Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 11/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANTA DE RECURS
ÎNCHEIERE NR.11
Ședința publică de la 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Onița Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Mirela Ciurezu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și de inculpatul, împotriva încheierii de la 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, privind pe inculpații, și.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: în stare de arest recurentul inculpat, asistat de avocat G, apărător ales; intimatul inculpat, asistat de avocat, apărător ales și intimatul inculpat, asistat de G, apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, în conformitate cu dispozițiile art.1403Cod pr.penală, s-a procedat la audierea inculpaților, procesele-verbale de consemnare a declarațiilor fiind atașate la dosar.
Constatând cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea recursului promovat, casarea încheierii în privința inculpaților și și arestarea preventivă a acestora pe perioadă de 29 zile, în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală;
În motivarea recursului, s-a arătat că în cauză există indicii temeinice privind participarea acestora la infracțiuni deosebit de grave, după cum rezultă din limita maximă a pedepsei prevăzută de lege, mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dedus din starea de insecuritate creată ordinii publice, în condițiile în care persoanele cercetate pentru infracțiuni deosebit de grave rămân în libertate. S-a argumentat și privitor la poziția procesuală a inculpaților, aceștia invocând în fața instanței de fond că se prevalează de dreptul de a nu da declarații, iar în faza de recurs au menționat că retractează declarațiile date la urmărirea penală, solicitându-se să se analizeze această atitudine din perspectiva aplicării art.136 alin.ultim Cod pr.penală.
Totodată, s-a arătat că utilitatea măsurilor preventive trebuie apreciată în raport de natura și gravitatea infracțiunii din cauză, de scopul aplicării măsurii, în vederea bunei desfășurări a procesului penal și numai în subsidiar, în raport de criterii subiective referitoare la persoana inculpaților.
De asemenea, s-au invocat rațiuni relative la identitatea de tratament juridic între inculpații față de care s-a formulat propunere de arestare preventivă, arătându-se că ele sunt aplicabile aceleași temeiuri prev.de art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală, cât timp aceștia sunt cercetați pentru coautorat la infracțiuni de înșelăciune calificată, efectuare de operațiuni informatice nelegal și constituire de grup infracțional organizat.
Avocat G pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului promovat de acesta și înlocuirea măsurii privative de libertate cu o altă măsură, motivând că în raport de actele de urmărire penală nu subzistă pericolul pentru ordinea publică care să justifice lipsirea de libertate a inculpatului.
S-a invocat inexistența plângerilor formulate de părțile vătămate indicate în actul de sesizare a instanței, precum și inexistența unor declarații ale acestora privind existența și întinderea prejudiciului, concluzionându-se că nu s-a dovedit producerea unei pagube de valoare mare prin activitatea desfășurată de inculpați.
Pentru intimatul inculpat s-a solicitat respingerea recursului promovat de parchet, reiterându-se considerentele expuse anterior și suplimentar, motivându-se că în cauză organele de urmărire penală nu au respectat principiul egalității de tratament juridic, întrucât au fost cercetate 6 persoane față de care s-a început urmărirea penală, iar ulterior s-a formulat propunere de arestare preventivă numai împotriva inculpaților din cauză, deși tuturor li s-a imputat comiterea acelorași fapte penale.
S-a arătat că inculpații au dreptul, recunoscut prin legea penală, de a nu da nici o declarație, astfel că nu se poate reține acest argument în motivarea unei propuneri de arestare preventivă.
Totodată, s-a precizat că inculpatul prezintă o afecțiune psihică, după cum a dovedit cu actele medicale depuse la instanța de fond.
Avocat pentru intimatul a solicitat respingerea recursului parchetului ca nefondat, motivând că măsura arestării preventive nu este oportună în cauză, față de participația concretă reținută în sarcina acestui inculpat, precum și raportat la împrejurările personale favorabile acestuia.
S-a concluzionat că în cauză nu există indicii privind săvârșirea de noi infracțiuni de către acest inculpat și de asemenea că, pericolul social concret invocat în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală nu este demonstrat în cauză, cât timp și alți învinuiți sunt cercetați în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului a formulat concluzii de respingerea recursului declarat de inculpatul, ca nefondat, motivând că pericolul pentru ordinea publică este circumstanțiat în raport de datele de fapt probate în cauză, respectiv că infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați, prin natura lor, modalitatea concretă de comitere, numărul mare al părților vătămate înșelate și valoarea prejudiciului, creează o stare de insecuritate socială care necesită măsuri speciale de prevenție, materializate prin aplicarea măsurilor preventive față de inculpați.
Privitor la argumentul invocat în apărare - inexistența plângerilor formulate de părțile vătămate - s-a arătat că sesizarea organelor de urmărire penală se poate realiza și din oficiu sau prin denunț, plângerea părții vătămate nefiind prevăzută drept o condiție necesară pentru declanșarea cercetărilor privind infracțiunile deduse judecății; de asemenea, referitor la cuantumul prejudiciului, s-a arătat că legea penală prevede măsura de siguranță a confiscării sumelor de bani rezultate din săvârșirea unei infracțiuni și pentru care partea vătămată nu a promovat acțiune civilă.
Având pe rând ultimul cuvânt, recurentul inculpat și intimații inculpați și, și-au însușit concluziile apărătorilor lor.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Constată că prin încheierea din Camera de Consiliu de la 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, a fost admisă în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Ministerul Public - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova și s-a dispus:
- arestarea preventivă a inculpatului - fiul lui și, născut la 3 iunie 1982, în C, județul D, cu același domiciliu,- și fără formele legale în C, strada - -.20,.1.4, CNP -, pe o perioadă de 29 zile, începând cu 14 februarie 2008 și până la 13 martie 2008, inclusiv;
- obligarea de a nu părăsi localitatea C pe o perioadă de 30 zile, începând cu 14 februarie 2008 și până la 14 martie 2008, pentru inculpații - fiul lui și, născut la 28 aprilie 1980, în municipiul C, județul D, cu același domiciliu,-, -.13,.1.16, CNP - și - fiul lui și, născut la 5 iunie 1983, în comuna de, județul D, domiciliat în C,-, -.46 B,.3.2, D, CNP -, iar în temeiul art.149 pct.12 Cod pr.penală, rap.la art.146 pct.111Cod pr.penală și art.145 Cod pr.penală, inculpații au fost obligați la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
- se vor prezenta la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;
- se vor prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea - Poliția municipiului C;
- să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
- să nu se deplaseze în localuri tip internet-cafe;
Au fost atenționați inculpații asupra dispozițiilor art.145 alin.3 Cod pr.penală.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că a fost investită pentru soluționarea propunerii de arestare preventivă întemeiată pe dispozițiile art.143 Cod pr.penală, coroborat cu art.148 lit.c și f Cod pr.penală, față de toți inculpații, propunere motivată după cum urmează:
Împotriva inculpaților s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat prev.de art.7 pct.1 din Legea 39/2003; înșelăciune în convenții, prev.de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal; efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev.de art.27 alin.1 din Legea 365/2002 și art.49 din Legea 161/2003 privind comerțul electronic, în fapt, reținându-se că pe raza județului D, s-a constituit un grup infracțional organizat coordonat și condus de către inculpatul.
Astfel, s-a arătat că inculpații și organizează licitații în sistemul internet, utilizând anumite site-uri, oferind bunuri pe care nu le dețin și garantând tranzacția prin indicarea unor site-uri tip, condiții în care au obținut importante sume de bani - peste 60.000 euro; pentru ridicarea banilor, prin serviciul, au acționat inculpatul și învinuiții, escu și -, ulterior banii fiind împărțiți între membrii grupului.
În motivarea propunerii s-a arătat că activitatea infracțională este demonstrată de împrejurările relatate în declarațiile învinuiților, -, aceștia indicând atât persoanele pentru care s-au ridicat banii, cât și locurile unde s-au efectuat operațiunilor, precum și destinația sumelor, alături de aspectele rezultate din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dintre inculpatul și învinuiții și, privitor la modalitatea de comitere a faptelor, legătura dintre inculpați și învinuiți, predispoziția inculpaților din prezenta cauză de a săvârși alte infracțiuni similare.
S-a exemplificat, indicându-se pasaje din convorbirile telefonice din datele de 29.01.2008 și 05 și 06 februarie 2008, din care rezultă că inculpatul "s-a apucat iar d-alea", împreună cu numitul "", identificat în persoana inculpatului.
În privința inculpatului, s-a arătat că acesta a ridicat aproximativ 35.000 Euro rezultate din operațiunile financiare frauduloase.
Analizând propunerea dedusă judecății, Tribunalul a reținut că temeiul prevăzut de art. 148 lit. c nu C.P.P. este susținut de actele de urmărire penală efectuate în cauză, întrucât nu există indicii că inculpații pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni.
Sub aspectul temeiul prevăzut de art. 148 lit. f C.P.P. s-a reținut că este aplicabil numai în cazul inculpatului, în privința căruia există indicii temeinice că a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, respectiv că are calitatea de lider al grupării și că a efectuat operațiuni frauduloase de comerț electronic, prin înșelăciune obținând importante sume de bani la a căror ridicare, i- determinat și pe ceilalți inculpați să participe.
În aceste condiții, s-a reținut că, față de acest inculpat este oportună măsura arestării preventive, dispunându-se admiterea cererii și aplicarea măsurii pe o perioadă de 29 de zile, începând cu 14 februarie 2008 și până la 13 martie 2008, inclusiv, în temeiul art. 143 Cod pr.penală rap. la art. 148 lit. f Cod pr.penală.
În privința inculpaților și s-a reținut că se impune aplicarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, în raport de participarea la infracțiunile pentru care sunt cercetați, de circumstanțele personale aplicabile fiecăruia și pentru a asigura egalitatea de tratament cu învinuiții, - și, față de care Parchetul a aplicat măsura preventivă prev. de art. 136 lit. Cod pr.penală.
Totodată, față de acești inculpați s-a reținut aplicarea art.145 alin.11Cod pr.penală, dispunându-se obligarea inculpaților la respectarea obligațiilor prevăzute la lit.și f și au fost atenționați asupra prevederilor art.145 alin.3 Cod pr.penală, privind înlocuirea măsurii aplicate cu arestarea preventivă în cazul încălcării cu rea credință a obligațiilor impuse.
Împotriva acestei soluții au formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
În recursul parchetului s-a solicitat casarea în parte a încheierii și aplicarea măsurii arestării preventive și față de inculpații și, cu motivarea că sunt incidente temeiurile prev.de art.143 Cod pr.penală rap.la art.148 lit.f Cod pr.penală, inculpații din cauză fiind cercetați pentru comiterea acelorași infracțiuni, în aceeași formă de participație, coautorat, fapte penale care, prin natura lor, dedusă din împrejurările concrete de comitere, produs o stare de insecuritate socială ce necesită măsuri de prevenție. De asemenea, s-a arătat că la aprecierea oportunității unei măsuri preventive trebuie analizate criteriile prev.de art.136 alin.ultim Cod pr.penală, respectiv împrejurări referitoare la scopul măsurii și gradul de pericol social al infracțiunii și secundar, criterii ținând de persoana inculpatului, respectiv sănătatea, vârsta, antecedentele.
În recursul inculpatului, s-a solicitat aplicarea măsurii preventive prev.de art.136 lit.b Cod pr.penală, motivându-se pe de parte sub aspectul egalității de tratament cu toți participanții - învinuiților din cauză, cercetați pentru aceleași infracțiuni, fiindu-le aplicată măsura obligării de a nu părăsi localitatea - iar pe de altă parte, sub aspectul pericolului social pentru ordinea publică, invocându-se împrejurarea că nu s-a stabilit întinderea activității infracționale relevată prin prejudiciu, în absența unor declarații ale părților vătămate care să identifice pagubele produse.
Analizând recursurile promovate în cauză, Curtea reține:
Măsurile preventive, astfel cum sunt reglementate în art.136 Cod pr.penală rap.la art.143, 145, 1451, 146 și 148 Cod pr.penală, au drept scop buna înfăptuire a actului de justiție, înțeleasă atât sub aspectul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, cât și sub aspectul împiedicării învinuitului sau inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei, în raport de datele speței, putându-se aplica una din măsurile restrictive sau privative de libertate prev.de art.136 alin.1 lit.a-d Cod pr.penală.
Ori, pentru a putea analiza legalitatea aplicării unei măsuri preventive, trebuie reținute dispozițiile art.136 alin.8 Cod pr.penală, conform cărora oportunitatea dispunerii unei măsuri, restrictive sau privative de libertate, este definită de criterii obiective și subiective raportate la pericolul social al infracțiunii, la scopul măsurii, alături de împrejurări personale, precum sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații relative la persoana față de care urmează să se dispună măsura.
În speță, cei trei inculpați au fost cercetați și s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiuni de pericol social ridicat, respectiv: constituirea, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional organizat, prev.de art.7 pct.1 din Legea 39/2003; înșelăciune în convenții prin folosire de mijloace frauduloase, prev.de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal; efectuare de operațiuni financiare de comerț electronic în mod fraudulos, prev.de art.27 alin.1 din Legea 365/2002 și art.49 din Legea 161/2003, în concret, faptele celor trei inculpați constând în aceea că s-au constituit în grup împreună cu învinuiții, -, escu, în scopul efectuării de vânzări de produse electronice prin rețeaua internet, în mod fraudulos, în sensul că produsele oferite spre vânzare nu existau în mod real, inculpații încasând practic sume importante fără ca să execute contraprestația echivalentă.
Astfel, s-a reținut că inculpații și au ofertat produse electronice prin rețeaua internet, iar potențialilor cumpărători le-au dat asigurări privind seriozitatea tranzacției, folosind adrese de site având aparență legală, în justificarea sistemului tip (de garantare a tranzacției), iar după ce persoanele înșelate expediau sumele de bani, prin sistemul western union, inculpatul și învinuiții erau cei care ridicau sumele de bani de la unitățile bancare, bani pe care- împărțeau între toți membrii grupului.
În dovedirea acestor infracțiuni, activitatea de urmărire penală s-a materializat în percheziții domiciliare la locuințele inculpaților și învinuiților, audierea persoanelor implicate, interceptarea convorbirilor telefonice, precum și extrase asupra operațiunilor de încasare sume de bani prin serviciul, alături de rapoarte ale serviciilor de specialitate privind reclamațiile persoanelor care au apelat la servicii de comerț electronic.
Coroborând datele rezultate din mijloacele de probă atașate la dosar, se reține că pentru toți inculpații sunt incidente temeiurile prev.de art.143 Cod pr.penală și art.148 lit.f Cod pr.penală, în sensul că există date care permit presupunerea rezonabilă că inculpații și au folosit adresele de e-mail, ai căror administratori erau, pentru a posta oferte de vânzare pe rețeaua internet (de la ambii inculpați s-au ridicat echipamente electronice IT, iar din sesizările formulate de ofertanții cumpărători rezultă că inculpatul a fost implicat în două tranzacții, ridicând și o sumă de bani în valoare de 395 euro - pag.87 - vol.II, în timp ce inculpatul a fost implicat în 15 tranzacții, ridicând de 7 ori sume cuprinse între 100 euro și 669 euro - filele 85 și 115 în vol.II.), iar inculpatul a ridicat sume de bani prin serviciul de transfer (51de operațiuni în valoare totală de 35.226 euro - fila 86 - vol.II), cei trei cunoscându-se ca participanți la activitățile desfășurate în sălile de internet, respectiv fiind afini (inculpații și ).
În ceea ce privește însă aprecierea asupra oportunității aplicării unei măsuri restrictive sau privative de libertate, se constată că, similar oricărei sancțiuni penale și măsurile preventive trebuie individualizate în raport de participația penală și persoana inculpatului în discuție, în raport de criteriile prev.de art.136 alin.ultim Cod pr.penală.
Astfel, în privința inculpaților și, datele analizate anterior susțin presupunerea rezonabilă că aceștia au avut participație penală mai redusă, în condițiile în care fiecare din infracțiunile prev.de art.7 pct.1 din Legea 39/2003 și de art.27 alin.1 din Legea 365/2002, prevede modalități alternative, iar inițiativa constituirii grupării a aparținut inculpatului (după cum rezultă din declarațiile inculpaților și învinuiților audiați care arată că, fiecare, a cunoscut numai pe ).
Totodată, se reține că acești inculpați au înțeles să dea declarații în cauză în faza de urmărire penală și în instanță (inculpatul în fața primei instanțe și a instanței de recurs; inculpatul în fața instanței de recurs), împrejurare care va fi reținută în sensul unei atitudini procesuale pozitive, iar nu de împiedicare a efectuării cercetărilor în cauză.
Față de acestea, se reține că în mod justificat prima instanță a apreciat că nu se impune privarea de libertate a inculpaților și, ci numai aplicarea unei măsuri restrictive de libertate - obligarea de a nu părăsi localitatea C, existând oricând posibilitatea, în cazul încălcării obligațiilor dispuse de instanță, de a se înlocui această măsură cu măsura arestării preventive, tocmai în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal.
În privința recursului promovat de inculpatul, se constată că măsura arestării preventive este legală și temeinică, fiind justificată, prin considerentele arătate anterior, atât privitor la temeiul prev.de art.143 Cod pr.penală (existența unor indicii temeinice privind participarea inculpatului, în calitate de autor, la săvârșirea a 4 infracțiuni), cât și referitor la temeiul prev.de art.148 lit.f Cod pr.penală (infracțiunile pentru care este cercetat fiind sancționate cu pedeapsa închisorii al cărei maxim este cuprins între 15 și 20 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică).
Sub acest ultim aspect - pericolul pentru ordinea publică - trebuie precizat că în cazul infracțiunilor de gravitate extremă, analizată în raport de specificitatea faptei, modalitățile concrete de comitere, posibilitatea interesării unei categorii largi de persoane vătămate, pericolul pentru ordinea publică este demonstrat prin chiar datele referitoare la săvârșirea infracțiunii, comiterea unei asemenea fapte fiind de natură a genera un sentiment de insecuritate socială și, prin aceasta, afectând ordinea publică.
Corespunzător considerentelor expuse, recursurile promovate în cauză sunt nefondate, urmând să fie respinse, conform art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
ECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul, împotriva încheierii de la 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata a 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 februarie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.
PS/22.02.2008
21 februarie 2008
- Administrația Finanțelor Publice C va urmări și încasa de la inc. suma de 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mihai MarinJudecători:Mihai Marin, Onița Dumitru, Mirela Ciurezu
