Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 115/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂN I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(881/2009)
ÎNCHEIERE NR.115/
Ședința publică de la 16 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Miranceaă
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolcă
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații și, împotriva încheierii din data de 09.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest, asistat de avocați aleși și, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/13 din 14.04.2009 emisă de Cabinet individual și, personal, asistat de avocați aleși și, în baza imputernicirii avocațiale nr.-/16.04.2009 și nr.72/13.04.2009 emise de Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la ascultarea recurenților inculpați, declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat. Învederează că acesta a avut încă de la început o atitudine mai mult decât cooperantă cu organele de cercetare, el se afla în provincie și a venit din proprie inițiativă atunci când a aflat că avut loc descinderea la domiciliul părinților, a dorit să dea lămuriri, a însoțit organele de anchetă de bunăvoie. La început a înțeles să nu dea declarații întrucât era speriat, nemaiavând contacte cu legea penală. Consideră că nu există pericolul de a influența negativ ancheta, mijloacele materiale de probă au fost ridicate cu ocazia percheziției și nu se poate retine in sarcina sa cazul prevăzut la art. 148 lit.b Cpp privind influențarea anchetei.
Apărătorul recurentului-inculpat, avocat, învederează că față de cel de a doilea motiv invocat pentru arestare se referă la art.148 lit.f Cpp, respectiv pericolul concret reprezentat de inculpat datorită faptei pe care a comis- Solicită să se observe că este vorba de două recursuri declarate de doi inculpați, iar parchetul cercetează șase persoane și se pare că una dintre aceste persoane este inițiatorul acestei activități și este liberă, alături de alte trei persoane.
Învederează că toate argumentele judecătorului fondului pentru luarea măsurii arestării preventive se referă în comun la cei doi inculpați, ori răspunderea penală este individuală. Solicită să se aibă în vedere persoana inculpatului, este un tânăr de 19 ani student, a pus în mod greșit prietenia mai presus de alte valori, nu a realizat din primul moment că ar fi subiectul unei fapte penale, iar ulterior a realizat pericolul deosebit al faptelor, însă acest lucru nu îl transformă într-un pericol social, mai ales că nu are pregătire informatică, nu a făcut altceva decât a ridicat niște sume de bani. Mai arată că face parte dintr-o familie organizată, a recunoscut și va da o declarație amplă în fata procurorului.
Consideră că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit.f Cpp cu referire la art. 5 din CEDO, iar tulburarea ordinii publice nu este dovedită in acest dosar pentru că, conform jurisprudentei CEDO, această ordine publică este considerată a fi tulburată atunci când este tulburată într-un mod efectiv și nu există probe la dosar că în mod efectiv ar fi tulburată ordinea publică prin lăsarea in libertate a inculpatului.
Învederează că inculpatului i se reține o infracțiune de complicitate și o infracțiune de spălare de bani, ori inculpatul nici nu știe ce înseamnă spălare de bani.
În cauza Naos împotriva Poloniei se arată că existența unor bănuieli puternice de participare la săvârșirea unei infracțiuni nu legitimează singură o detenție provizorie. De asemenea gravitatea pedepsei nu poate justifica singură o perioada anumită de detenție provizorie.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat de inculpat.
Apărătorul recurentului-inculpat, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate și punerea in libertate a inculpatului. Consideră că măsura arestării este mult prea în legătură persoana și faptele săvârșite.
Arată că în încheierea recurată au fost menționate o serie de fapte și parchetul va trebui să dovedească faptul că au legătură cu inculpatul, acuzații foarte grave, inclusiv spălarea de bani. Consideră că inculpatul nu a fost anchetat in adevăratul sens al cuvântului. Acesta a recunoscut că a accesat anumite site-uri, programe gratuite. Arată că domiciliul de la care s-a ridicat suma de bani este al părinților celor doi frați, iar suma de bani era strânsă din alte activități pe care le desfășoară, întrucât acesta realizează niște programe din care se câștigă bani foarte mulți, însă parchetul nu l-a ascultat.
Arată că inculpatul a recunoscut că a greșit și solicită să plătească doar pentru ceea ce a făcut și consideră că măsura este mult prea față de faptele săvârșite.
Apărătorul recurentului-inculpat, avocat, având cuvântul, învederează că inculpatul nu zădărnicește aflarea adevărului, s-au făcut percheziții, s-au ridicat calculatoare, laptopuri, nu ar putea să influențeze martori sau părți vătămate în nici un fel și dorește să își continue studiile. Arată că sumele de bani ridicate de organele de anchetă au fost de la părinți, tatăl inculpatului este grav bolnav și banii erau pentru o intervenție chirurgicală iminentă.
Solicită judecarea inculpatului în stare de libertate. Depune înscrisuri.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați, ca neîntemeiate.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, învederează că mandatul de arestare emis pe numele acestuia reglementează numai art. 148 lit.f Cpp și consideră că motivarea făcută de apărare nu a avut decât un rol speculativ, judecătorul fondului nu a motivat, în ceea ce-l privește pe inculpatul, temeiul prevăzut de art. 148 lit.b Cpp.
În legătură cu susținerile potrivit cărora în cauză sunt cercetați mai mulți inculpați și arestați doar doi, reprezentantul parchetului arată că ancheta continuă, dosarul de urmărire penală se află în fața instanței de judecată și procurorul face cercetări și față de celelalte persoane, iar după ce vor fi strânse probe, procurorul va sesiza judecătorul cu privire și la arestarea acestora.
Față de susținerile apărătorului recurentului-inculpat în sensul că acesta nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică și că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit.f Cpp cu referire la art. 5 din CEDO și că tulburarea ordinii publice nu ar fi dovedită in acest dosar pentru că, conform jurisprudentei CEDO, această ordine publică este considerată a fi tulburată atunci când este tulburată într-un mod efectiv și că nu există probe la dosar că în mod efectiv ar fi tulburată ordinea publică prin lăsarea in libertate a inculpatului. Contrar celor susținute de apărare, reprezentantul parchetului consideră că ordinea publică, nu numai in sistemul nostru de drept, dar și in concepția și jurisprudența CEDO, presupune și o ordine de drept. Or această tulburare a ordinii de drept se realizează prin săvârșirea de infracțiuni. Această tulburate reiese din probele strânse de procuror, de modul continuat al infracțiuni pe care inculpatul a înțeles să o săvârșească, perioada lungă de timp (anul 2007 - 2009). Arară că inculpatul a avut o atitudine mincinoasă și nu a recunoscut, deși sunt probe la dosar, că ultimele retrageri au fost in data de 3 aprilie, cu o zi inainte au mai existat și alte retrageri.
Având in vedere activitatea infracțională a inculpatului, având in vedere pregătirea acestuia, reprezentantul parchetului apreciază că există o presupunerea rezonabilă că lăsat in libertate, acesta ar putea să își reia activitatea infracțională. Mai arată că din actele depuse la dosar rezultă că sumele de bani sustrase au fost mult mai mari decât ceea ce declară inculpatul, iar acesta existența faptei ca fiind o infracțiune și pericol social al faptei. Ori, dacă ar fi considerat că fapta sa este o infracțiune și prezintă pericol concret pentru ordinea publică, s-ar fi oprit după primul act material și nu ar mai fi continuat.
În ceea ce privește pe inculpatul, consideră că motivarea apărătorului său este foarte speculativă, s-a arătat că inculpatul nu a fost ascultat de parchet, ori acesta a dat declarații la procuror, iar în fața judecătorului a formulat o altă declarație, ceea ce reiese că cele afirmate de avocat nu sunt întemeiate și nu sunt formulate cu bună credință, pentru că, dacă procurorul a obstrucționat poziția de apărare a inculpatului, aceasta reprezintă o infracțiune și domnul avocat trebuie să prezinte probe cu privire la atitudinea obstrucționistă a procurorului față de apărarea inculpatului.
Consideră că lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, ar zădărnici aflarea adevărului și ar influenta cercetarea penală, acesta, la momentul efectuării perchezitiei domiciliare a aruncat laptopul de geam care conținea informații cu privire la activitatea sa infracțională.
Pentru aceste considerente, apreciază că recursurile sunt neîntemeiate și solicită respingerea lor.
Apărătorul recurentului-inculpat, avocat, învederează că in referatul parchetului nu se reține lit.b din art. 148 Cpp, iar in mandatul de arestare se reține lit.b din art. 148 Cpp.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că este de acord cu susținerile apărătorului său.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că are vârsta de 20 de ani, i-a fost frică, nu a știut ce face și de aceea a aruncat laptopul pe geam, însă se poate recupera hard-discul.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea din 9.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr- a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o durată de 29 zile, cu începere de la 10.40.2009 până la 8.05.2009, inclusiv.
Tribunalul a reținut că inculpații sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor, astfel: - art.42 alin.1,2,3 din Legea nr.161/2003 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.44 alin.1 din Legea nr.161/2003 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.23 lit.a din Legea nr.656/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și - art.26 raportat la art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.23 lit.a din Legea nr.656/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul, a accesat fără drept, la diferite intervale de timp, în executarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, cu scopul obținerii de date informatice (date de identificare ale unor instrumente de plată electronică utilizate pentru efectuarea de plăți la ) și cu încălcarea măsurilor de securitate mai multe sisteme informatice aparținând unor companii farmaceutice din Statele Unite ale Americii pentru accesarea plăților cu cărți de credit.
Totodată, inculpatul interceptat fără drept, la diferite intervale de timp și în executarea aceleiași rezoluțiuni infracționale, transmisiile de date informatice între sistemele implicate în realizarea/autentificarea plăților cu cărți de credit (a se vedea supra), cu ajutorul unui program tip, instalat fără drept pe acele sisteme informatice. Conform instrucțiunilor date de inculpat aplicației de interceptare, datele de identificare ale instrumentelor de plată electronică (cărți de credit) capturate se retransmiteau automat în conturi ( Transport Protocol) accesibile pe anumite servere, precum preciOus.catch.com ori în conturi de email, precum -.com, de erau ulterior descărcate în vederea utilizării (efectuare plăți, transfer etc), transmiterii/vânzării către alte persoane, ori în vederea contrafacerii acestora.
Inculpatul în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2009, l-a sprijinit pe inculpatul să-și asigure beneficiul obținut urmare tranzacționării/vânzării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, încasând transferuri de numerar din dispoziția celui din urmă, prin intermediul oficiilor, atât în România cât și în străinătate, contribuind determinant la disimularea provenienței ilicite acestor sume de bani provenite din tranzacționarea/vânzarea de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică.
Tribunalul a apreciat că sunt indicii temeinice că inculpații au comis faptele de care sunt acuzați, fiind îndeplinite prevederile art.148 lit.b și f Cod procedură penală, iar lăsarea acestora în libertate reprezintă un pericol pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și care au solicitat să fie judecați în stare de libertate.
În motivarea recursurilor inculpații au arătat că nu au antecedente penale, sunt studenți, au recunoscut în parte faptele pe care le-au comis și nu reprezintă pericol pentru ordinea publică.
Recursurile inculpaților nu sunt întemeiate și vor fi respinse în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În mod justificat tribunalul a apreciat că există indicii temeinice din care rezultă vinovăția inculpaților, respectiv plângerile formulate de către persoanele vătămate, declarațiile inculpaților, procesele-verbale încheiate de către organele de poliție, interceptările telefonice, instrumentele electronice ridicate la perchezițiile efectuate.
Din toate aceste probe, rezultă activitatea infracțională a inculpaților, respectiv faptul că au accesat fără drept sisteme informatice, au transmis date informatice cu privire la plăți de credit și au cauzat un prejudiciu de peste 800.000 USD.
Lăsarea inculpaților în stare de libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică prin starea de insecuritate ce s-ar produce în societate.
Faptul că inculpații au o pregătire superioară, nu au antecedente penale, nu reprezintă elemente care să după la lăsarea acestora în libertate, din contră, aceste aspecte ar putea reprezenta chiar circumstanțe agravante, inculpații folosindu-se chiar de pregătirea care o au pentru săvârșirea infracțiunilor.
Susținerea inculpatului că nu are cunoștințe pe calculator, nu îi diminuează vinovăția în condițiile în care l-a sprijinit în mod activ pe celălalt inculpat să intre în posesia a numeroase sume de bani trimise prin intermediul oficiilor.
În concluzie, Curtea constată că față de gravitatea faptelor comise, de modalitatea de acționare, de prejudiciul cauzat, precum și de dificultățile și greutățile pe care le impune anchetarea în cazul infracțiunilor electronice, este cu totul justificată arestarea preventivă a inculpaților.
Din aspectele arătate, rezultă cu certitudine că sunt îndeplinite prev.art.143 și 148 lit.f Cod procedură penală.
De asemenea trebuie ținut cont și de prev.art.136 Cod procedură penală care învederează că pentru buna desfășurare a procesului penal se poate lua măsura arestării preventive a inculpaților.
Recurenții inculpați vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 9.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurenții la câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 16 aprilie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. AL 2 ex./28.04.2009
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Miranceaă, Iuliana Ciolcă
