute de unii dintre partcicipanti - care trezeste suspiciunea existentei unei ocupatii, in sensul de "afacere", sunt elemente care imprima gravitate faptelor.
Instanța a apreciat că lăsarea in libertate a inculpaților la acest moment procesual prezinta pericol pentru ordinea publica in intelesul art 148 lit f teza II Cpp, tinind seama de circumstantele reale in care se retine ca s-ar fi comis faptele, caracterul ce se presupune a fi organizat al activitatii ilicite, dar mai ales durata in timp a acestei activitati.
La aprecierea pericolului pentru rodineapublica instanta are in vedere si rolul pe care Romania in are in interiorul Uniunii Europene, dat fiind statutul de tara situata la granita Uniunii, aspect care reclama din partea statului Rom ai mare vigilenta la frontiere; trecerea frontierei este permisa in conditiile in care se realizeaza legal. Se constata insa ca exista probe in sensul ca granitele Romaniei si ale Uniunii Europene ar fi fost trecute in mod fraudulos, nefiind cunoscut cu claritate instantei motivul deplasarii cetatenilor de origine albaneza in Italia. Imprejurarea ca inculpatul a afirmat ca scopul deplasarii cetatenilor albanezi in Italia era "pentru a muncii la negru sau fura" nu este pe deplin confirmata de datele spetei, dar nici infirmata, insa este de notorietate faptul ca multe din persoanele care tranziteaza in mod fraudulos granitele unui stat o fac pentru a alimenta economia subterana sau, si mai grav, infractionalitatea unui stat. Este de remarcat ca inculpatilor din prezenta cauza li se imputa tocmai ajutorarea unor astfel de persoane, aspect care imprima faptelor un caracter mai grav, care este apreciat de instanta in lumina dispozitiilor art 136 Cpp si art148 lit f teza II retinute pentru fiecare dintre inculpati la momentul dispunerilor masurilor procesuale.
Pericolul pe care il reprezinta la acest moment procesual lasarea in libertate a inculpatilor este dat si de imprejurarea ca urmarirea penala continua, fiind necesare - conform sustinerilor din referat - reaudierea unora dintre inculpati, depistarea unor alti posibili autori ai faptelor, persoana de legatura a inculpatilor care s-ar afla peteritoriul italian nefiind inca depistata. Urmarirea penala ar putea fi afectata in cazul lasarii inlibertate a icnulpatilor laacestmoment procesual, instanta neavind convingerea ca inculpatii ar putea respecta dispozitiile instantei de judecata in eventualitatea inlocuirii masurii preventive. aceasta tiind seama de modul in care inculpatii si au reactionat la momentul surprinderii acestora de catre autoritatile judiciare - incercind sa scape prin fuga,dar si prin prisma infractiunilor ce formeaza obiectul cercetarii - ajutarea unor persoane pentru a trece in mod fraudulos frontiera, aspect care formeaza baza unei suspiciuni ca inculpatii ar putea oricind sa ia legatura cu alte persoane pentru transmitere de informatii.
Totodată, lejeritatea cu care unii dintre inculpati se pare ca au tratat faptele ce formeaza obiectul cercetării, ușurința cu care ar fi cedat la momentul propunerilor de participare la ajutarea cetatenilor necomunitari de a tranzita teritoriul Romaniei cu destinatia Italia (inculpatii G, -, -, -, ), releva faptul ca lăsarea acestora in libertate ar putea impieta buna desfasurare a cauzei, cu celeritate, in continuare.
Instanța a avut in vedere si considerentele de ordin personal ale inculpatilor dintre care unii nu sunt la prima confruntare cu legea penala, prin raportare insa la valorile sociale pe care ar fi inteles sa le încalce. Reținem ca inculpatul si au mai suferit in trecut rigorile legii penale, astfel incit experiența unei cercetări penale nu le este necunoscuta, întocmai si consecințele comiterii unei noi fapte penale. Se constata in același timp ca inculpatul era angajat pe perioada nedeterminata la momentul arestării preventive, iar inculpatul are un contract de credit ipotecar pentru care plateste rate lunare; aceste aspecte insa se pare ca au fost omise de inculpati la momentul aprecierii asupra participarii lor la activitatea infractionala si nu pot fi apreciate ca fiind relevante in comparatie cu faptele care formeaza obiectul cercetarii. Totodata este de remarcat imprejurarea ca inculpatii si M nu au ocupatie, aspect care nu le poate fi imputat in mod obiectiv, insa lipsa resurselor financiare a constituit cu mare probabilitate motivul prezentei lor in cauza de fata. Atitudinea procesuala oscilanta a unora dintre inculpati, ca si manifestarea altora de a nu formula declaratii in cauza, sunt elemente care converg de asemenea spre concluzia ca urmarirea penala nu poate fi finalizata in mod judicios decit cu inculpatii in stare de arest preventiv. Este adevarat ca inculpatii se pot prevala de dispozitiile art 70 al 2 Cpp ( ), insa refuzul de a da declaratii in cauza poate conduce la suplimentarea de probatorii pentru lamurirea situatiei de fapt. Totodata instanta are a observa ca parte dintre inculpati isi au domiciliile in alte localitati decit cea in care se desfasoara activitatea de cercetare penala, astfel incit lasarea lor in libertate prin înlocuirea masurilor preventive nu ar avea efect benefic asupra cercetarilor in cauza, fiind mai greu de realizat eventualul control judiciar - inculpatii si isi au reședința in localitatea T ( localitate situata in apropierea granițelor României), in timp ce restul inculpaților domiciliază pe raza județului
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații solicitând cercetarea lor în stare de libertate, întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar punerea lor în libertate nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, solicitând, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara.
Recursurile sunt nefondate.
Inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b pct. 13 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 (inculpații, G, și ), inculpații și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b pct. 13 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001sub forma complicității, iar inculpații și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b pct. 13 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplicarea prev. art. 41 alin. 2.pen. și art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001.
Curtea reține că temeiul care a determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă în continuare, având în vedere faptele săvârșite de aceștia aduc atingere valorilor ocrotite de legea penală, respectiv trafic de migranți.
În ceea ce privește temeiul de la art. 148 lit. f pr.pen. se reține că faptele pentru care inculpații sunt cercetați, sunt de o gravitate deosebită, iar din probele administrate până în prezent rezultă că în cauză există presupunerea rezonabilă că inculpații se fac vinovați de comiterea lor.
Astfel, sunt întrunite condițiile cumulative prev. de art. 148 lit. f pr.pen. pedeapsa prevăzută de legea penală este mai mare de 4 ani, iar inculpații prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât lăsarea lor în libertate ar avea un impact negativ în comunitatea de unde provin și ar crea un sentiment de nesiguranță în rândul populației, astfel că nu sunt întrunite nici prev. art. 139.pr.pen. și nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În consecință, față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii din încheierea din 07.12.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, G, și împotriva încheierii din 07.12.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Stabilește onorariu pentru interpret la termenul de astăzi în sumă de 498,40 lei RON pentru traducerea din limba română în limba albaneză și invers. a fost stabilit conform nr.1341/C/2005.
Conform art.16 din Regulamentul aprobat prin nr.1054/C/2005 o copie a prezentei încheieri se trimite compartimentului economico - administrativ al Curții de APEL BRAȘOV în vederea efectuării plății onorariului.
Obligă pe inculpați să plătească statului câte 50 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- C - - - -
Grefier,
Red./28.12.2009
Dact./4.01.2010
2 exemplare
Jud fond/ -
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Aurelia Munteanu, Elena
