Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 153/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
1102/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 153
Ședința publică din data de 13 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 07.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul- inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 07.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală, în dosarul nr-, considerând Încheierea Tribunalului București ca fiind nelegală și netemeinică, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, neexistând probe sau indicii că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Consideră că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, iar lăsat în libertate nu ar avea cum să împieteze bunul mers al cercetării judecătorești.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea încheierii recurate, iar pe fondul cauzei solicită judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii Tribunalului București ca fiind legală și temeinică, având în vedere că din materialul probator administrat în cauză există probe că inculpatul a vândut 30 g heroină pentru suma de 4000 lei unei martore denunțătoare.
Având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care este cercetat, trafic de droguri de mare risc, modalitatea concretă de săvârșire și față de cantitatea mare de heroină, se apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, de asemenea să se aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care a fost condamnat anterior tot pentru o faptă de trafic de droguri.
Recurentul-inculpat, personal, solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință dată în Camera de Consiliu din 7 mai 2009 a Tribunalului București Secția I-a Penală (dosar nr-), a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Biroul teritorial București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 20 zile, începând cu data de 7 mai 2009 până la data de 4 iunie 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul a reținut că la dosarul cauzei, există - până la acest moment - probe și indicii de comitere a unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, fiind evident că lăsarea în libertate a inculpatului constituie un pericol real și iminent pentru ordinea publică.
De asemenea, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a propunerii Parchetului de luare a măsurii arestării preventive.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a textelor de lege incidente cauzei, Curtea reține și constată următoarele:
La data de 7 mai 2009, dispunând arestarea preventivă a inculpatului, instanța de fond, în mod corect, a apreciat că - în cauză - sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și că, totodată, subzistă cumulativ și cerințele impuse de art.148 lit.f Cod procedură penală.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, la data de 6 mai 2009, a vândut 30 de grame heroină pentru suma de 4.000 lei martorei denunțătoare.
Criticile avansate de inculpat prin intermediul apărătorului său, vizează împrejurarea că recurentul nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică și, drept urmare, temeiurile ce au fundamentat luarea măsurii preventive nu mai subzistă.
Curtea nu poate primi aceste critici, întrucât constată că temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive a inculpatului subzistă și impun, în continuare, lipsirea de libertate a acestuia.
În acest context, este de remarcat faptul că, infracțiunea despre care se presupune că a săvârșit-o inculpatul - trafic de droguri de mare risc - este foarte gravă nu numai pentru că limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt mari, dar și pentru că, probele produse cauzei până la acest moment, demonstrează că recurentul a traficat o cantitate foarte mare de heroină.
Gravitatea deosebită a acestor fapte, relațiile sociale ocrotite prin stabilirea de către legiuitor a unor pedepse aspre, demonstrează că punerea în libertate a inculpatului recurent ar amenința efectiv ordinea publică, mai ales din cauza faptului că acest gen de infracțiuni au repercursiuni extrem de nocive asupra sănătății și vieții membrilor societății, cu atât mai mult cu cât ele vizează, cu predilecție, populația tânără.
Pe de altă parte, acesta a mai săvârșit fapte similare, ceea ce poate conduce la concluzia că, odată lăsat în libertate, ar fi tentat să-și reia activitatea infracțională; periculozitatea sa este cu atât mai evidentă cu cât, primul termen al recidivei (speciale) îl reprezintă o condamnare de 5 ani închisoare, din care a fost liberat condiționat la data de 1 iulie 2008, cu un rest de 603 zile (nr.754/7.06.2005 a ), astfel că inculpatul a săvârșit fapta ce i se reține în sarcină, chiar în acest termen, după ce beneficiase de clemența instanțelor de judecată.
În plus, măsura arestării preventive a inculpatului se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 al. 1 Cod procedură penală.
Așa fiind, Curtea constată că hotărârea adoptată de instanța de fond este legală și temeinică, motiv pentru care în baza art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, va respinge - ca nefondat - recursul promovat de inculpat.
Constatând că recurentul se află în culpă procesuală, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, Curtea urmează a-l obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii dată în Camera de Consiliu din 7 mai 2009 a Tribunalului București Secția I-a Penală (dosar nr-).
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei - onorariul avocatului din oficiu - se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica
