Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 112/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 839/2009)
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.112/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Niculae Stan
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la data de 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții inculpați, și, personal, aflați în stare de arest preventiv la Secția 5 Poliție și asistați juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație la dosar.
Se prezintă translatorul de limbă bulgară, care depune la dosar copie de pe autorizația nr.2463 din data de 06 decembrie 1999, emisă de Ministerul Justiției.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea Curții, recurenții inculpați, prin interpretul de limbă bulgară, precizează că nu doresc să fie audiați și în fața instanței de recurs, menținându-și în totalitate declarațiile anterioare.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor.
Apărătorul din oficiu al recurenților inculpați precizează că, prin recursurile declarate, aceștia critică pentru nelegalitate și netemeinicie încheierea din data de 07 aprilie 2009, prin care judecătorul de la Tribunalul București - Secția I-a Penală a dispus arestarea lor preventivă pe o perioadă de 29 de zile.
Solicită admiterea recursurilor, casarea în întregime a încheierii atacate și, rejudecându-se cauza pe fond, să se dispună respingerea propunerii Parchetului de arestare preventivă a celor trei inculpați și continuarea urmăririi penale cu aceștia în stare de libertate.
Susține că inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la rămânerea definitivă a unei eventuale hotărâri de condamnare.
De asemenea, subliniază că nu există indicii temeinice în sensul că, o dată puși în libertate, inculpații ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale ori a cercetării judecătorești.
Totodată, arată că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt persoane tinere și nu prezintă vreun pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază încheierea atacată ca fiind legală și temeinică, sens în care susține că, în cauză, există probe și indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptelor anchetate de către cei trei inculpați, având în vedere, îndeosebi, procesul verbal de constatare a infracțiunii, declarația martorului asistent care confirmă cele menționate în procesul verbal întocmit cu ocazia flagrantului efectuat, procesele verbale de citire a card-urilor ridicate cu ocazia prinderii în flagrant. Totodată, arată că susținerile inculpaților, în sensul că se aflau întâmplător în acea zonă pentru a se plimba, sunt puerile și nesusținute de alte probe. Dimpotrivă, din actele dosarului, rezultă că inculpații au supravegheat un timp îndelungat zona și, de asemenea, s-au întors de mai multe ori în locul respectiv.
În același timp, susține că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați, dar și consecințele care s-ar fi produs, în situația în care activitățile lor infracționale nu ar fi fost depistate de către organele de poliție, asupra titularilor de conturi, care ar fi fost diminuate sau chiar golite de conținut, ca urmare a faptelor săvârșite de inculpați.
În consecință, solicită respingerea, ca nefondate, a recursurilor declarate de către cei trei inculpați.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt prin intermediul interpretului de limbă bulgară, solicită continuarea cercetărilor cu el în stare de libertate. Precizează că se va supune tuturor restricțiilor impuse de legislația română.
Recurentul inculpat, personal, având la rândul său ultimul cuvânt prin intermediul aceluiași interpret, solicită cercetarea sa în stare de libertate, susținând că este nevinovat.
Recurentul inculpat, personal, în ultimul cuvând avut prin intermediul interpretului, se raliază concluziilor apărătorului și solicită cercetarea sa în stare de libertate, afirmând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din Camera de Consiliu de la data de 07 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, în temeiul art.1491din Codul d e procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților (fiul lui, născut la data de 19 noiembrie 1983, cetățean bulgar, CNP -), (fiul lui, născut la data de 20 octombrie 1983, cetățean bulgar, CNP -) și (fiul lui, născut la data de 12 iulie 1984, cetățean bulgar, CNP -) pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 07 aprilie 2009 și până la data de 05 mai 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de la instanța de fond a reținut că inculpații sunt urmăriți penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor dedeținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal,complicitate la falsificarea instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art.26 din Codul penal rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 și respectivcomplicitate la efectuarea de operațiuni frauduloase, fără acordul titularului, prevăzută de art.26 rap. la art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002, pedepsite cu închisoare de la 1 la 12 ani, reținându-se în sarcina lor că, în perioada ianuarie - aprilie 2009, au montat dispozitive de copiere a card-urilor la mai multe -uri din B, după care informațiile de pe magnetică a card-urilor bancare au fost reinscripționate pe card-uri falsificate cu care s-au efectuat tranzacții, respectiv retrageri de numerar, în localitățile, și altele. De asemenea, la data de 06 aprilie 2009, inculpații au montat dispozitive de copiere a informațiilor de pe card-uri bancare la -ul nr.216 aparținând Post, situat în Șoseaua cel M nr.13-15, fiind prinși în flagrant de către organele de poliție în timp ce demontau dispozitivele respective.
În urma analizării actelor dosarului, judecătorul a constatat că există date și indicii temeinice, potrivit art.143 din Codul d e procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, apreciind ca relevante în acest sens următoarele mijloace de probă: procesul verbal de prindere în flagrant, declarația martorului asistent, procesele verbale de citire a card-urilor ridicate cu ocazia prinderii în flagrant, procesele verbale de verificări și investigații, declarațiile părților vătămate (titulare de card-uri fraudate), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică realizată cu acel prilej, procesul verbal de identificare de pe urmele papilare.
Totodată, judecătorul a constatat că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, întrucât faptele anterior menționate sunt pedepsite de lege cu închisoare mai M de 4 ani, iar natura și gravitatea acestora, împrejurările și modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, dar și starea de insecuritate creată pentru populație, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea în libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri,au declarat recurs în termenul legal(la data de 07 aprilie 2009, după pronunțarea soluției în ședință publică)inculpații, și, fără a motiva în scrisă această cale de atac.
Inculpații au refuzat să dea declarații în fața instanței de recurs, precizând însă că își mențin declarațiile anterioare.
În dezbaterile asupra recursurilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică a recurenților - ale cărui concluzii au fost însușite de către aceștia - a criticat încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, nu există indicii temeinice în sensul că, o dată puși în libertate, ar putea impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal sau ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică, în condițiile în care nu au antecedente penale și sunt persoane tinere, împrejurări în raport cu care a solicitat, pe fond, respingerea propunerii de arestare preventivă și continuarea urmăririi penale cu aceștia în stare de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursurilecu care a fost sesizatăsunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Judecătorul de la instanța de fond a dispus în mod legal și temeinic, cu respectarea tuturor dispozițiilor art.1491rap. la art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților, și pentru o perioadă de câte 29 de zile, soluția pronunțată întemeindu-se pe o evaluare corectă a întregului probatoriu administrat până în prezent în faza de urmărire penală, atât sub aspectul existenței unor indicii temeinice - în accepțiunea art.681din Codul d e procedură penală - care justifică presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către aceștia a faptelor penale ce li se rețin în sarcină, cât și sub aspectul stării concrete și actuale de pericol pentru ordinea publică ce ar fi determinată de lăsarea lor în libertate.
Astfel, deși inculpații, în declarațiile date până în prezent, că ar fi comis faptele ce li se rețin în sarcină prin ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, probele administrate de către organele de urmărire penală relevă suficiente motive verosimile de a crede că aceștia au săvârșit faptele respective.
În acest sens, Curtea reține că activitățile infracționale ale inculpaților din data de 06 aprilie 2009 au fost observate nemijlocit de către organele de poliție, care i-au surprins astfel în flagrant în timp ce demontau dispozitivele frauduloase de copiere a informațiilor de pe card-uri bancare, anterior montate la -ul Post de pe Șoseaua cel M nr.13-15, că urma papilară ridicată cu ocazia cercetării la fața locului de pe acel bancomat a fost lăsată de inculpatul, că, la percheziția corporală a inculpatului, a fost găsit în posesia acestuia un card, despre care s-a stabilit că a fost folosit ca test în scopul probării dispozitivelor frauduloase montate în perioada precedentă la alte două -uri compromise din B (în data de 31 ianuarie 2009, la -ul aparținând Agenția, ocazie cu care au fost copiate card-urile părților vătămate - păgubită cu suma de 2.803 lei și - păgubită cu suma de 663,05 lei și respectiv în data de 14 martie 2009, la -lul aparținând Agenția ) și că, la intervenția organelor de poliție, toți cei trei inculpați au încercat să fugă, reacție anormală în cazul în care prezența lor în acel loc ar fi fost determinată numai de dorința efectuării unor retrageri licite de numerar (astfel cum s-au apărat aceștia), mai mult unul dintre ei, opunând chiar rezistență în momentul urmăririi și prinderii, ceea ce a impus folosirea forței.
În același timp, Curtea constată că, într-adevăr, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în plus față de aspectele deja evidențiate în încheierea recurată, reținând caracterul transfrontalier al activității lor infracționale, dovadă în acest sens fiind faptul că, folosindu-se informațiile presupus obținute de ei prin montarea dispozitivelor frauduloase de copiere la -uri din B, au fost falsificate card-uri cu care s-au realizat retrageri ilicite de numerar în mai multe localități din Bulgaria, împrejurarea că faptele de acest gen, cu recrudescență în societatea contemporană, nu au avut un caracter spontan și nici singular, modul de acțiune al inculpaților dovedind pregătirea acestora pentru comiterea repetată a unor astfel de fapte și coordonarea lor în vederea asigurării reușitei acțiunilor ilegale întreprinse, precum și modul în care inculpații au reacționat la intervenția organelor de poliție ce i-au surprins în flagrant.
Toate aspectele anterior menționate, pe de o parte, dovedesc că, lăsați în libertate, inculpații prezintă un risc major de săvârșire și a altor fapte ilegale, posibil chiar similare, ordinea de drept fiind astfel în mod serios amenințată, iar, pe de altă parte, justifică necesitatea privării lor de libertate cu caracter preventiv, pentru a asigura buna desfășurare a urmăririi penale, în acord cu dispozițiile art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, lipsind totodată de relevanță tinerețea acestora sau faptul că nu au antecedente penale.
De asemenea, Curtea constată, contrar susținerii apărării, că luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive nu aduce în niciun fel atingere prezumției de nevinovăție de care ei continuă să beneficieze până la rămânerea definitivă a unei eventuale hotărâri de condamnare, întrucât, la acest moment procesual, instanța nu este chemată să se pronunțe asupra vinovăției lor, ci numai asupra existenței unor motive verosimile de a crede că au săvârșit faptele penale ce li se rețin în sarcină, condiție care este îndeplinită în speță, pentru motivele anterior expuse.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și.
În temeiul art.192 alin.2 și 4 din Codul d e procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a fiecăruia dintre aceștia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului de limbă bulgară, corespunzător serviciului prestat de acesta, va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la data de 07 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei fiecare, onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului de limbă bulgară, în echivalentul a 4 ore, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2 / 01.05.2009
-
Președinte:Niculae StanJudecători:Niculae Stan, Carmen Veronica Găină, Vasile
