Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 104/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 697/2009)
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 104
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 3: Niculae
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale ce are ca obiect RECURSURILE declarate de inculpații și împotriva Încheierii din data de 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a Penală, în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de apărător ales, avocat a, cu împuternicire avocațială depusă la dosar și, aflat în stare de arest preventiv la DGPMB, asistat juridic de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea instanței, recurentul - inculpat precizează că nu dorește să dea declarații în fața instanței de recurs, și menține declarațiile date în fața instanței de fond; recurentul - inculpat, de asemenea, precizează că nu dorește să dea declarații în fața instanței de recurs, și aceeași poziție procesuală a avut-o și în fața instanței de fond; menține declarațiile date în faza de urmărire penală.
Apărătorul ales al recurentului - inculpatsolicită admiterea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv matricolă, pentru a face dovada că acesta este elev la Colegiul Tehnic " "; depune la dosar înscrisul menționat.
Reprezentantul Ministerului Publicnu se opune admiterii probei cu înscrisuri în circumstanțiere pentru recurentul - inculpat, apreciind proba pertinentă și utilă cauzei.
Curtea, după deliberare, încuviințează administrarea probei cu înscrisul nou depus, apreciind proba pertinentă și utilă justei soluționări a cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat,în principal,în temeiul art. 385 ind. 9 pct. 9 raportat la art. 197 alin. 1 Cpp, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu recurs, să se constate nulitatea încheierii din data de 24.03.2009 având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 309 Cpp, minuta trebui să corespundă cu dispozitivul; invocă nulitatea încheierii recurate întrucât în minută se face referire că durata arestării pentru ambii inculpați este de la 24.03.2009 până la 21.04.2009, iar în încheierea de ședința din 24.03.2009 perioada arestării este din 24.03.2008 până la 21.04.2009.
Este de notorietate recursul în interesul legii pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că și la pronunțarea cu privire la arestarea preventivă este obligatoriu întocmirea unei minute, iar aceasta trebuie să corespundă cu dispozitivul; încheierea prin care s-a dispus cu privire la arestarea preventivă, potrivit art. 311 Cpp, face parte integrantă din minută.
Apreciază că nu se poate aprecia ca fiind o eroare materială faptul că s-a inserat 24.03.2008și nu 24.03.2009,cu at t mai mult cu nu s-a pronunțat nici o încheiere de îndreptare eroare materială în acest sens. Este de reținut că încheierea de ședință recurată este semnată at t de către președintele completului t și de către grefier.
Av nd în vedere aceste considerente, invocă nulitatea absolută a încheierii din data de 24.03.2009 și, în consecință, admiterea recursului în sensul celor de mai sus.
În subsidiar,în situația în care instanța nu va constata nulitatea absolută a încheierii din data de 24.03.3009, solicită să se constată încetarea mandatului de arestare preventivă a inculpatului întruc t, așa cum se poate constata din lecturarea încheierii de ședință prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 zile, în anul 2008, din 21.04.2008 nă în prezent nu mai există nici o prelungire a mandatului de arestare preventivă.
Față de aceste considerente solicită să se constată încetată de drept a măsurii arestării preventive a inculpatului.
În situația în care instanța va trece și peste aceste aspectesolicită să se aibă în vedere cel de-al treilea motiv de recurs a încheierii de ședință prin care s-a admis propunerea de arestare; astfel, așa cum se poate constata din lecturarea acesteia, se face referire la art. 148 lit. f) Cpp, însă nu se face nici o referire cu privire la probele administrate în cauză, ci se reține simplul fapt că infracțiunea este continuată, iar din declarațiile inculpaților, date în faza de urmărire penală, și din declarația inculpatului, dată în fața instanței de fond, rezultă că aceștia au fost provocați. La dosar se află denunțul numitului și astfel se poate constata că acesta este cel ce le-a făcut cunoscut inculpaților de unde anume pot cumpăra drogurile, și tot le-a prezentat inculpaților agentul sub acoperire.
Apreciază că nu se poate reține o infracțiune continuată at ta timp t aceștia nu au ndut droguri dec t agentului sub acoperire, în trei nduri; inițial, s-a ndut un gram pentru a se constata dacă este de calitate, iar ulterior s-au ndut cele 400 grame. Av nd în vedere acest mod de operare al inculpaților, apreciază că nu se poate reține că este o infracțiune continuată.
În ceea ce privește pericolul social concret, acesta nu se poate aprecia doar raportat la infracțiune și la minimul pedepsei de 4 ani închisoare, ci trebuie stabilit cu ce ar impieta bunul mers al procesului penal și aflarea adevărului judecarea inculpaților în stare de libertate; este de reținut că în referatul parchetului nu se face nici o mențiune cu privire la modul în care continuarea cercetărilor cu inculpații în stare de libertate ar impieta asupra aflării adevărului.
Apreciază că trebuie avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că acesta nu este cunoscut cu antecedente, penale, greșit și și-a recunoscut și regretat fapta; mai mult dec t at t, acesta are susținerea familiei sale, este student anul I.
Față de toate aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și,în principal, să se constate nulitatea încheierii recurate și să se dispună punerea în libertate inculpatului,iar în subsidiar, să se admită recursul, să se caseze încheierea atacată și pe fond, rejudec nd, să se dispună punerea în libertate a inculpatului pentru considerentele mai sus expuse.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat solicită să se ia act și de completarea pe care o va face, în raport de concluziile colegei sale cu privire la primul motiv de recurs invocat, cel de nelegalitate a încheierii din 24.03.2009
Astfel, în temeiul disp. art. 385 ind. 9 pct. 9 Cpp, apreciază că prin considerentele nu se poate stabili cu privire la durata arestării preventive; se raliază concluziilor apărătorului ales al inculpatului și, în completarea acestora, solicită să se constate că s-a mai strecurat și o altă greșeală care, de asemenea, din perspectiva apărării, nu poate să aducă lămurire exactă a perioadei de arest preventiv în ceea ce-l privește pe inculpatul.
Așa cum rezultă din referatul înaintat de parchet, DIICOT, se solicită instanței de fond emiterea unui mandat de arestare pentru o perioadă de 30 zile ( fila 16 dosar fond). În considerentele încheierii instanței de fond, judecătorul arată că va emite mandat de arestare pentru o perioadă de 29 zile, respectiv de la data de 24.03 la 21.04.2009; solicită să se constate că în mod greșit s-a stabilit că mandatul de arestare preventivă, pe durata pe care judecătorul a înțeles să în emită, respectiv 29 zile, nu expiră la data de 21.04.2009, ci la data de 22.04.2009. În consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond să se aprecieze cu privire la punerea în libertate a inculpatului.
C de-al doilea motiv de recurs vizează art. 149 ind. 1 alin. 1 Cpp cu referire la art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cpp și solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudec nd, să se dispună continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate apreciind că nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cele două condiții pe care legiuitorul înțeles să se insereze în conținutul art. 148 lit. f Cpp.
Inculpatul, la momentul reținerii, era elev în clasa a XII: la acest termen de judecată a depusă la dosar matricolă, aceasta fiind obținută prin demersurile întreprinse de mama inculpatului.
În ciuda faptului că inculpatul săv rșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, în forma provocării și a unor insistențe ce în final l-au determinat pe acesta să săv rșească infracțiunea, constr ns fiind și de anturaj, apreciază că instanța poate aprecia că lăsat în stare de libertate inculpatul nu prezintă un pericol pentru societatea civilă.
Inculpatul a înțeles care este consecința faptei sale, cu at mai mult cu t acesta abia acum conștientizează gravitatea faptei sale; mai mult dec t at t, apreciază că nu locul de detenție este cea mai bună modalitate de reintegrare în societate a unui năr în clasa a XII-a, care urma să susțină examenul de bacalaureat și examenul de admitere la facultate.
În consecință, av nd în vedere toate aceste considerente, solicită admiterea recursului în sensul celor de mai sus. Deși practica judiciară nu este unitară, dacă instanța va aprecia că se impune totuși luarea unei măsuri preventive în ceea ce-l privește pe inculpat, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate. În ceea ce privește primul motiv de recurs invocat de inculpați, solicită să se constate că în cauză nu este vorba despre o nulitate absolută a încheierii atacate, fiind vorba, în mod evident, de o eroare materială care se încadrează în textul prev. de art. 195 Cpp.
Pe cale de consecință, nu poate fi vorba despre o încetare a mandatului de arestare preventivă, susțin ndu-se că acesta ar fi fost anul în 2008.
În ceea ce privește temeinicia hotărârii atacate, constată că nu se critică existența în cauză a probelor și indiciilor temeinicie, ci se face referire la faptul că inculpații ar fi fost provocați de numitul; solicită să se aibă în vedere declarațiile inculpaților date în fata procurorului, declarații în care. Nici un moment, nu fac mențiuni în sensul ca au fost siliți ori provocați de o altă persoană ci, dimpotrivă, modalitatea de exprimare este de genul: "i-am propus lui o altă tranzacție", "i-am spus lui Adiță că putem să-i vindem cantitatea de 400 gr. canabis". În consecință, apreciază că nu existat nici o provocare a inculpaților, având în vedere chiar declarațiile inculpaților.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prev. de art. 148 lit. f) Cpp solicită să s aibă în vedere natura și gravitatea infracțiunii pentru care sunt cercetați inculpații, cantitatea mare de droguri de risc traficată, împrejurarea ca activitatea inculpaților a implicat mai multe acte materiale, au ndut droguri, în mod constant, mai multor persoane cu care stabileau telefonic datele privind realizarea unor înt lniri, ocazii cu care vindeau drogurile de risc, respectiv canabis.
Împrejurarea ca cele trei acte materiale nu sunt singurele acte de acest fel derulate de către inculpați rezultă din chiar declarațiile acestora și, în acest sens, are în vedere declarațiile20 inculpatului, declarații în care spune că nă la data de 10.03.2009 a mai ândut aprox. 100 gr. canabis, cu prețuri variind între 45 și 55 lei/doza. În opinia acuzării, față de toate aceste elemente, se conturează fi îndeplinită cea de- doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f) Cpp, respectiv că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Împrejurarea ca drogurile de mare risc, respectiv canabis, ar libere la consum și la comercializare în alte țări, apreciază că nu are nici un fel de relevanță având în vedere cantitatea mare de droguri traficată; este de reținut că și în țările în care este permis consumul și vânzarea de droguri, nu este permisă comercializarea unei cantități de aprox. 400 gr. canabis.
În consecință, față de toate aceste elemente, apreciază că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1 48 lit. f) Cpp, circumstanțele atenuante ale inculpaților2 urmând a fi avute în vedere la soluționarea pe fond a cauzei.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat,în replică, precizează că disp. art. 195 Cpp arată că îndreptarea de eroare materială se face de către instanța care constatat greșeala, printr-un proces verbal iar la dosar, așa cum se poate constata, nu există nici un astfel de proces verbal.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său; solicită să se aibă în vedere atitudinea sa sinceră de recunoaștere și regret a faptei. Precizează că a profitat de el; nu consumat canabis. Mai mult decât atât, solicită să se aibă în vedere că investigatorul l-a contactat telefonic la momentul la care i-a propus suma de bani. Solicită continuarea cercetării penale în stare de libertate, luându-și angajamentul că se va prezenta în fața instanței și a organelor de cercetare penală ori de câte ori va fi chemat; precizează că nu prezintă pericol social pentru ordinea publică.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, precizează că nu este și nici nu fost vreodată consumator de droguri; solicită continuarea cercetărilor în stare de libertate, dorește să fie alături de familia sa, care il susține și, de asemenea, dorește să-și continue studiile. Nu prezintă pericol pentru ordinea publică și se va prezenta ori de câte ori va fi chemat în fața instanței. Solicită să se ia act de atitudinea sa sinceră de recunoaștere și regret faptei; se raliază concluziilor apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 24.03.2009, Tribunalul București Secția I-a Penală (dosar nr-) a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT și, în temeiul art.1491Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților zis ""și zis "" pe o durată de 29 zile,cu începere de la 24.03.2009 până la 21.04.2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc,în formă continuată, prev.de art. 2 alin.1 din Legea nr.143/2000, existând probe că inculpații la datele 10.03.2009, 12.03.2009 și 23.03.2009,au vândut investigatorului sub acoperire cu nume de cod " " cantitățile de 1 gram cannabis cu suma de 50 lei, 50 grame cannabis cu suma de 2300 lei,respectiv 400 grame cannabis cu suma de 3600 euro.
Apreciind asupra necesității luării măsurii arestării preventive, instanța a constatat că aceasta se justifică fiind întrunite disp.art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații zis ""și zis " criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se dispune arestarea preventivă,nu sunt cunoscuți cu antecedente penale,au recunoscut și regretat fapta comisă.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate,prin prisma motivelor invocate,dar și din oficiu sub toate aspectele,conform art.3856Cod procedură penală,Curtea reține că recursurile sunt nefondate,pentru considerentele ce se vor arăta.
Din actele dosarului rezultă că există indicii temeinice în sensul cerut de art.681Cod procedură penală că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale,fiind totodată îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală,
Astfel pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este închisoarea mai mare de 4 ani,iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică,aspect ce rezultă din gravitatea faptelor comise dar și din modalitatea concretă de săvârșire a acestora.
Așa fiind,constatând că disp.art.149/1 Cod procedură penală au fost corect aplicate de prima instanță,în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,Curtea va respinge recursul ca nefondat și va obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat,conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 24.03.2009 a Tribunalului București Secția I-a Penală,dosar -.
Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 6 aprilie 2009.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
Red.BV
Dact.IE/2 ex./21.05.2009
Tribunalul București 1
escu
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Vasile Băjan, Niculae
