Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 15/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 15/2009

Ședința publică de la 15 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție

JUDECĂTOR 3: Dana

Grefier Creța

Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba - reprezentat de - Procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpații, C -, -, -, și împotriva încheierii penale nr. 16 din 11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ A asistat de av., ales

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ asistat de av. ales și, aleși,

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ asistat de av., ales,

- recurent Inculpat - - personal, în stare de arest în cadrul IPJ S asistat de av., ales,

- recurent Inculpat - C - personal, în stare de arest în cadrul IPJ A asistat de av. ales,

- recurent Inculpat - - personal, în stare de arest în cadrul IPJ asistat de av. ales,

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ asistat de av., ales,

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ A asistat de av. ales,

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ asistat de av., ales

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ A asistat de av., ales,

- recurent Inculpat - personal, în stare de arest în cadrul IPJ asistat de av..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus motive de recurs de către av. și.

Av. depune motive de recurs scrise.

Av. depune bilet de eliberare din penitenciar al inculpatului.

Instanța pune în vedere inculpaților dreptul acestora de a fi ascultați de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs pune în vedere inculpaților prevederilor dispozițiilor art. 70 cod pr. penală, respectiv dreptul la "tăcere", precum și aspectul că dacă consimt să fie ascultați, tot ceea ce vor declara, va putea fi folosit împotriva lor în soluționarea prezentei cauzei.

Inculpații arată că nu doresc să dea declarații în fața instanței de recurs și că își rezervă dreptul la tăcere cu excepția inculpatului care dă o declarație în fața instanței de recurs consemnată separat la dosar.

Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Av., apărătorul ales al inculpaților și solicită admiterea recursului formulat, desființarea încheierii atacate și pe fondul cauzei respingerea propunerii DIICOT. Invocă excepția necompetenței Tribunalului Sibiu arătând că în raport de prevederile art. 30.C.P.P. competența aparține Tribunalului Sibiu. În acest sens invocă practică judiciară arătând că nu se poate sări peste un criteriu iar arestarea este nulă pentru acest aspect.

În subsidiar, dacă nu se va împărtăși această opinie solicită admiterea recursului întrucât inculpații nu sunt vinovați de faptele de care sunt cercetați.

Inculpatul este cercetat pentru constituire de grup organizat, amenințare, șantaj și violare de domiciliu. Înainte de 1989 aceste infracțiuni erau de competența comisiei de judecători iar acum parte din aceste infracțiuni nu îndeplinesc condițiile pentru luarea măsurii arestării preventive. Învederează instanței că nu s-a făcut dovada că a comis faptele de care este acuzat iar infracțiunea de amenințare nu se încadrează în criteriile legale pentru luarea unei astfel de măsuri. În ceea ce privește violarea de domiciliu arată că inculpatul s-a deplasat la domiciliul lui unde a fost invitat înăuntru. Cât privește infracțiune a de șantaj, partea vătămată nu spune nici unde că a fost șantajat și nu a participat la nici o discuție cu.

Inculpatului i se reține infracțiunea de lipsire de libertate, șantaj și aderare la un grup infracțional. Consideră că nu putea fi vorba de constituire de grup infracțional dacă s-au comis doar două infracțiuni. Cât privește lipsirea de libertate arată că inculpatul a vrut să-și recupereze banii și încercarea lui s-a transformat în infracțiune. În cauză este vorba de o faptă civilă și nu există vinovăție.

Arată că arestarea preventivă este cea mai gravă măsură preventivă și se banalizează această măsură care se ia de obicei pentru infracțiuni grave. Faptele de care sunt acuzați sunt săvârșite în 2007, cele mai multe, și în 2008. Pentru cele săvârșite în 2007 nu există pericol social având în vedere perioada dela data săvârșirii.

În concluzie, este o măsură nelegală, acuzațiile sunt nefondate, nu se fac vinovați de nimic și desfășurarea procesului în stare de libertate nu este împiedicată.

Av., reprezentantul ales al inculpaților, și remarcă faptul că deși se vorbește că s-a constituit un grup organizat nu se spune cum s-a constituit. Faptul că ar fi un grup periculos, că ar cere taxe de protecție este menționat doar în declarațiile lui iar cu acesta au fost în situații de certuri și scandaluri. Arată că dispozițiile art. 2 din Legea 39/2003 cer condiții speciale pentru constituirea de grup organizat. Consideră că totul este la modul general nefiind precizat cine este șeful.

În ce-l privește pe inculpatul critică motivarea instanței de fond arătând că s-au copiat pasaje întregi din acuzare, motivându-se la fel ca și parchetul. Nimeni nu s-a întrebat cum avea un minor de 16 ani suma de - euro. inculpați aveau societăți comerciale, aveau bani. Proveniența ilicită a bunurilor trebuie dovedită și nu doar prezumată. Faptul că foloseau un limbaj mai diferit când își cereau banii nu justifică incriminarea lor. Pentru inculpatul doar infracțiunea cadru atrage competența DIICOT.

În ceea ce-i privește pe inculpații și sunt reținuți pentru fapte de violență dar ar fi fost mai simplu ca fapta respectivă să fie probată cu declarațiile părților vătămate care au fost audiate după ce s-au împăcat. În cazul lor este vorba de 7 zile de îngrijiri medicale și nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 182 Inculpații nu pot fi acuzați că serviciul de medicină legală a acordat doar 8-9 zile de îngrijiri medicale.

În cazul inculpatului nu s-au găsit modalitățile în care l-a șantajat pe, nu se spune cum l-a amenințat sau dacă a aplicat violențe. Inculpatul a recunoscut că îi vânduse o mașină care nu a fost ridicată de partea vătămată. Consideră că pentru a exista infracțiunea de șantaj trebuie indicată modalitatea în care s-a realizat. Nu înțelege care este rolul inculpatului în această infracțiune atâta timp cât el nu a participat la faptă. Se întreabă cum are posibilitatea la vârsta de 16 ani să dispună de sume mari de bani.

Pentru cei 4 inculpați nu se impune luarea măsurii arestării preventive întrucât multe din infracțiunile de care sunt acuzați s-au finalizat prin împăcări.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului.

Av. reprezentantul inculpaților și solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în rejudecarea cauzei respingerea propunerii DIICOT. Solicită, dacă este necesară o altă măsură să se dispună în consecință. Depune la dosar în sprijinul susținerilor sale practică judiciară din normele de drept comunitar.

Consideră că acuzația de constituire de grup infracțional organizat nu a fost dovedită cum o cer dispozițiile art. 2 din Legea 39/2003. Nu s-au arătat decât infracțiuni cu grad mediu de pericol social fără să se arate infracțiunea scop a grupului. După modul cum au fost săvârșite nu există o constanță fiind săvârșite la diferite intervale de timp. Grupul s-a constituit în anul 2007 și s-au săvârșit 3 infracțiuni de tâlhărie: în mai, septembrie și decembrie despre care nu se poate susține că au fost săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Din punct de vedere teoretic este greșită susținerea că infracțiunea de amenințare a fost săvârșită în formă continuată întrucât este bine cunoscut că infracțiunea se consumă în momentul săvârșirii.

Parchetul susține că a dat - euro inculpaților dar nu se spune cum s-au împărțit acești bani și nu s-a dovedit proveniența lor afirmându-se doar că provin din afacerile familiei sau din vânzări imobiliare.

Referitor la temeiurile arestării preventive este invocat cel de la art. 148 lit. b fără C.P.P. a se arăta că urmărirea penală a fost începută la 5 iunie 2009 iar inculpaților le-au fost prezentate învinuirile în 10 iunie 2009 după ce au fost luați odată cu efectuarea perchezițiilor.

de asemenea probele că ar fi încercat să influențeze martorii și partea vătămată dar este un temei invocat aberant în cauză. De asemenea procurorul își permite să creeze suspiciuni cu privire la numărul de îngrijiri medicale date de medic.

În plus, în afară de suma de 180.000 euro nu se mai discută de nici un alt prejudiciu. Consideră normal să se fi organizat un flagrant și la șantaj.

Arată că bunurile confiscate la percheziții depășesc prejudiciul din dosar. Învederează instanței că judecătorul fondului a copiat din propunerea parchetului și nu a motivat hotărârea.

Regula este judecarea în stare de libertate și, în subsidiar luarea unei măsuri preventive. De altfel inculpații se angajează să se prezinte de câte ori vor fi chemați.

Faptul că inculpații au refuzat să dea declarații nu le poate fi imputat fiind un drept al lor și se lasă la aprecierea fiecăruia.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în rejudecare respingerea propunerii de arestare preventivă.

Av., reprezentanta aleasă a inculpaților și - pune aceleași concluzii de admitere a recursului invocând lipsa competenței teritoriale. Arată că judecătorul fondului a enumerat infracțiunile de care sunt acuzați inculpații dar când se reiau aceste infracțiuni inculpații și nu apar și se poate verifica la filele 20, 21 și 24. a se regăsesc doar la infracțiunea de lovire cu privire la dar pentru aceste fapte nu se justifică luarea măsurii arestării. Cei doi inculpați nu au legătură cu constituirea de grup organizat și se poate verifica la fila 28 unde nu apar numele acestora printre membrii. Consideră că luarea măsurii trebuie apreciată în funcție de particularitățile fiecăruia iar instanța de fond deși arătat că unii inculpați sunt recidiviști inculpații pe care îi apără nu sunt. Inculpatul a fost plecat din țară o bună perioadă de timp și aceasta se suprapune cu o serie de activități infracționale. La filele 23-48 sunt procesele verbale de percheziție și nu s-au găsit la cei doi obiecte de lovire, nici măcar bâte. de bani găsite au fost justificate de către aceștia. Instanța de fond nu a motivat așa cum impune Protocolul 4 din CEDO de ce o altă măsură nu ar fi suficientă. În cazul celor doi inculpați pe care îi apără nu sunt indicii nici că ar fi săvârșit astfel de fapte, nici că ar fi făcut parte dintr-o grupare organizată.

Av., apărătorul ales al inculpatului C - solicită admiterea recursului nefiind întrunite condițiile pentru existența unei grupări infracționale. Arată că inculpatul nu a participat la infracțiunea de lovire și nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Infracțiunile de care este acuzat se pedepsesc cu mai puțin de 4 ani. Arată că inculpatul C nu reprezintă pericol pentru ordinea publică și nu ar influența desfășurarea anchetei dacă ar fi judecat în stare de libertate. În cazul lui, pericolul social nu există.

Av. reprezentantul ales al inculpatului - solicită admiterea recursului și respingerea cererii de arestare preventivă întrucât hotărârea este nelegală. Arată că dintr-o hotărâre de 34 de pagini considerentele judecătorului se întind doar pe 4 pagini. Inculpatul este acuzat de constituire de grup organizat, violare de domiciliu și amenințare. Legea 39/2003 arată ce se înțelege prin infracțiuni grave și nu există elemente care să susțină gravitatea. Dacă sunt luate separat nu sunt întrunite elementele pentru luarea măsurii. faptul că judecătorul se contrazice în motivare reținând că infracțiunile prevăzute de art. 180 al. 1 și 2, 193.Cod Penal nu constituie temei pentru luarea măsurii dar totuși este arestat. În cazul inculpatului nu se arată cum a săvârșit faptele și unde sunt cele 40-50 de persoane. Consideră că parchetul a strâns dosarele soluționate și le-a reunit. În prezenta cauză nu există o sumedenie de infracțiuni grave. Inculpaților li se reproșează că încearcă să împiedice aflarea adevărului dacă se împacă cu părțile vătămate iar dacă refuză să dea declarații este un afront.

Pentru motive de nelegalitate a hotărârii arată că au fost doar considerații generale și nu s-a arătat pentru fiecare inculpat în parte ce i s-a reproșat. Parchetul pune la îndoială de asemenea nejustificat probitatea unor specialiști ca de exemplu medicul care a acordat îngrijirile medicale.

Consideră că nu sunt întrunite elementele pentru luarea măsurii arestării preventive. Inculpatul este identificat că ar fi intrat în locuința părții vătămate dar nu rezultă că ar fi intrat fără acordul acestuia. față de există procese verbale de punere în mișcare a acțiunii penale iar pe de altă parte acesta este parte vătămată.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului.

Av., reprezentantul inculpatului consideră că măsura este nelegală și instanța de fond a greșit atunci când a luat această măsură. În vol. IV fila 251-290 este tratată infracțiunea de care este acuzat inculpatul dar nu s-a făcut nici un act de urmărire cu privire la care la data respectivă se afla în Penitenciar. A fost eliberat la data de 10 iulie 2009 și nu avea cum să săvârșească fapta. În consecință există indicii certe, dovedite că nu a săvârșit fapta iar infracțiunea de tâlhărie ar fi fost singura care ar fi putut justifica arestarea. Măsura arestării nu poate fi luată dacă se prevede pedeapsa amenzii alternativ cu închisoarea. Consideră că în cazul inculpatului pe care îl apără s-a făcut o eroare gravă, fiind arestat nelegal iar propunerea de luare a măsurii arestării trebuie respinsă.

În concluzie, solicită admiterea recursului, desființarea încheierii și respingerea propunerii de arestare preventivă.

Av., al doilea reprezentant al inculpatului arată că în cazul inculpatului nu există probe de luare a măsurii. Singurul grup a fost constituit de parchet deoarece o parte din ei nici nu se cunosc. În dosar nu există probe sau indicii temeinice iar învinuirea este hilară fiind imposibil ca cei 15 să se întâlnească și să săvârșească infracțiuni. De asemenea, este exclus ca să se întrunească 15 și unul să adere la acest grup.

Inculpații nu trebuie judecați după fețele lor ci după probe iar acestea nu există. În vol. IV la fila 361 există cazierul judiciar din care rezultă că inculpatul nu avea cum să săvârșească fapta.

De asemenea, se spune că există date că ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului dar nu există parte, nu există martor și este nefondată prezumția că ar influența pe cineva.

În ceea ce privește litera f - pericolul pentru ordinea publică acesta trebuia să rezulte din motivația, perseverența în activitățile infracționale. Invocă art. 5 paragraf 1 lit. c din CEDO.

Față de aceste aspecte solicită admiterea recursului, casarea încheierii și anularea mandatului de arestare preventivă.

Reprezentantul DIICOT solicită respingerea recursului și se arată uimit de susținerile apărătorilor privind inexistența grupului infracțional. Din interceptări rezultă sentimentul de teroare insuflat de inculpații, existând martori care reclamă că au fost plimbați prin pădure și agresați, loviți cu sabia. Tot din interceptări rezultă și mobilizarea grupului - circa 40 de persoane au mers într-o localitate din jud. S unde urma să se consume o infracțiune.

de dreptul inculpaților de a nu declara nimic spune ceva despre aceștia - nu vor să se contrazică în declarații.

În ceea ce privește excepția de necompetență ridicată de apărătorul inculpaților și arată că ordinea enumerată este alternativă. S-a vorbit de faptul că inculpații sunt arestați pentru fapte pedepsite cu pedepse mai mici de 4 ani și într-adevăr s-a început urmărirea penală și pentru aceste fapte dar nu trebuie neglijate celelalte infracțiuni.

Susținerea că părțile vătămate au deschis ușa de bunăvoie este nefondată atât timp cât erau 20 de persoane care amenințau în fața ușii.

În ceea ce privește șantajul există interceptări care dovedesc obținerea de venituri.

Apoi, partea vătămată a fost băgată în mașină și s-au cerut sume de bani pentru eliberare.

În ce privește susținerea că faptele sunt din 2007 și a dispărut pericolul social arată că activitatea grupului este într-o continuă mișcare și activitățile s-au înmulțit.

Mai arată că în parcarea unui supermarket au lovit o mașină ziua în amiaza mare și oricine trecea pe acolo o pățea. care treceau pe acolo erau disperați lucru care reiese din înregistrările de la 112.

grupului era clară și reiese din interceptări, aceștia întâlnindu-se. Depune de asemenea copia unei declarații luate cu o zi în urmă.

Av. solicită să nu se ia în considerare această declarație întrucât nu a stat la baza luării măsurii arestării.

Reprezentantul parchetului, continuând, arată că din interceptări reiese modul în care s-au împărțit banii, faptul că s-au cumpărat mașini deși inculpații nu aveau o ocupație continuă. Nu se ia în vedere de ce asupra inculpaților s-au găsit 36 de săbii, bâte telescopice, cartușe. La inculpatul s-au găsit cartușe de 9 mm iar din interceptări rezultă că se vorbește și de un.

Nu trebuie neglijat nici faptul că nu s-a administrat tot probatoriul în această fază. Apoi, 3 inculpați au fugit.

La intensitatea loviturilor aplicate numărul zilelor de îngrijiri medicale este nejustificat de mic și se va face o analiză în acest caz. O persoană a fost operată pe creier la câteva luni după lovitura în zona capului. A altă parte vătămată, elev în clasa a XII datorită traumei psihice a fost obligată să plece din

La infracțiunea de șantaj rezultă participarea inculpatului și se va observa că nu s-a început urmărirea fără probe. De asemenea reiese că și și-au împărțit profitul și se mai înșelau unii pe alții. Există interceptări din care reiese că o parte din membrii grupării s-au constituit într-un grup și din Penitenciarul Craiova, din discuțiile cu inculpații spunea că în locul lui îl vrea pe

Susținerea că infracțiunea de amenințare nu există în formă continuată este nefondată și reiese că se confundă forma continuă cu cea continuată.

Deși se susține că nu există prejudiciu decât la există mai multe părți vătămate. și alte bunuri au fost sechestrate pentru că nu rezultă din ce venituri au fost achiziționate.

În cazul inculpaților există probe și interceptări deși s-a susținut că nu există.

Pericolul social este neîndoielnic mult mai mare deoarece s-a constituit un grup infracțional organizat și există o ierarhie în cadrul grupului.

S- susținut că sunt infracțiuni care nu sunt comise de unii inculpați dar scopul general al grupului era cunoscut, aveau cunoștință și au profitat de produsul infracțiunii respective. Este interesant de ce inculpatul nu a invocat și anterior că a fost încarcerat.

Față de toate aceste elemente solicită respingerea recursului.

Av. se opune admiterii în această fază a declarației depuse de procuror. Arată că se invocă interceptări administrate înainte de începerea urmării penale care nu pot fi luate în considerare. Inculpații și aveau ocupații, inculpatul fiind proprietarul barului iar fiind angajatul lui.

Av. solicită lămuriri în legătură cu declarația depusă de procuror la acest termen.

Av. arată că nu s-au indicat punctual care sunt infracțiunile pentru inculpatul, care este infracțiunea scop. Se afirmă că s-au înmulțit infracțiunile grupului dar nu se spune care sunt.

Instanța înmânează restituie actul depus procurorului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu face parte dintr-un grup organizat și solicită punerea în libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu face parte dintr-un grup organizat și solicită punerea în libertate

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat și solicită cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul C, având ultimul cuvânt, arată că nu a săvârșit nici o infracțiune în afară de ce a recunoscut iar pe majoritatea inculpaților acum i-a cunoscut.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu face parte dintr-un grup organizat și poate dovedi proveniența mașinii din acte; solicită cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt, arată că nu face parte dintr-un grup organizat și solicită punerea în libertate.

Inculpatul lasă la aprecierea instanței.

Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită punerea în libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt arată că poate dovedi că el are ocupație.

Având în vedere că avocații au solicitat cuvântul în replică pune în discuție posibilitatea amânării pronunțării până a doua zi.

Av., și solicită amânarea pronunțării. Restul avocaților nu doresc termen pentru a depune concluzii scrise.

Reprezentantul parchetului nu se opune amânării pronunțării.

Inculpații toți doresc ca instanța să se pronunțe astăzi.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Constată că prin încheierea penală nr. 16/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosar nr- a fost admisă propunerea formulată de DIICOT - Seviciul Teritorial Sibiu și în consecință:

În baza art. 143, 148 lit. b,c, și și 149.C.P.P. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților:, C -, -, -, și pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 11.06.2009 și până la data de 09.07.2009.

Pentru a dispune în acest mod judecătorul fondului a reținut în esență că există indicii temeinice conform art. 68/1 că C.P.P. fiecare dintre inculpații pentru care s-a formulat propunerea de arestare a comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, fapt pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret este relevat de impactul social negativ al faptelor inculpaților, de sentimentul de teroare indus victimelor și puternicul sentiment de insecuritate creat la nivelul comunității locale. Semnificative în acest sens sunt transcrierile apelurilor efectuate la 112 de diverși cetățeni care au ajuns să fie martori ai anumitor acte de violență din zona barurilor și și în alte locuri în municipiul

S-a reținut totodată că există date din care rezultă că lăsarea inculpaților în libertate ar crea ca efect zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți și martori semnificative în acest sens fiind retragerile de plângeri și modificările de declarații survenite pe parcursul instrumentării cauzelor

Cu privire la temeiul prev. de art. 148 al. 1 lit. c judecătorul C.P.P. fondului a reținut că membrii grupării au comis în mod regulat fapte grave, cele mai multe cu violență existând presupunerea rezonabilă că aceștia vor continua activitatea infracțională în aceeași manieră.

Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Alba au declarat recurs în termen inculpații, C -, -, -, și solicitând casarea încheierii atacate și în rejudecare să fie respinsă propunerea de arestare preventivă.

În expunerea scrisă a motivelor de recurs pentru inculpații și se arată sub un prim aspect că în mod greșit judecătorul fondului a soluționat propunerea de arestare preventivă, competența de dispune asupra arestării revenind Tribunalului Sibiu.

Primul criteriu în stabilirea competenței este potrivit art. 30.C.P.P. locul săvârșirii faptei.

În ceea ce privește fondul propunerii se arată că inculpații și nu au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea.

În expunerea scrisă a motivelor de recurs pentru inculpatul - se arată că esență că nu se poate reține în sarcina inculpatului infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, faptele de amenințare și violare de domiciliu pentru care este acuzat, neintrând în scopul unui grup infracțional organizat. de aceasta nu există indicii că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de violare de domiciliu și nu este reală susținerea Parchetului potrivit căreia inculpatul ar fi comis pe parcursul a 3 ani infracțiuni alături de alte persoane din cadrul grupului.

Totodată pedeapsa pentru infracțiunea de amenințare este mai mică de 4 ani și nu există dovezi în sensul că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică sau ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni.

În expunerea scrisă a motivelor de recurs pentru inculpații și se arată, pe de o parte că nu a fost dovedită acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat și nu au fost dovedite infracțiunile scop ale pretinsului grup și nici modul în care era împărțit produsul infracțiunii.

Cât privește temeiul prevăzut de art. 148 lit b se C.P.P. susține că inculpații nu puteau influența părțile sau martorii atât timp cât urmărirea penală a fost începută la 05.06.2009 iar inculpaților le-au fost prezentate învinuirile la 10.06.2009.

de aceasta se susține că hotărârea de fond nu a fost motivată, judecătorul preluând o serie de argumente utilizate de procuror în actul de sesizare a instanței.

În subsidiar se solicită punerea în libertate a celor doi inculpați și luarea unei alte măsuri preventive.

În expunerea orală a motivelor de recurs referitor la inculpații, și se arată că nu sunt întrunite criteriile de existență ale infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și nici nu există probe ale comiterii celorlalte infracțiuni pentru care sunt acuzați.

În expunerea orală a motivelor de recurs referitor la inculpații și - se invocă pe de o parte necompetența teritorială a instanței de fond iar pe de altă parte se arată că inculpații fac parte dintr-un grup organizat și nu sunt întrunite în ceea ce-i privește condițiile prev. de art. 148 lit. b, c și f

C.P.P.

Separat de aceasta sunt aduse critici încheierii atacate întrucât judecătorul fondului nu a motivat de ce luarea unei alte măsuri preventive nu ar fi suficientă în privința celor doi inculpați.

Cu referire la inculpatul C - motivarea recursului vizează neîntrunirea condițiilor de existență ale infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, pe neparticiparea sa la comiterea infracțiunii de lovire și lipsa pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea acestora în libertate.

În expunerea orală a motivelor de recurs referitor la inculpatul se arată că măsura arestării este nelegală odată ce inculpatul era încarcerat în Penitenciar în momentul în care se pretinde că ar fi fost comisă infracțiunea de tâlhărie iar pentru celelalte infracțiuni pedeapsa prevăzută de lege este mai mică de 4 ani.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor invocate de recurenții inculpați cât și din oficiu Curtea constată că recursul inculpatului este fondat iar recursurile celorlalți inculpați sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma.

1) Prealabil, Curtea având a analiza excepția de necompetență teritorială ridicată constată că aceasta este nefondată odată ce prin dispozițiile art. 146 alin.2.C.P.P. sunt determinate mai multe criterii de stabilire a competenței teritoriale fără a exista o ordine de preferință.

Criteriul aplicat în speță al sediului parchetului din care face parte procurorul ce efectuează sau supraveghează urmărirea penală fiind unul prevăzut alternativ de lege, critica este nefondată.

2) Sub aspectul criticilor privitoare la întrunirea condițiilor de fond pentru luarea măsurii arestării preventive Curtea reține următoarele:

Esențial în luarea măsurii arestării preventive a inculpaților a fost existența indiciilor temeinice privitoare la săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate sporită în condițiile asocierii acestora într-un grup infracțional organizat.

Analiza materialului probator administrat în cauză relevă temeinicia concluziilor Tribunalului privitoare la întrunirea condițiilor de fond ale arestării prevăzute de art. 148.C.P.P. pentru fiecare inculpat în parte.

Astfel, în ceea ce-l privește pe săvârșirea infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de persoanele vătămate și și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1,2.Cod Penal față de partea vătămată în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește cerințele cazului prev de art. 148 lit. f C.P.P. pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă cu suficiență din gravitatea deosebită a faptelor comise în condițiile asocierii într-un grup organizat, fapte care prin însăși existența grupului și prin modul lui de acțiune, au fost de natură să suscite o tulburare socială care justifică detenția provizorie.

Aceste considerente referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică sunt deplin valabile și în cazul celorlalți inculpați membrii ai grupului infracțional.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor în înțelesul art. 68/1 sunt C.P.P. relevate de declarațiile persoanelor vătămate (fila 52-55 vol. I) ( 214-222), declarațiile martorilor ( 1-4 vol IV), ( 223 vol. I), ( 56-59, vol. I), (230, 231 vol. I), fila 268-270, vol. I, transcrierile interceptărilor convorbirilor telefonice (vol. V, 155-157, 361-362, 105-130) precum și procesele verbale întocmite de organele de urmărire penală ( vol I 224, 232-234, 236-237).

Aceleași indicii relevă faptul că inculpatul este unul din liderii grupării infracționale iar analiza comportamentului său justifică a se reține împrejurarea că pregătește noi infracțiuni și încearcă a influența ancheta prin constrângerea părților vătămate și a martorilor. Ca atare apare ca temeinică în ceea ce-l privește reținerea condițiilor prev. de art. 148 lit. b și c

C.P.P.

Referitor la inculpatul zis "" săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de persoanele vătămate și și complicitate la violare de domiciliu prev de art 192 alin. 1,2, față de partea vătămată, vătămare corporală față de, instigare la lipsire de libertate, ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al. 1.Cod Penal în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește condițiile prev. de art.148 lit. f.C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile persoanelor vătămate ( 264-271, vol 2), ( 216-222, vol I), ( 43-45, 47-52 vol. 2), martorilor ( 274, vol. 2), ( 71-82), ( 84-87) ( 88-91), ( 93-97), ( 102-104), ( 45), ( 284-288, vol 3), G ( 295), ( 297), ( 268- 270 vol. I), ( 308-310 vol. 1) ( 206), (243), proces verbal de cercetare la fața locului ( 7-34, 288-293), proces verbal de recunoaștere( 53-83), proces-verbal investigații ( 133, 134, 136, 288), fișa intervenție eveniment ( 298), certificate medico-legale ( 298, 303, 34-55, 69-70), înregistrări video ale camerelor de supraveghere, planșe fotografice.

Din materialul probator rezultă totodată că inculpatul este unul dintre liderii grupării infracționale iar luarea măsurii preventive se justifică și prin prisma dispozițiilor art. 148 lit. b și C.P.P. pentru a preîntâmpina săvârșirea de noi infracțiuni și a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Referitor la inculpatul zis "" săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de și, lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 1,2 și 5.Cod Penal față de, vătămare corporală față de și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1.Cod Penal în condițiile constituirii grupului organizat întrunește condițiile cazului prev. de art. 148 lit. f

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de:

Declarațiile persoanelor vătămate, (vol. 2. 8-22), (vol. 2. 113)

Declarațiile martorilor, (vol. 1. 34-39), ( 88-96), ( 38-40, vol. 2), - ( 43), Oală, G, ( 53-70, vol. 2).

Declarațiile învinuiților, -, (vol. 2,. 211-240)

Declarațiile martorilor ( 175-178 vol. II), ( 191), (197), ( 201) care se coroborează cu procese verbale de recunoaștere după fotografii, cetificate medico legale, procese verbale de depistare ( 188).

Din materialul probator rezultă și incidența cazurilor prev. de art. 148 lit. b și c care C.P.P. justifică luarea măsurii arestării preventive pentru a împiedica săvârșirea de noi infracțiuni și a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Referitor la inculpatul săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal fașă de și complicitate la violare de domiciliu prev. de art.192 alin. 1,2.Cod Penal față de, lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 1,2 și 5 față de, vătămare corporală față de și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1, în condițiile constituirii grupului organizat întrunește cerințele cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b, c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de:

Declarațiile persoanelor vătămate, (vol. 2. 8-22), (vol. 2. 113)

Declarațiile martorilor, (vol. 1. 34-39), ( 88-96), ( 38-40, vol. 2), - ( 43), Oală, G, ( 53-70, vol. 2).

Declarațiile învinuiților, -, (vol. 2,. 211-240).

Declarațiile martorilor ( 175-178 vol. II), ( 191), (197), ( 201) care se coroborează cu procesele verbale de recunoaștere după fotografii, certificatele medico legale, procesele verbale de depistare ( 188).

Referitor la inculpatul, săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal, față de, - și și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1.Cod Penal în condițiile constituirii grupului organizat întrunește condițiile cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b, c C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile persoanelor vătămate - (vol. 3. 222), ( 239), ( 217), și, ale martorilor, procesele verbale de recunoaștere și depistare întocmite de organele de poliție și jandarmi, privitoare la incidentul de la restaurantul din

Referitor la inculpatul zis "", săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de, - și, lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 1,2 și 5.Cod Penal față de, tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit b, c și alin. 3 lit a față Cod Penal de, și, vătămare corporală prev. de art. 181 față de și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1. în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește cerințele cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b,c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile persoanelor vătămate, -, declarațiile martorilor, ( 88-95), ( 97-99 vol I), ( 150-155 vol 3), ( 259 vol 4), - ( 264 vol. 4), ( 267), ( 298, vol. 4), certificatele medico legale, transcrierile convorbirilor telefonice interceptate ( 105-114 vol 1) și procesele verbale întocmite de organele de urmărire penală.

Referitor la inculpatul C -, zis ""săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art, 194 alin. 1.Cod Penal față de, G și lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 1,2 și 5.Cod Penal față de în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește cerințele prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b, c.

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile martorilor (vol. 2. 245), G ( 251), ( 4-6 vol. 1), planșele foto de ilustrare a unor mesaje telefonice, procesele verbale de redare a unor convorbiri telefonice, procesele verbale de recunoaștere după fotografie, declarațiile martorilor ( 7-11 vol 1), ( 11-13 vol. 1).

Din datele dosarului rezultă totodată că inculpatul era unul dintre liderii grupării infracționale.

Referitor la inculpatul, săvârșirea de către acesta a infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește condițiile cazului prev. de art 148 lit f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive prin prisma disp. art. 148 lit b, c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarația persoanei vătămate, ale martorilor, G, și transcrierile convorbirilor telefonice interceptate ( 103-130).

Relevantă cu deosebire este declarația martorului ( 88-95 vol. 1) din care rezultă implicarea inculpatului și solicitarea adresată martorului de a nu spune nimănui nimic.

Referitor la inculpatul săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de, -, și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1.Cod Penal în condițiile constituirii grupului infracțional organizat, întrunește condițiile prev. de art. 148 lit f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit b și c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile martorilor, - și, toți agresați de către inculpat după incidentul de la terasa "", pentru a nu depune plângere, declarația martorului, certificatul medico legal eliberat lui - precum și celelalte mijloace de probă relevate anterior cu privire la incidentul de la Mc.

Referitor la inculpatul G, zic "" săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de șantaj prev. de art. 194 alin. 1.Cod Penal față de, lipsire de libertate prev. de art. 189 alin. 1,2 și 5.Cod Penal față de, tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. b,c și alin. 3 lit a față Cod Penal de și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 alin. 1.Cod Penal în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește cerințele cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b și c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile persoanelor vătămate, și, ale martorilor, -, și, precum și procesele verbale întocmite de organele de urmărire penală

Referitor la inculpatul zis "" săvârșirea de către acesta a infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al. 1.Cod Penal față de, Marnea și, tâlhărie prev. de art. 211 al. 1,2 și al. 3 față de și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al 1.Cod Penal în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește cerințele cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b și c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile persoanei vătămate, ale martorilor, G și.

Referitor la inculpatul săvârșirea de către acesta a infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al. 1.Cod Penal față de, și lipsire de libertate prev. de art 189 al. 1,2,5 față de în condițiile aderării la grupul infracțional organizat întrunește cerințele cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b și c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile persoanelor vătămate -, ale martorilor a, și procesele verbale întocmite de organele de urmărire penală ( 2-24, vol.1).

Referitor la inculpatul - săvârșirea de către acesta a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri în condițiile constituirii grupului infracțional organizat întrunește cerințele cazului prev. de art. 148 lit. f fiind C.P.P. totodată justificată luarea măsurii arestării preventive și prin prisma disp. art. 148 lit. b și c

C.P.P.

temeinice privitoare la săvârșirea faptelor de către inculpat sunt relevate de declarațiile martorilor, SG( vol. 1 fila 308-312), procesele verbale încheiate de organele de poliție ( 294, 295, 321), fișa intervenției ( 298) și certificatele medico-legale.

Cât privește existența grupului infracțional, organizarea și apartenența inculpaților la acesta, relevante în speță sunt declarațiile martorilor ( 202, 246, 219 vol. 1), ( 268-270 vol. 1), ( 234 vol. 2), ( 409 vol. 4), ( 223 vol 1) ( 230-231 vol. 1), ( 22 vol. 2), ( 113 vol. 2), procesele verbale de investigații și interceptările convorbirilor telefonice ale membrilor grupării.

Analiza activităților derulate de inculpați relevă concluzia corectă a judecătorului fondului potrivit căreia există presupunerea rezonabilă că aceștia au comis în mod repetat și coordonat atât infracțiuni grave care intră în scopul grupului infracțional organizat, conform art. 2 lit. b din Legea nr. 39/2003 cum ar fi lipsirea de libertate în mod ilegal, șantajul, tâlhăria în forma agravantă prev. de art. 211 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, cât și alte infracțiuni comise prin violență, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, cum ar fi vătămarea corporală, ultrajul contra bunelor moravuri și violarea de domiciliu.

Pericolul social concret pentru ordinea publică este cu suficiență demonstrat de conduita violentă a fiecăruia dintre membrii grupării, de amenințările la care au supus persoanele vătămate pentru a le determina să nu se adreseze autorităților sau să-și retragă plângerile, de folosirea de arme albe și alte obiecte cu prilejul agresiunilor la care au supus un număr mare de persoane. Cele mai multe agresiuni fiind derulate în spații publice a rezultat un justificat sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice. Totodată modalitate în care inculpații au acționat demonstrează sentimentul de infailibilitate manifestat de membrii grupării ca rezultat al unei reacții întârziate și necorespunzătoare din partea autorităților.

Pentru motivele de mai sus, care infirmă cele susținute de inculpații, C -, -, G, -, și, în motivarea recursurilor, calea de atac promovată de aceștia împotriva încheierii penale nr. 16/2009 a Tribunalului Alba urmează a fi respinsă ca nefondată.

Aceleași considerente au impus Curții convingerea netemeiniciei solicitării inculpaților și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, Curtea reține că acesta a făcut dovada că la data de 14.05.2007 când se pretinde a fi săvârșit infracțiunea de tâlhărie în dauna persoanei vătămate, se găsea încarcerat în Penitenciarul Aiud.

În aceste condiții, cum față de acest inculpat nu se reține comiterea vreunei alte infracțiuni grave în înțelesul art. 2 din Legea nr. 39/2003 iar pentru celelalte infracțiuni de amenințare, lovire și alte violențe, distrugere și port fără drept al unor obiecte confecționate pentru lovire, pedepsele prevăzute de lege sunt mai mici de 4 ani, măsura arestării preventive nu întrunește cerințele disp. art. 148 lit f și C.P.P. cum cazurile prev. de art. 148 lit. b și c nu sunt incidente recursul inculpatului urmează a fi admis ca fondat cu consecința punerii sale de îndată în libertate.

În temeiul art. 192 al 2.C.P.P. inculpații recurenți aflați în culpă procesuală urmează a fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs. ag și în alte locuri în municipiul Sibiu.r Blue Moon și Leefectuate la 11 de diverși cetășeni care au ajuns să fie martor

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 16 din 11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr- și în consecință:

Casează în parte încheierea penală atacată numai în ce privește pe inculpatul și, rejudecând cauza numai sub acest aspect, respinge propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba I privind pe inculpatul .

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 51 din 11 iunie 2006 emis de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-, dacă nu este arestat în altă cauză.

Menține în rest celelalte dispoziții ale încheierii penale atacate.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, C -, -, -, și.

Obligă pe recurenții inculpați, C -, -, -, și să plătească fiecare suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Creța

Red.

Tehnored. /2ex./03.07.2009

Președinte:Marius Aurel Motolea
Judecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif, Dana

#Judecator Marius Aurel Motolea

Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 15/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 15/2009. Curtea de Apel Alba Iulia