Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 177/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 22580/3/2009
1260/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.177
Ședința publică din data de 27 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Sofica Dumitrașcu
JUDECĂTOR 2: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 3: Mihai Oprescu
GREFIER: ---
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împotriva încheierii din data de 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimată-inculpată, personal, aflată în stare de arest, asistată juridic de apărător ales - avocat, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de fond.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la audierea intimatei-inculpată, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nefiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului parchetului și să se dispună arestarea inculpatei, apreciind că sunt întrunite elementele prev. de art.148 lit.f.C.P.P. Arată că față de aceasta, acțiunea penală s-a pus în mișcare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 al.1,2.3 4 și 5.Cod Penal, din materialul probator administrat până în acest moment în cauză, rezultă presupunerea rezonabilă ca inculpata a avut cunoștință de ceea ce face și că a lucrat în complicitate cu alte două persoane.
Apărătorul ales al intimatei-inculpat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către parchet și menținerea încheierii instanței de fond ca legală și temeinică.
Apreciază că lăsarea în libertate a inculpatei nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că probele existente la dosarul cauzei nu rezultă acest lucru. Arată că inculpata nu s-a sustras urmăririi penale, nu a încercat să influențeze martori.
Precizează că inculpata nu a făcut altceva decât să-și îndeplinească obligațiile funcției de secretară - a completat niște formulare cu datele necesare primite de la furnizori sau de la patronii acesteia, fără a semna ceva, apreciind că nu a indus în eroare pe nimeni, toate actele comerciale fiind realizate de către patronii firmei.
Arată că, inițial, față de inculpată, urmărirea penală s-a început pentru complicitate la înșelăciune, ulterior schimbându-se încadrarea juridică - în autoare a infracțiunii.
Mai precizează faptul că aceasta are în întreținere doi copii, unul dintre acesta fiind minor, iar mama acesteia, în vârstă de 72 de ani, este internată în spital.
În concluzie, față de cele arătate mai sus, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică.
Intimata-inculpat, având ultimul cuvântul, arată că nu este vinovată de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Deliberând, constată că prin încheierea din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală s-a admis în parte propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
Prin aceeași încheierea s-a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatei, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că în privința inculpatului sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune arestarea sa preventivă.
A mai reținut tribunalul că în privința inculpatei nu este îndeplinită a doua condiție a articolului 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București, acesta criticând soluția respingerii propunerii de arestare preventivă față de inculpata.
Examinându-se încheierea recurată prin prisma motivului încheiat precum și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul este nefondat.
Rezultă din actele și probele dosarului că în dosarul nr. 2283/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureștia fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea de către inculpata a infracțiunii prev. de art. 215 alin.1,2,3,4 și 5 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatei că împreună cu inculpații, și, folosindu-se de file CEC, bilete la ordin, scrise de inculpata și semnate de inculpatul au indus în eroare conducerile a trei societăți comerciale: SC " " SRL, SC " MOTORS" SRL și SC " SRL, obținând marfă în valoare totală de 516.000 RON, iar marfa au vândut-o, după care au dispărut de la sediul închiriat temporar al SC "" SRL, societate special folosită la săvârșirea infracțiunii.
De precizat că inculpata a îndeplinit funcția de secretară la firma SC "" SRL.
Dacă prima condiție a articolului 148 lit. f Cod procedură penală este îndeplinită, întrucât este vorba despre o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani, cea de a doua condiție cerută de textul de lege invocat mai sus nu mai este îndeplinită, neexistând probe certe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică trebuie constatat în mod concret și dovedit prin probe, el neputând fi prezumat și nici raportat la gravitatea faptei și la limitele de pedeapsă prevăzute de lege,
Mai mult, instanței îi revine obligația să dovedească că o întreagă colectivitate, o mulțime este pusă în primejdie, dacă inculpata este liberă.
În cauza de față, Parchetul doar a afirmat, fără să se facă dovada că lăsarea în libertate inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Având în vedere cele ce preced, se constată că recursul declarat de parchet este nefondat și urmează a fi respins ca atare (potrivit dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Cu majoritate:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2009.
JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact./06.07.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
OPINIE SEPARATĂ
Consider că în cauză se impune admiterea recursului Parchetului și, în consecință, arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143, art. 148 lit. f și art. 1491Cod procedură penală.
Față de modalitatea de săvârșire a faptelor, față de modul elaborat de inducere în eroare a societăților comerciale, față de cuantumul mare al prejudiciului, Curtea apreciază că se impune se lua față de ambii inculpați aceeași măsuri preventivă.
Inculpata a avut o contribuție importantă la comiterea faptelor, ea fiind cea care a completat biletele la ordin prin care au fost induse în eroare conducerile societăților comerciale înșelate, deci cunoștea că societatea comercială unde activa nu dispunea de posibilități financiare.
Având în vedere gravitatea faptelor comise dată nu numai de regimul sancționator sever stabilit de legiuitor ci și de modalitatea de comitere a faptelor, apreciez că se impune a se lua și față de inculpata măsura arestării preventive.
Motivarea instanței de fond prin care este minimalizată activitatea inculpatei la comiterea faptelor, apreciindu-se că aceasta nu a făcut altceva decât să îndeplinească un ordin al șefilor ei, nu corespunde realității cât timp fiind audiată în fața Curții, aceasta a declarat că ziua în care a completat ordinele de plată a fost prima zi de muncă, ori este greu de crezut că acesta chiar din prima zi de serviciu a câștigat încrederea șefilor ei.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpata avut cunoștință de faptul că activitatea desfășurată nu este legală contribuind împreună cu ceilalți inculpați la inducerea în eroare a părților civile.
Având în vedere aceste considerente, apreciez că se impune arestarea preventivă a inculpatei.
JUDECĂTOR
- -
Președinte:Sofica DumitrașcuJudecători:Sofica Dumitrașcu, Liliana Bădescu, Mihai Oprescu
