Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 1/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 1/2010
Ședința publică din 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 1/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul recurent, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat și apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului. Învederează instanței faptul că în speță există dubiu în ce privește săvârșirea infracțiunii de către inculpat, indiciile temeinice existente în cauză fiind în favoarea inculpatului și rezultând din probele testimoniale administrate, acestea dovedind faptul că inculpatul nu este autorul acestei infracțiuni. Precizează că în certificatul medico-legal este menționată existența unei legături directe între lovitura aplicată de inculpat victimei și decesul acesteia, dar învederează instanței faptul că înaintea incidentului dintre inculpat și victimă, aceasta din urmă a fost lovită și de alte persoane, fapt demonstrat și de declarația soției victimei, numita, care a relatat că soțul său i-a spus:"m-au bătut aceștia". Mai arată că timpul scurs între incident și plecarea victimei la spital a fost destul de îndelungat. Față de aceste aspecte consideră că propunerea de arestare preventivă nu este justificată. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, însoțită de aplicarea unor măsuri de supraveghere. Apreciază că în cauză dubiul este foarte mare și consideră că s-ar impune cel puțin admiterea solicitării din subsidiar.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică. Consideră că în mod corect Tribunalul Hunedoara, analizând probatoriul, a considerat că există suficiente temeiuri și indicii că inculpatul ar fi autorul acestei fapte, care este de o gravitate socială ridicată și justifică măsura arestării. Apreciază că măsura este justificată raportat la infracțiune și consecințele cauzate.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, în replică, învederează instanței faptul că propunerea de arestare preventivă este nemotivată din punctul de vedere al pericolului concret, pericol care nu este evidențiat nici în propunere și nici în încheierea atacată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 1/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și în baza art.148 al.1 lit. f și 1491Cod proc.penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 14.05.1976, în, jud. H, cetățean român, studii 8 clase + școala profesională, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, doi copii minori, fără ocupație, domiciliat în, str. -.- nr.2,.136, județul H, posesor al CI seria - nr. -, CNP -, fără antecedente penale, aflat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Poliției municipiului D, pe o durată de 29 de zile, cu începere de la data de 09 ianuarie 2010 și până la data de 06 februarie 2010, pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prev. și ped. de art.183 Cod penal.
A fost respinsă cererea formulată de inculpat pentru luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a dispus ca onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei să fie suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
În data de 02.01.2010, în jurul orelor 18.00-19.00, victima, în vârstă de 52 de ani, își plimba, în lesă, câinele, pe - din, jud. Când a trecut pe lângă un grup de copii, le-a spus că acel câine este cuminte și nu mușcă, unii dintre copii s-au jucat cu câinele, dar minorul, fiul inculpatului, a aruncat înspre câine cu bucăți de cartoane și apoi l-a lovit cu o bucată de tablă. Victima l-a apostrofat, apoi i-a spus că e mai prost decât câinele lui și s-a îndreptat spre el, lovindu-l cu palma peste față. Toți copiii au proferat, apoi, injurii la adresa victimei, unul dintre ei - - - l-a lovit cu piciorul în spate, iar - l-a sunat pe telefonul mobil pe inculpat, relatându-i cele întâmplate. Ajungând în acel loc, inculpatul a prins pe victima de haină, l-a lovit cu pumnul în față, încât l-a podidit sângele, apoi i-a mai aplicat o lovitură de pumn în față, în urma căreia victima căzut, pe spate, la pământ. Văzând că victima nu mai reacționează, martorul - a adus de la un imobil din apropiere o cu apă pe care i-a înmânat-o inculpatului. Inculpatul a stropit victima cu apă pe obraz, l-a așezat pe o parte, cu mâna sub cap, apoi l-a lovit cu palmele peste față, pentru a-l determina să își revină, toți martorii observând că inculpatul are sânge pe mâini. După ce le-a spus celor prezenți că victima se preface, inculpatul a părăsit locul faptei, intrând în barul din localitate.
În aceeași seară, victima a fost transportat la Spitalul, apoi la Spitalul Județean de Urgență P, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale la nivel cerebral, iar la data de 08.01.2010 a survenit decesul acestuia.
Concluziile provizorii ale Serviciului Județean de Medicină Legală H, din data de 09.01.2010, consemnate în documentul de la ultima filă a dosarului de urmărire penală, atestă că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecutivă unui traumatism facio-cranian, cu fractură de mandibulă și fractură craniană, leziunile traumatice constatate producându-se prin lovire directă cu corp dur la nivelul feței - fractură mandibulară - urmată de cădere pe un plan dur, cu impact cranian la nivelul regiunii occipitale drepte, între leziuni și deces existând un raport direct de cauzalitate.
Analizând condițiile care pot determina luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, s-a constatat îndeplinirea acestora.
S-a apreciat că starea de fapt prezentată se constituie în indicii temeinice care permit presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta de care este învinuit, faptă pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani, astfel că este îndeplinită prima condiție prevăzută de textul art.148 al.1 lit.f) pr.pen.
A fost considerată ca îndeplinită și cea de a doua condiție, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică, instituită de același text al legii procesual-penale: având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, apreciind reacția inculpatului ca fiind disproporționată comparativ cu atitudinea victimei, cu vârsta și condiția fizică a acestuia, constatăm existența unui real pericol pentru ordinea publică, afectată de consecințele, în plan uman, ale faptei inculpatului.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs inculpatul.
În motivarea recursului inculpatul a criticat hotărârea atacată susținând că nu sunt indicii temeinice că a săvârșit fapta, este nevinovat și lăsarea sa în libertate nu constituie un pericol concret pentru ordinea publică, invocând și împrejurarea că are în îngrijire spre creștere și educare doi copii minori.
Deoarece prezentul recurs nu estre limitat la cazurile de casare prev. de art. 3859alin. 1 Cod procedură penală, în temeiul art. 3856alin. 3 Cod procedură penală instanța va examina cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, din perspectiva procedurii luării măsurii arestării preventive.
În cauză sunt indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că în data de 02.01.2010, în jurul orelor 1900, pe - din, jud. H, inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură în zona feței, aceasta s-a dezechilibrat și în cădere s-a lovit cu capul, zona occipitală dreaptă, de un plan dur, cauzându-i-se un traumatism cranio-cerebral care a avut ca urmare moartea victimei.
Din examinarea declarațiilor martorilor și, care se coroborează cu concluziile provizorii privind decesul victimei constatate de Serviciul Județean de medicină legală H, rezultă indiciile temeinice privind presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta de care este acuzat.
Inculpatul este acuzat de săvârșirea faptei de lovituri cauzatoare de moarte, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat de reacția negativă din colectivitate determinată de judecarea inculpatului în libertate, de urmarea imediată a faptei, respectiv moartea victimei, precum și de săvârșirea faptei cu violență.
Măsura este proporțională cu natura acuzației, la acest stadiu procesual o altă măsură preventivă fiind neeficientă pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.
Aspectele privind nevinovăția inculpatului urmează a fi valorificate în cursul urmăririi penale, iar împrejurarea că inculpatul are în îngrijire doi minori nu justifică, singură, lăsarea în libertate a inculpatului.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 1/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 130 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în cotă procentuală de 50%, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./15.01.2010
jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș, Alina
