Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 2/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 2/2010
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier:
- Serviciul Teritorial Alba - reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpata împotriva Încheierii nr. 1 din 13 Ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1..C.P.P.).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: - inculpat recurent - personal și asistată de către apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, raportat la prevederile art. 38514alin 1 coroborate cu art. 70 Cod procedură penală, pune în vedere inculpatei dreptul de a fi ascultat de către instanța de recurs sau de a nu da nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
Inculpata învederează că vrea să fie audiată.
Instanța, în conformitate cu prevederile art. 1403Cod procedură penală, procedează la audierea inculpatei, a cărei declarație este consemnată și atașată la dosar.
Avocat ales al inculpatei recurente, domnul, declară că nu mai are alte cereri.
Procuror, de asemenea, nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat ales al inculpatei recurente, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza raportat la probațiunea administrată și declarațiile celor două vecine, care învederează faptul că acestea au fost căutate de către numiții și în scopul de a merge în ia la muncă, pentru a presta diverse activități, această probă coroborându-se cu celelalte și rezultând evident faptul că inculpata de față nu se face vinovată de infracțiunile puse în sarcina sa. Astfel, față de prevederile art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, apreciind că inculpata nu s-a sustras urmării penale, era în ia, este căsătorită și locuiește acolo, iar la data de 13.01.2010 a revenit în țară, sens în care mandatul emis în lipsa sa a fost executat, toate dovedesc că nu exista decât buna credință și se consideră nevinovată. Concluzionând, față de faptul că nici nu se pune problema a se îngreuna aflarea adevărului în cauză, precum și față de circumstanțele personale ale inculpatei care are un copil minor, locuiește cu părinții, e căsătorită, apreciază că temeiurile arestării nu subzistă, sens în care solicită admiterea recursului și punerea de îndată în libertate a inculpatei. În subsidiar, apreciind că nu se justifică această măsură a arestării, solicită înlocuirea ei cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, sau țara, cu atât mai mult cu cât inculpata locuiește cu părinții săi.
Procuror, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpată, apreciind că subzistă toate temeiurile avute în vedere prin Încheierea nr. 30/13.01.2010, precum și față de art. 148 Cod procedură penală, aceasta este cercetată pentru infracțiunea de constituirea de grup infracțional organizat, de o gravitate deosebită. Nu în ultimul rând, arată că și cea de-a doua cerință impusă de textul legal amintit, în speță cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv, consideră că temeiurile prevăzute de art. 139 Cod procedură penală subzistă și nu există temeiuri noi care să impună înlocuirea măsurii arestului.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, solicită lăsarea ei în stare de libertate și consideră că nu este vinovată.
Instanța, față de lucrările dosarului și cele expuse, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față,
Constată că prin încheierea penală nr. 1/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală s-a dispus admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT - Serviciul Teritorial Alba I și în baza art. 149/1 rap.C.P.P. la art. 148 lit. f și C.P.P. art 143.C.P.P. s-a dispus, printre altele, arestarea preventivă a inculpatei pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data prinderi acesteia.
În baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare efectuate de stat au rămas în sarcina acestuia iar onorariile apărătorilor desemnați din oficiu s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut, în esență, cu referire la inculpata următoarele:
Din actele de cercetare penală efectuate în cauză a reieșit că pe raza județelor H și A acționează o grupare infracțională de mari dimensiuni care are ca preocupări traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul și prostituția, atât în interiorul țării cât și în țări ca Italia, ia și Franța.
După anul 1990, în zona orașelor și Orăștie - județul H și Cugir - județul A, s-au format nuclee de persoane fără ocupație, unele dintre acestea cu antecedente penale, care au început practicarea prostituției și proxenetismului stradal, de-a lungul DN 7 între localitățile (jud. A) și (jud. A). Activitățile ilicite au luat amploare an de an.
locali racolează tinere provenite din familii fără posibilități materiale, familii dezorganizate, care trăiesc la limita subzistenței. De cele mai multe ori tinerele racolate sunt minore, cu vârste care uneori coboară sub 15-16 ani, fete abia trecute de vârsta copilăriei și nedezvoltate fizic și psihic, fete care nici din punct de vedere moral nici din punct de vedere penal nu au discernământul de a opta în favoarea practicării acestei "meserii" însă odată introduse în branșă, prostituția devine "un mod de viața" pentru acestea. Există multe situații în care tinerele minore obligate la practicarea prostituției, provin din familii a căror părinți au practicat sau practică încă prostituția și proxenetismul.
sunt cei care stabilesc regulile, orarul în care tinerele practică prostituția, tarifele percepute în funcție de client, de serviciul sexual prestat, de timpul pe care clientul dorește să-l petreacă în compania prostituatei sau de faptul că actul sexual se consumă în mașină, pe câmp sau într-o camera de hotel. Mai mult, tarifele sunt ridicate dacă clientul dorește ca actul sexual să fie neprotejat, în cazul sexului oral fără prezervativ.
supraveghează zonele și locațiile în care prostituatele operează, deplasându-se în acest scop cu autoturisme și motoscutere personale sau beneficiind de sprijinul unor taximetriști particulari racolați în acest sens.
contabilizează și contorizează activitățile prostituatelor, în funcție de numărul de prezervative pe care acestea le consumă. au existat situații în care, prezervativul folosit în timpul unui act sexual se rupea, iar prostituata folosea un alt prezervativ motiv pentru care proxenetul o agresa fizic si psihic suspectând că aceasta încerca să ascundă sume de bani proveniți din practicarea prostituției. În aceste situații, pentru a nu risca să fie bătute, tinerele practicau sexul neprotejat, fiind predispuse la contaminare venerică, la răspândirea unor boli venerice ori la sarcini nedorite. Multe dintre prostituate au apelat la întreruperi de sarcină, iar altele, minore și fără o minimă educație sexuală, depistau mult prea târziu faptul că sunt însărcinate, medicii neasumându-și riscul unui avort, motiv pentru care au devenit mame la numai 16-17 ani, fără a avea o sursă licită de venit ori posibilități materiale de creștere a unui copil.
acționează în "contrapartidă" în sensul că își furnizează unul altuia prostituate atunci când există mai mulți clienți, iar tinerele ale căror activități le coordonează nu fac față solicitărilor. Există situații în care proxeneții își furnizează între ei clienți, atunci când prostituatele lor sunt ocupate sau bolnave.
ocupă poziții "strategice" în principalele puncte de acces în zonele în care se practică prostituția, se anunță între ei și totodată anunță prostituatele prin intermediul telefoanelor mobile, atunci când înspre locurile "fierbinți" trec mașini ale poliției și jandarmeriei, ori când în zonă sunt semnalate persoane suspectate că ar putea fi polițiști sub acoperire, ziariști sau chiar proxeneți din alte zone ale tării aflați în activități de recrutare de prostituate.
sunt obligate să "raporteze" permanent proxeneților numărul clienților "făcuți", sumele de bani câștigate, să ceară aprobarea pentru orice fel de cheltuieli (țigări, cafea, mâncare), neavând voie să părăsească "postul" fără aprobare și obligate să răspundă imediat la telefon când sunt contactate de proxeneți, chiar dacă se află în timpul unui raport sexual.
În ce privește activitățile desfășurate în afara țării s-a stabilit că prin intermediul proxeneților locali sunt racolate tinere prostituate, unele dintre ele minore, care ulterior sunt transportate în Italia, ia și Franța în scopul practicării prostituției.
În ce privește activitățile infracționale desfășurate pe relația IA:
În această țară membrii grupării infracționale au acționat pe segmentul infracțional coordonat de cetățeanul .
Din activitățile desfășurate a rezultat faptul că în cursul anului 2009, cetățeanul a fost de mai multe ori în România, în zona loc. D, Orăștie, - jud. H și respectiv loc. Cugir - jud. A, de unde, prin intermediul unor proxeneți locali, a racolat mai multe tinere, pe care ulterior le-a transportat în ia, în scopul exploatării sexuale. racolate le erau încheiate contracte de muncă fictive, pentru a nu atrage atenția autorităților române și
Din investigațiile efectuate și activitățile de cercetare a rezultat că pentru tinerele racolate și traficate în ia, plătea importante sume de bani proxeneților din România și de asemenea, în unele situații, plătea sume de bani și familiilor acestora. Ajunse în ia, tinerele erau cazate într-un apartament închiriat de către cetățeanul. Din această locație erau transportate zilnic de către și soția acestuia pe șoseaua de centură a orașului,unde stătea acesta, în scopul practicării prostituției. Banii proveniți din activitățile ilicite erau luați aproape în totalitate de către cetățeanul. Au existat situații în care fetele întrețineau raporturi sexuale în apartamentul închiriat, cu prieteni ai cetățeanului.
Acest segment infracțional a fost constituit, dezvoltat și coordonat de către proxeneții și soția, pe de-o parte și proxeneții zisă, zisă, pe de altă parte.
În activitățile de recrutare, aceștia au fost sprijiniți de proxeneții locali zis, zis, și zis.
locali au ca sarcină infracțională supravegherea prostituatelor minore și majore care practică prostituția pe DN 7, între localitățile și. amintiți mai sus se deplasează între locațiile unde se practică prostituția cu motoscutere înmatriculate la Primăria orașului și autoturisme personale ori ale taximetriștilor particulari, care sprijină activitățile infracționale, anunțând în permanență apariția ori prezența echipajelor Poliției sau Jandarmeriei.
sunt organizate de către membri grupării pe 3 schimburi, în zilele de luni până vineri a fiecărei săptămâni, iar în week-end când solicitările sunt mai mari nu se păstrează această regulă.
acționează în "contrapartida" în sensul ca își furnizează unul altuia prostituate atunci când există mai mulți clienți, iar tinerele ale căror activități le coordonează nu fac față solicitărilor. Exista situații în care proxeneții își furnizează între ei clienți, atunci când prostituatele lor sunt ocupate sau bolnave.
sunt obligate să "raporteze" permanent proxeneților numărul clienților "făcuți", sumele de bani câștigate, să ceară aprobarea pentru orice fel de cheltuieli (țigări, cafea, mâncare), neavând voie să părăsească "postul" fără aprobare și obligate să răspundă imediat la telefon când sunt contactate de proxeneți, chiar dacă se află în timpul unui raport sexual.
Sumele de bani obținute din prostituție sunt predate de îndată proxeneților.
De menționat este faptul că atât proxeneții cât și prostituatele nu au locuri de muncă, câștigându-și existența și asigurând subzistența familiilor lor din aceste activități ilicite.
Starea de fapt așa cum a fost expusă reiese din mijloace de probă administrate, printre care, au fost enumerate: procesul verbal de sesizare, plângeri formulate de persoanele vătămate; transferuri, efectuate între învinuiți și prostituate sau membrii familiilor acestora, cu sume de bani provenite din activitatea infracțională; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză; procese verbale de redare a înregistrărilor audio video efectuate în ambiental, având anexate planșe foto, precum și filmările efectuate; procese verbale de redare a discuțiilor purtate cu victime, prostituate, proxeneți; procese verbale întocmite de investigatorii sub acoperire.
În raport de cele arătate instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.143 și 148 lit. f Cod pr.penală pentru următoarele considerente:
- există indicii că inculpații au săvârșit infracțiunile mai sus menționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani
- există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică constă în sentimentul de insecuritate pe care-l resimte colectivitatea în situația în care inculpații cercetați pentru fapte grave - trafic de persoane, trafic de minori, ar fi judecați în stare de libertate. Deci și natura infracțiunii, modalitatea de săvârșire este în măsură să contureze pericolul concret pentru ordinea publică.
- în plus, toți inculpații cu excepția inculpaților și nu desfășoară nicio activitate remunerată legal, întreținându-se din folosul rezultat de pe urma infracțiunilor
- gradul de pericol este sporit și de amploarea pe care au căpătat-o grupările constituite care au acționat atât la nivelul țării cât și la nivelul altor state precum Italia, ia și Franța.
- majoritatea victimelor infracțiunilor sunt persoane cu nivel minim de educație, lipsite de mijloace de subzistență, iar unele au fost determinate să practice prostituția de la vârste fragede, cuprinse între 11-13 ani.
- din declarațiile din dosar reiese că pentru unele din persoanele care au practicat prostituția această activitate ilegală a devenit un mod de viață, întrucât s-a desfășurat pe un interval de timp (unele au declarat că au practicat prostituția timp de 20 ani) devenind și o obișnuință, iar pentru proxeneți devenind o sursă de venit constantă prin întreținerea unei relații de dependență (concubinaj) sau de abuz fizic cu persoana care presta servicii sexuale.
În cauză, sunt întrunite și dispozițiile art. 136 Cpp cu privire la inculpații, măsura fiind necesară atât pentru protejarea dreptului la securitate publică a victimelor infracțiunilor comise de inculpați, cât și pentru o bună desfășurare a procesului penal.
În baza acestei încheieri penal a fost emis la data de 13.01.2010 pe numele inculpatei mandatul de arestare preventivă nr. 30/2010.
Prin Încheierea penală din camera de consiliu din 21 Ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a dispus executarea mandatul de arestare preventivă nr. 30/2010 emis pe numele inculpatei pe o perioadă de 30 de zile cu începere de la data de 21.01.2010 și până la data de 19.02.2010, încheiere ce face parte integrantă din Încheierea penală nr. 1/13.01.2010 pronunțată de Tribunalul Alba în ds. nr-.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, nemotivat în scris inculpata .
Oral, personal și prin apărătorul ales, inculpata a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și procedând la rejudecarea cauzei a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa de îndată în libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În motivarea recursului s-a susținut că măsura arestării preventive este nelegală întrucât inculpata recurentă nu se face vinovată de infracțiunile reținute în sarcina sa, că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. a) și f ) Cod procedură penală, pentru a se dispune arestarea preventivă, inculpata nu s-a sustras urmăriri penale, că lăsarea în libertate a inculpatei nu va îngreuna aflarea adevărului, că în cauză nu există indicii suficiente că inculpata ar fi săvârșit infracțiunile de care este acuzată și s-a formulat propunerea de arestare preventivă.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor invocate de recurenta inculpată, precum și din oficiu, conform disp. art. 385/6 alin. 3 și 385/9 alin. 3 Cod pr.p., cu referire la art. 136, 143, 148 Cod pr.p., Curtea de Apel constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
expunerea orală a motivelor de recurs, Curtea observă că recurenta inculpată solicită, în principal, revocarea măsurii arestării preventive pe considerentul că este nevinovată și că nu ar fi săvârșit faptele ce i se impută, arătând că probele existente la dosarul cauzei nu demonstrează vinovăția, că nu există probe care să demonstreze că ar fi săvârșit faptele de care este acuzată astfel că, în cauză nu există nici un pericol social concret pentru ordinea publică, și că nu este justificată arestarea preventivă iar soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.
În cauza de față, respectiv în cauza ce formează obiectul dos. nr.44 D/P/2009 al -Serviciul Teritorial Alba I inculpata, este cercetată sub acuza comiterii infracțiunilor de constituire grup infracțional organizat și proxenetism, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. a teza I și b, pct. 9 și 12 din aceiași lege și, respectiv, prev. de art. 329 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, constând, în esență, în aceea că în cursul anului 2009 inculpata, care avea ca preocupări proxenetismul, a constituit împreună cu inculpații, și un grup infracțional organizat în scopul racolării de fete pentru practicarea prostituție în ia, obținând foloase materiale de pe urma acestei activități, grup infracțional care a fost sprijinit de inculpații,.
Examinând considerentele încheierii penale suspuse actualului control de legalitate, Curtea de Apel constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpată au fost art. 143, 146, 148 lit. a) și f) Cod pr. penală.
În concret, s-a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.143 și 148 lit.a) și f) Cod pr. pen., și anume există probe că inculpata s-a sustras urmăriri penale și există probe privind săvârșirea de către inculpată a unei fapte prevăzută de legea penală pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Aspectele reținute de către instanța de fond în încheierea penală supusă actualului control de legalitate, cum că în actualul stadiu procesual subzistă indiciile temeinice privind presupunerea că inculpata s-a sustras urmăririi penale și a comis o faptă penală sancționată de legiuitor cu pedeapsa mai mare de 4 ani, sunt însușite de către Curtea de Apel, deoarece ele au fundamentare faptică în probatoriul cauzei.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală apreciază că în cauză sunt întrunite exigențele art. 68/1 Cod procedură penală și ale art. 5 paragraf 1 lit. c) Convenția ( europeană) a drepturilor omului (denumită în continuare CEDO), privind existența indicilor temeinice că inculpata a comis faptele pentru care este urmărită penal.
Astfel, conform disp. art. 149/1 al. 1.C.P.P. arestarea preventivă se poate dispune dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143.C.P.P. există vreunul din cazurile prev. la art. 148.C.P.P. și se consideră că este în interesul urmăririi penale de a se lua măsura arestării preventive.
Dispozițiile art. 143.C.P.P. permit arestarea preventivă a unui inculpat atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
În concret, probele administrate în dosar de către organele judiciare relevă existența unor motive plauzibile de a bănui că recurenta inculpată ar fi săvârșit faptele pentru care este acuzată.
temeinice rezultă, așa cum a arătat instanța de fond, din declarațiile inculpatelor și, transferurile de bani prin din străinătate dintre inculpați și prostituate sau membrii familiilor acestora; procesele verbale de redare a interceptărilor efectuate în cauză; procesele verbale de redare a înregistrărilor audio-video efectuate ambiental; procesele verbale de redare a discuțiilor purtate cu părți vătămate, martori și inculpați; procesele verbale întocmite de investigatorii acoperiți.
Așa fiind, criticile formulate de către inculpata recurentă referitoare la lipsa probelor sau indiciilor temeinice nu sunt fondate, urmând a fi respinse.
Tot astfel, Curtea apreciază că în cauza dedusă judecăți sunt întrunite exigențele art. 148 lit. f) Cod procedură penală, respectiv că inculpata prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la probatoriul cauzei și la dispozițiilor legale în materia arestării preventive.
Astfel, faptele de care este acuzată inculpata recurentă sunt prevăzute de legea penală cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, iar în cauză există probe că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, inculpata este acuzată de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită, fapte săvârșite într-o perioadă lungă de timp. Astfel, în raport de circumstanțele reale reținute drept cadru al comiteri faptelor pentru care inculpata este cercetată penal, caracterul organizat al acestor activități ilicite desfășurate de către inculpată - în cursul anului 2009 inculpata, care avea ca preocupări proxenetismul, a constituit împreună cu inculpații, și un grup infracțional organizat în scopul racolării de fete pentru practicarea prostituție în ia, obținând foloase materiale de pe urma acestei activități, grup infracțional care a fost sprijinit de inculpații, și caracterul tranfrontalier, denotă un pericol social concret.
Orice faptă contrară normelor de conduită, constituind substanța ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbură atât ordinea juridică, cât și mediul social, ocrotit în valorile sale fundamentale prin normele dreptului penal.
Această tulburare, coroborată cu riscul repetabilității atitudinii neconforme, creează o stare de insecuritate pentru raporturile sociale și, concomitent, un sentiment de revoltă și dezaprobare din partea colectivități, care resimte necesitatea unei reacții împotriva făptuitorului, pe măsura gradului de pericol social concret al faptei și autorului ei.
Pericolul social concret rezidă din rezonanța negativă produsă în societate că presupușii autori ai unor asemenea fapte sunt cercetați în stare de libertate, din amploarea și extinderea unor asemenea fapte presupus a fi săvârșite, din faptul că inculpata ar fi înțeles să se organizeze în săvârșirea faptelor pentru a obține beneficiu materiale.
De altfel, raportat la acuzațiile grave ce i se aduce inculpatei recurentei Curtea apreciază că în cauză primează interesul public de a se stabili în condiții de legalitate și celeritate dacă acuzațiile aduse sunt reale iar în prezent se apreciază că este în interesul urmăririi penale ca această fază a procesului penal să se facă cu inculpata aflată în stare de arest preventiv.
Față de cele arătate mai sus Curtea apreciază că în acest moment al desfășurării urmăririi penale nu se impune a se înlocui măsura arestării preventive luată față de inculpata recurentă cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, soluția pronunțată de către Tribunalul Alba fiind legală și temeinică.
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) Curtea C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod pr.p. va fi obligată numita recurentă să plătească statului suma de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata împotriva încheierii penale nr. 1/13.01.2010 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe numita recurentă să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/01.02.2010 Jud. fond:
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel
