Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 1091/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 1091 /
Ședința publică din 21 noiembrie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Timișoara.
Pe rol este judecarea recursului declarat de DIICOT - Biroul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale nr. 168/CC/20.11.2008 dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpații și, în stare de arest, asistați de avocat, din cadrul Baroului
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța ia declarații inculpaților, acestea fiind consemnate în scris și atașate separat la dosar.
Nemaifiind alte probe de administrat ori cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Procurorul pune concluzii de admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare arestarea preventivă a celor doi inculpați, pe o perioadă de 29 zile, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001. Arată că din materialul probator administrat până în prezent rezultă că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un real pericol pentru ordinea publică, în cauză există nu numai motive verosimile de a se bănui că inculpații au săvârșit o faptă ilegală ci dovezi certe, iar lăsarea lor în libertate va determina o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de justiție atât în rândul victimelor și a membrilor lor de familie, îngrijorate de siguranța acestora, cât și întregii comunități din care fac parte.
Apărătorul inculpaților solicită respingerea recursului, și menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate. Din materialul probator nu rezultă activitatea infracțională desfășurată de inculpați, declarațiile părților vătămate nu se coroborează cu alte probe.. a recunoscut că a transportat părțile vătămate în Austria, contra cost nu a avut nici un beneficiu, nu a promit nici o altă sumă de bani, decât costul transportului.. se află în Austria de 10 ani, lucrează în construcții și are echipa lui de muncitori.
Inculpatul, în ultimul cuvânt solicită cercetarea în stare de libertate.
Inculpatul, în ultimul cuvânt solicită cercetarea în stare de libertate.
R A
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 168/CC din 20 noiembrie 2008 dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins propunerea de arestare preventivă a inculpaților și, formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism - Biroul Teritorial Timiș.
În baza art. 192 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru dispune astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 9246/30/20.11.2008, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism - Biroul Teritorial Timișa solicitat arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 zile.
În motivarea cererii s-a arătat că în sarcina inculpaților și, s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art. 12 al.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. constând în aceea că aceștia începând din vara anului 2008, au racolat mai mulți tineri de pe raza județului T, pe care i-a transportat cu mașina în Austria, orașul unde sub promisiunea asigurării unui loc de muncă bine plătit, în domeniul construcțiilor, prin acte de amenințare și înșelăciune i-a exploatat economic, prin muncă.
În consecință, având în vedere întregul material probator administrat în cauză, organele de urmărire penală apreciază că inculpații au comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ținând seama de faptul că aceștia sunt cunoscuți ca persoane violente și au procedat la amenințarea părților vătămate.
În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr. 133/D/P/2008 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism - Biroul Teritorial Timiș.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin ordonanța din data de 20.11.2008, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art. 12 al.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, constând în aceea că începând din vara anului 2008, împreună cu inculpatul a racolat mai mulți tineri pe care i-a transportat cu mașina acestuia din urmă în Austria, orașul unde sub promisiunea asigurării unui loc de muncă bine plătit, în domeniul construcțiilor, prin acte de amenințare și înșelăciune i-a exploatat economic, prin muncă.
Prin ordonanța din data de 20.11.2008, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută și pedepsită de art. 12 al.1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, constând în aceea că începând din vara anului 2008, împreună cu inculpatul a racolat mai mulți tineri pe care i-a transportat cu mașina personală în Austria, orașul unde sub promisiunea asigurării unui loc de muncă bine plătit, în domeniul construcțiilor, prin acte de amenințare și înșelăciune i-a exploatat economic, prin muncă.
În cadrul procesului penal, măsura arestării preventive poate fi dispusă atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și aceștia se găsesc într-una din situațiile expres și limitativ prevăzute de art.148 alin.1
C.P.P.Pe de altă parte, art. 5 alin.1 lit. a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului permite privarea de libertate a unei persoane atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârșit o infracțiune.
Din analiza legislației interne și a celei europene, rezultă fără nici un dubiu că măsura arestării preventive este una cu totul excepțională și că starea normală în care trebuie să fie cercetată o persoană învinuită de comiterea unei infracțiuni, este aceea de libertate.
Este adevărat că, în speță, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, până în acest moment, și anume declarațiile părților vătămate, și există dovezi în ceea ce privește implicarea celor doi inculpați în contactarea, transportul și angajarea părților vătămate la societatea de construcții din localitatea Austria.
Astfel, inculpatul a arătat că ( fapte confirmate chiar de părțile vătămate) la solicitarea celuilalt inculpat a intrat în legătură cu părțile vătămate pe care le-a întrebat dacă nu doresc să muncească în străinătate, unde urmau să câștige aproximativ 1800 Euro pe lună, și că urmarea acceptului acestuia le-a transportat în Austria, în schimbul sumei de 100 Euro de persoană.
La fel, celălalt inculpat a recunoscut, în concordanță cu relatările părților vătămate, că a căutat muncitori calificați pentru un prieten bosniac, care avea o firmă de construcții în Austria.
Însă, din actele dosarului nu rezultă indicii care să determine presupunerea rezonabilă că cei doi inculpați ar fi fost implicați în comiterea infracțiunii de trafic de persoane, pentru care sunt cercetați de Parchet, constând în aceea că, prin înșelăciune le-ar fi exploatat economic, prin muncă, pe părțile vătămate ( căci acestea sunt faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lor).
Nu există la dosar nici un indiciu că cei doi ar fi fost implicați în vreo acțiune, care să poate fi considerată exploatare, cu consecința obținerii unui folos material.
În ceea ce privește declarațiile părților vătămate, pe de o parte acestea nu pot fi coroborate cu alte probe, iar pe de altă parte nu relevă aspecte de natură a demonstra implicarea inculpaților într-o activitate organizată de trafic de persoane din care să fi obținut foloase materiale.
Așa fiind instanța a considerat că nu sunt întrunite condițiile prev.de art. 143.pen. referitoare la existența unor probe sau indicii temeinice cu privire la comiterea unei infracțiuni.
Deși lipsa unor indicii cu privire la comiterea infracțiunii face de prisos analiza întrunirii condițiilor prev. de art. 148.pen. lit. f, trebuie menționat că, la dosar, nu există nici o probă care să releve faptul că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Faptul că aceștia ar fi amenințat părțile vătămate nu poate constitui un motiv care să determine concluzia că ei ar prezenta pericol pentru ordinea publică, în lipsa unor date concrete în acest sens.
Altfel, s-ar ajunge la situația că, automat, ori de câte ori are loc o traficare a unei persoane în scopul exploatării prin muncă, inclusiv prin constrângerea acesteia prin amenințare, să se dispună arestarea preventivă, măsură cu caracter excepțional în cursul urmăririi penale.
De asemenea, referirea parchetului la impactul puternic pe care l-a produs activitatea infracțională a inculpaților asupra societății nu a fost în nici un fel demonstrată prin probe și nici nu poate fi dedusă din activitatea acestora, de mică amploare.
Pentru aceste considerente, prima instanță, a respins propunerea Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timiș.
În temeiul art.192 alin.3 cheltuielile C.P.P. judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva încheierii penale nr.168 din 20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs DIICOT- Biroul Teritorial Timișoara solicitând,în esență admiterea acestuia, casarea încheierii penale și urmare a rejudecării arestarea preventivă a celor doi inculpați deoarece acești au exploatat victimele pe care le-au transportat în străinătate la muncă, având implicare directă și intențională în racolarea minorilor.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că încheierea atacată este netemeinică și omite probele administrate și care conduc la o altă stare de fapt decât cea avută în vedere de către prima instanță la pronunțarea încheierii penale recurate.
Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în codul d e procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Odată cu ratificarea de către România în 1994 Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art.5 paragraf 1 lit.c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.
Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci, este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.
Din această cauză, dar și ținând cont de poziția Curții, enumerarea limitativă a cazurilor de privare de libertate din art. 5 paragr. 1 al Convenției impun o interpretare restrictivă.
În privința primei condiții necesare în luarea măsurii arestării preventive, instanța a constatat că, din punctul de vedere al dreptului intern - existența unor probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală - dar și din punctul de vedere al Convenție Europene - existența unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează să fie privată de libertate a săvârșit o infracțiune - instanța apreciază că nu este îndeplinită, raportat la probele administrate în cauză față de încadrare juridică reținută prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale. Astfel, potrivit depozițiilor părților vătămate minore, acestea au fost transportate în străinătate în vederea încheierii unor contracte de muncă și prestării unor activități remunerate cu suma de 1800 euro/lună, potrivit asigurărilor date de inculpați, iar, în ciuda celor promise, inculpații au exploatat părțile vătămate cărora nu le-au asigurat condițiile de muncă promise, în sensul că nu li s-a încheiat contract de muncă, nu au fost remunerați cu suma promisă, mai mult decât atât li s-a dat o sumă modică de bani pentru serviciile prestate. Aceleași părți vătămate mai arată că inculpații le-au interzis să ia legătura directă cu patronul la care lucrau, cu motivarea că ei sunt cei care se ocupă de contravaloarea activității depuse, ceea ce dovedește intenția acestora de a profita de părțile vătămate minore în scopul desfășurării unor munci neplătite corespunzător. Starea de fapt prezentată de părțile vătămate este confirmată de martorii audiați, din probele administrate conturându-se indicii cu privire la săvârșirea de către inculpați a faptelor pentru care s-a început urmărirea penală împotriva acestora.
A doua condiție: pentru fapta săvârșită, legea să prevadă pedeapsa închisorii, este îndeplinită, astfel, pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, legea prevede pedeapsa închisorii - legea internă fiind mai severă decât dispozițiile Convenției care nu condiționează dispunerea arestării de gravitatea pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită.
În speța dedusă judecății, a treia condiție obligatorie - ce vizează existența cel puțin a unuia dintre temeiurile prevăzute de art.148 lit. a - f Cod procedură penală, respectiv lit. - comportă, de asemenea, anumite interpretări.
Curtea Europeană, verificând temeiurile de arestare din dreptul intern în respectarea art. 5 paragr. 3 din Convenție - a apreciat asupracaracterului rezonabil al detențieipreventive,acceptând doar anumite temeiuri din cele invocate de statele membre. Astfel, detenția este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează cel puțin unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate în concreto, pentru fiecare caz în parte: pericolul de distugere a probelor - Hot. Wemhoff Germaniei/27.06.1968, riscul presiunii asupra martorilor -Hot. Letellier Franței/26.06. 1991, pericolul de a fi tulburată ordinea publică - Hot. Letellier Franței/26.06. 1991.
Curtea a precizat care este principiul general care trebuie să guverneze această materie, încauza Wemhoff: "detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă".
Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "existăindicii precisecu privire la uninteres public realcare,fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate"
Cu toate că motivele pentru care o persoană poate fi lipsită de libertate sunt cam aceleași în toate legislațiile, Curtea nu se mulțumește să constate simpla invocare a lor de către instanțe, ci - supunând aceste motive unei examinări în detaliu - obligă instanțele să argumenteze cu probe, motivele pentru care măsura arestării preventive a fost luată, respectiv a fost prelungită, demonstrând, astfel, că au depus diligențele speciale în desfășurarea procedurii - Curtea Jablonski Poloniei/21.12.2000.
Toate aceste elemente care se cer a fi îndeplinite se regăsesc în speța de față, motiv pentru care, curtea ]n temeiul art. 38515pct. 2, lit. d Cod procedură penală, va admite recursul declarat de - Biroul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale nr. 168/CC/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, va casa încheierea penală recurată și ]n rejudecare va dispune arestarea preventivă a inculpaților - fiul lui și, născut la data de 05.03.1967 în, jud. T, domiciliat în, nr. 360, jud. CNP - și - fiul lui și, născut la data de 23.01.1965 în, jud. T, domiciliat în, nr. 347, jud. T, CNP - -, pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 21.11.2008.
În temeiul art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 2, lit. d Cod procedură penală, admite recursul declarat de - Biroul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale nr. 168/CC/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș.
Casează încheierea penală recurată și rejudecând:
Dispune arestarea preventivă a inculpaților - fiul lui și, născut la data de 05.03.1967 în, jud. T, domiciliat în, nr. 360, jud. CNP - și - fiul lui și, născut la data de 23.01.1965 în, jud. T, domiciliat în, nr. 347, jud. T, CNP - -, pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 21.11.2008.
În temeiul art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - - -
GREFIER,
- -
Red. AN / 28.11.2008
Tehnored. AA
Ex. 2/ 28.11.2008
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 1091 /
În temeiul art. 38515pct. 2, lit. d Cod procedură penală, admite recursul declarat de - Biroul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale nr. 168/CC/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș.
Casează încheierea penală recurată și rejudecând:
Dispune arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 21.11.2008.
În temeiul art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - G - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operatore 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- din 28 noiembrie 2008
Către,
DIICOT - BIROUL TERITORIAL TIMIȘOARA
Alăturat vă restituim dosarul. nr. 133/D/P/2008, privind pe inculpatul șa, întrucât prin decizia penală nr. 1091/R/21.11.2008, în temeiul art. 38515pct. 2, lit. d Cod procedură penală, s-a admis recursul declarat de - Biroul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale nr. 168/CC/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, s-a casat încheierea penală recurată și rejudecând, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 21.11.2008.
Dosarul conține -----------.
copia deciziei penale nr. 1091/R/21.1.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER SECȚIE,
- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operatore 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- din 28 noiembrie 2008
Către,
DIICOT - BIROUL TERITORIAL TIMIȘOARA
Alăturat vă restituim dosarul. nr. 133/D/P/2008, privind pe inculpatul șa, întrucât prin decizia penală nr. 1091/R/21.11.2008, în temeiul art. 38515pct. 2, lit. d Cod procedură penală, s-a admis recursul declarat de - Biroul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale nr. 168/CC/20.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, s-a casat încheierea penală recurată și rejudecând, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la 21.11.2008.
Dosarul conține -----------.
copia deciziei penale nr. 1091/R/21.1.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER SECȚIE,
- -
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
