Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 122/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I A PENALĂ
Dosar nr-
890/2009
ÎNCHEIEREA NR. 122
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ion Tudoran Corneliu Bogdan JUDECĂTOR 2: Piciarcă Dumitrița
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată șiTerorism - este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenții inculpați, - și - - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 10 aprilie 2009 Tribunalului București Secția Ia P enală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
- recurentul inculpat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales cu împuternicirea avocațială depusă la fila 8 dosar,
- recurentul inculpat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales cu împuternicirea avocațială depusă la fila 9 dosar,
- recurentul inculpat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales cu împuternicirea avocațială depusă la fila 10 dosar,
- recurentul inculpat în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales cu împuternicirea avocațială depusă la fila 8 dosar,
- recurentul inculpat - în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales cu împuternicirea avocațială depusă la fila 10 dosar,
și recurentul inculpat - -, în stare de arest preventiv și asistată de apărător desemnat din oficiu, cu delegația depusă la fila 18 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Părțile întrebate fiind de către președintele completului de judecată, declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat,în baza art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurenților inculpați și, având cuvântul, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică întrucât luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu este nici necesară nici legală. Solicită să se constate că nu sunt date din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar periclita buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu sunt îndeplinite, cumulativ, cerințele art. 148 lit f Cod procedură penală. Făcând referiri la prezumția de nevinovăție și practica CEDO, își încheie pledoaria solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpații în stare de libertate. Solicită să fie avute în vedere și datele personale ale inculpaților astfel, inculpatul este un tânăr liniștit, student în anul II la Facultatea de din C și cu grave probleme de sănătate a inimii, după cum este dovedit cu actele medicale depuse la dosar. Cu privire la inculpatul, solicită să se rețină că nu are antecedente penale, subliniază faptul că a colaborat cu organele de urmărire penală, a recunoscut și regretat sincer faptele săvârșite, singura sa explicația fiind vârsta extrem de tânără și anturajul. Depune note scrise, filele 11-13 dosar.
Apărătorul desemnat din oficiu susține oral recursul declarat de inculpatul - -. Critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică întrucât, deși nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală, tribunalul a dispus arestarea preventivă a inculpatului. Subliniază faptul că inculpatul nici nu știe a lucra pe calculator Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică întrucât luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu se justifică nefiind nici necesară nici legală. Susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, filele 5 și 6. Solicită să se constate că nu sunt nici date din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar periclita buna desfășurare a procesului penal nici probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a acestuia ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate. Solicită să fie avută în vedere persoana inculpatului, faptul că provine dintr-o familie bine organizată și că la data de 11 martie 2009, inculpatul, din proprie inițiativă, conștientizând gravitatea faptelor a încetat să mai participe la săvârșirea acestora.
Apărătorul ales al recurenților inculpați și -, având cuvântul, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică întrucât luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu este nici necesară nici legală. Solicită să se constate că nu sunt date din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar periclita buna desfășurare a procesului penal, ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Făcând referiri la prezumția de nevinovăție și practica CEDO, își încheie pledoaria solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpații în stare de libertate. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, judecătorul fondului, corect reținând că sunt îndeplinite cerințele art. 143 Cod procedură penală întrucât există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, relevante fiind în acest sens mijloacele de probe reprezentate de: declarațiile date de inculpați, convorbirile telefonice interceptate, autorizat, purtate între inculpați și alte persoane, procese verbale de perchiziție domiciliară, date furnizate de Bank, Totodată corect a apreciat judecătorul fondului că este incident cazul reglementat de art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate a inculpaților ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea faptei, modalitatea concretă de comitere a faptelor și starea de neîncredere și insecuritate cauzată tuturor persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale. Faptele inculpaților au mai generat urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucurie mediul economic de afaceri, circulația folosirea instrumentelor de plată electronice. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, regretă ipostaza în care se află și solicită să - i fie admis recursul și să fie judecat în stare de libertate. Precizează că nu a inițiat și nu face parte din vreun grup organizat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, Precizează că nu a inițiat și nu face parte din vreun grup organizat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate. Precizează că nu a inițiat și nu face parte din vreun grup organizat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului ales și, personal, solicită să fie judecat în stare de libertate. Precizează că nu a inițiat și nu face parte din vreun grup organizat.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului ales și, personal, solicită să fie judecat în stare de libertate. Precizează că nu a inițiat și nu face parte din vreun grup organizat.
Recurentul inculpat - -, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate. Precizează că nu a inițiat și nu face parte din vreun grup organizat. Regretă ipostaza în care se află.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 10 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, în baza art.1491alin.9 Cod procedură penală, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, - și, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 10 aprilie 2009 până la data de 8 mai 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei, există - până la acest moment - probe și indicii de comitere a unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, fiind evident că lăsarea în libertate a inculpaților constituie un pericol real și iminent pentru ordinea publică.
De asemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, - și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a propunerii Parchetului de luare a măsurii arestării preventive.
Curtea, examinând potrivit dispozițiilor art.3856Cod procedură penală recursurile declarate de către inculpați, prin prisma lucrărilor dosarului, motivelor invocate, cum și din oficiu, constată că acestea nu sunt întemeiate.
În fapt, se reține că, în cursul lunii decembrie 2008 inculpații, și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank Romania.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank Romania, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
În cursul lunii decembrie 2008, inculpatul, împreună cu învinuiții, - și - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank Romania.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank Romania, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de email asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați se fundamentează pe probele produse cauzei până la acest moment procesual, respectiv: declarații inculpați, declarații învinuiți și, convorbiri telefonice intervenite între inculpați și alte persoane, percheziții domiciliare, date furnizate de către Bank, denunțuri și date furnizate de Bank și log-uri de acces în conturile părților vătămate; așadar, o simplă antamare a probelor, mai sus enunțate, generează indicii temeinice, care conduc la concluzia că inculpații, și este posibil să fie autorii faptelor pentru care au fost arestați preventiv.
Astfel, dacă îndeplinirea condiției referitoare la cuantumul pedepsei este neîndoielnică, pericolul concret pentru ordinea publică este evidențiat de natura și gravitatea faptelor ce se presupune că ar fi fost săvârșite de acești inculpați, dar și de datele ce caracterizează persona fiecăruia; altfel spus, pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpații recurenți este în continuare determinant, având în vedere împrejurarea că aceștia au recurs la comiterea faptelor pentru care sunt cercetați cu scopul de a-și procura mijloace financiare substanțiale, dar într-un timp scurt, însă fără a conștientiza că - în fapt - aceste activități conduc la prejudicierea gravă a unor persoane (fizice sau juridice) și generează urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, circulația și folosirea instrumentelor de plată electronice.
Aceste aspecte demonstrează că inculpații - deși tineri, între 18 și 23 ani - nu au căutat o modalitate licită pentru a-și asigura veniturile necesare traiului, dar mai ales celorlalte pretinse nevoi specifice vârstei, preferând să abordeze o carieră infracțională, ceea ce justifică temerea că, puși în libertate, ar fi tentați să săvârșească alte infracțiuni.
Este adevărat că există și unele elemente care caracterizează persoana fiecărui inculpat, ce i-ar putea fi favorabile, cum ar fi lipsa antecedentelor penale sau conduita procesuală sinceră, însă toate aceste elemente nu pot avea un rol precumpănitor în fața gradului sporit al pericolului social al faptelor pe care le-au săvârșit, făcând parte dintr-o asociere organizată în vederea comiterii de infracțiuni, iar modul concret în care au acționat trădează o organizare minuțioasă a activității infracționale.
În plus, rezonanța negativă, sentimentul de insecuritate ce-l creează în rândul colectivității acest gen de infracțiuni, ar crea un real pericol în societate, iar acest sentiment de insecuritate ar amenința ordinea publică.
Drept urmare, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați și, constatând că aceștia se află în culpă procesuală, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, urmează a-i obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, - și împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu de la 10 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurenții, și la câte 50 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat și pe inculpatul la 150 lei, cu același titlu, din care 100 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact./14.05.2009
Ex.2
Red.--
Președinte:Ion Tudoran Corneliu BogdanJudecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan, Piciarcă Dumitrița
