Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 193/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (1391/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.193/
Ședința publică de la 15 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile
JUDECĂTOR 3: Simona
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați și în stare de arest, asistați de avocat din oficiu, cu împuternicire avocațială nr.-/12.06.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea procedează la ascultarea inculpaților, în temeiul art.140/3 alin.3 Cod procedură penală, declarațiile fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurenților inculpați, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu a fost la locul faptei, nu a participat la comiterea infracțiunilor și apreciază că inculpatul cercetat, fiind în stare de libertate, nu va impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
Referitor la inculpatul, arată că acesta a recunoscut comiterea faptei de lovire și, mai mult, precizează că incidentul s-a produs pe fondul unei stări conflictuale provocată de partea vătămată.
În ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie consideră că aceasta nu este dovedită dat fiind că asupra inculpaților nu s-a găsit nicio sumă de bani, iar partea vătămată nu a făcut dovada că a deținut banii.
Concluzionând, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpaților în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.
Apreciază că, în cauză, nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în raport de natura infracțiunilor de violență pentru care sunt cercetați, modalitatea de săvârșire a acestora, precum și față de urmările produse.
Solicită a se avea în vedere încadrarea juridică dată faptelor, situația de fapt și probele administrate până la acest moment procesual, considerente pentru care apreciază încheierea de ședință ca fiind legală și temeinică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, nu are nimic de declarat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând, asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr.29/C din ședința camerei de consiliu din 10.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Teleormans -a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.
În baza art. 1491.C.P.P. rap. la art. 148 lit. f s C.P.P.-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la 14 iulie 1974 în localitatea de, județul T, cu același domiciliu, cetățean român, studii 10 clase, ocupația cioban, cunoscut cu antecedente penale, pe o perioadă de 29 de zile (10.06.2009 - 08.07.2009).
În baza art. 160.C.P.P. cu referire la art. 148 lit. f s C.P.P.-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la 27 martie 1991 în localitatea T M, județ T, domiciliat în comuna, județ T, cetățean român, studii 1 clasă, ocupația cioban, fără antecedente penale, pe o perioadă de 19 zile (10.06.2009- 28.06.2009).
În baza art. 151.C.P.P. s-a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă ale inculpaților.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Tribunalul, examinând propunerea Parchetului, în raport de motivele arătate, dar și în raport de dispozițiile art.149/1 și art.160/h Cod procedură penală cu referire la art.148 lit. f a C.P.P. constatat că acesta este întemeiată și a fost admisă pentru considerentele ce urmează:
Verificând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut că prin ordonanța 141/P/2009 din 9.06.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleormana fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuitul și și prin aceeași ordonanță au fost reținuți ambii inculpați pentru o durată de 24 de ore.
Din declarațiile părții vătămate, concubina părții vătămate, certificatul medico-legal nr. 279/C/724 din 8.04.2009 eliberat de SML T, planșe foto, declarații martorilor, G, toate coroborate cu alte acte și lucrări ale dosarului, tribunalul a reținut că în seara de 26 martie 2009, inculpatul se afla în câmp unde îngrijea de animalele (capre) inculpatului și pentru că la un moment dat a apărut partea vătămată care a constatat că animalele pășteau pe parcela sa de pământ cultivată cu i-a atras atenția acestuia asupra acestei situații. Inculpatul a sunat pe telefonul mobil pe inculpatul și i-a spus " vin-o că m-a prins cu caprele în ", după care a părăsit zona alergând spre locuința inculpatului. La scurt timp inculpatul s-a deplasat în câmp cu un motoscuter și a întâlnit-o pe partea vătămată. A coborât de pe acest vehicul și cu o s-a apropiat de partea vătămată și a lovit-o cu intensitate sporită peste cap și corp, din care cauză victima a căzut la pământ. A continuat să o lovească cu și picioarele și a chemat și pe inculpatul care era la o distanță de cea 10 metri și i-a spus "dă bă și tu". Și inculpatul 1-a lovit cu ciomagul pe care îl purta supra lui ca cioban. Loviturile aplicate de inculpat i-au produs părții vătămate leziuni care au necesitat 120 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie. După aplicarea loviturilor inculpații au căutat în buzunarul de la cămașa cu care era îmbrăcată victima și au sustras din acesta suma de 200 lei.
Faptele inculpaților sunt prevăzute de legea penală și incriminate de art. 20 rap. la art.174-175 lit. i Cp. și art. 211 al. 21lit. b Cp. ambele cu aplic, art. 33 Cp. și pedepsite cu închisoarea de la 7,6 ani până la 12,6 ani și respectiv de la 7 ani la 20 ani.
Art. 148 lit. f și C.P.P. art. 160 în C.P.P. baza cărora s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților se referă la două condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ și anume: săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani și respectiv 10 ani și existența unui pericol social pentru ordinea publică în cazul în care inculpații ar fi lăsați în stare de libertate.
Cum prima condiție este îndeplinită având în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii ce vizează infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații.
Pericolul pentru ordinea publică la care face referire cea de a doua condiție și ea este îndeplinită nefiind înțeleasă ca o primejdie concretă și imediată constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave ce în realitate ea semnifică o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile generată de rezonanța socială negativă a faptului că inculpații asupra cărora planează acuzarea săvârșirii unor fapte deosebit de grave ar fi cercetați în stare de libertate, ori ar putea săvârși infracțiuni de același gen ori altele de natură a împiedica cercetarea.
În raport de acestea tribunalul a constatat îndeplinită prima condiție înscrisă în art. 148 lit. f și respectiv 160
C.P.P.În ce privește cea de a doua condiție cerută de acest text, tribunalul a constatat că în raport de faptele comise, de modalitatea de comitere a activităților ilicite ale inculpaților, de urmările faptelor, a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică prin sentimentul de insecuritate în rândul societății civile, dar și prin rezonanța negativă în rândul aceleași colectivități că persoane care au comis fapte atât de grave ar fi cercetate în stare de libertate, prin urmare și aceasta este îndeplinită.
Fiind întrunite cerințele dispozițiilor legale care reglementează luarea măsurii arestării preventive, tribunalul a dispus în consecință, respectiv, a dispus arestarea inculpaților conform art. 1491și art. 160 apreciind C.P.P. în raport de ar. 136.C.P.P. că această măsură asigură buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând cercetarea acestora în stare de libertate.
Recurentul inculpat a arătat că nu a fost la locul faptei, nu a participat la comiterea infracțiunilor, iar inculpatul a recunoscut comiterea faptei de lovire, incidentul producându-se pe fondul unei stări conflictuale provocată de partea vătămată.
S-a mai arătat că infracțiunea de tâlhărie nu este dovedită, dat fiind că asupra inculpaților nu s-a găsit nicio sumă de bani, iar partea vătămată nu a făcut dovada că ar fi deținut banii.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursurile ca nefondate, în considerarea următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina acestora, având în vedere probele administrate pe parcursul urmăririi penale până în prezent, respectiv, declarațiile inculpaților, ale părții vătămate și ale martorilor audiați în cauză, certificatul medico-legal nr.279/C/724 din 8.04.2009 eliberat de SML T și planșe foto.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză, și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală. În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestora, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a infracțiunilor, urmările produse.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că încheierea atacată este legală și temeinică, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile, ca nefondate.
În baza art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală va obliga recurenții inculpați, în mod egal, la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarat de recurenții-inculpați și împotriva încheierii nr.29/C din ședința din camera de consiliu de la 10.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Teleorman.
Obligă recurenții-inculpați la plata sumei de câte 200 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de câte 100 lei pentru fiecare recurent-inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.A- 29.06.2009
Dact.EA - 03.07.2009/2ex
Președinte:Anca AlexandrescuJudecători:Anca Alexandrescu, Francisca Maria Vasile, Simona
