Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 2 IUNIE 2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
JUDECĂTORI - - - -
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR - codiță
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, în prezent deținut în Arestul IPJ G, împotriva Încheierii de ședință din 27.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, prin care s-a luat măsura arestării preventive.
La apelul nominal a răspuns inculpatul în stare de arest, asistat de avocat -, avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale din 2.06.2008, depusă la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Curtea aduce la cunoștință motivul aducerii la instanță, după care inculpatul declară că își menține recursul declarat oral.
Apărătorul inculpatului și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului avocat -,susține că luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, este o măsură nelegală bazată pe disp.art.148 lit.a și f Cod procedură penală. Măsura a fost luată în lipsă pentru săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală prev.de art.9 alin.1 lit. și c din Legea nr.241/2005. S-a reținut că s-a sustras urmăririi penale, a fugit, s-a ascuns, că există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică, faptele reținute sunt grave iar valoarea prejudiciului este însemnată.
Inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil. Urmărirea penală a începutin remcu persoane necunoscute, în anul 2006 și i s-a încălcat dreptul la apărare. Necunoscut despre faptă, nu și-a putut exercita dreptul la apărare timp de 2 ani.
Nu sunt îndeplinite condițiile subiectului activ, infracțiunea prev.de art.9 din Legea nr.241/2005 este o infracțiune omisivă, nu a efectuat o anumită activitate în evidențele contabile ale societății. Inculpatul nu a fost niciodată administratorul societății, care aparținea mamei sale, asociat unic, aceasta ocupându-se de documentele contabile. nu a fost ascultată, iar martorii audiați l-au recunoscut pe inculpat după planșele foto.
Activitatea desfășurată de inculpat nu se înscrie unei fapte penale. În perioada 2001-2005, inculpatul a negociat cu diferite societăți comerciale cumpărarea și vânzarea de mărfuri industriale în numele SC SRL, a angajat transportul mărfurilor, a primit facturi pentru mărfurile cu care se aproviziona și emitea facturi pentru cele pe care le vindea. Facturile erau date mamei sale, care îl remunera pentru activitatea desfășurată. Toată această activitate poate fi considerată o contravenție economică prev.de art.1 lit.a din Legea nr.12/1990. Nu se cunoaște de ce organul de urmărire penală a conferit inculpatului calitatea de administrator și nu de agent comercial sau salariat de fapt, mandatar.
S-a mai reținut în sarcina inculpatului că, împreună cu, în perioada 2006-2008, au înregistrat cheltuieli care nu au la bază operațiuni comerciale reale. Nici aici, inculpatul nu a avut calitatea de administrator. Administrator era, care avea an gajat un contabil.
Cu privire la temeiul arestării prev. de arft.148 lit.a Cod procedură penală, susține că cercetarea penală a început in rem, inculpatului nu a fost citat la domiciliu, nu i s-a adus la cunoștință faptele reținute. Este necesar să se determine faptul sustragerii, scopul urmărit. În momentul în care acesta a luat la cunoștință de existența unui dosar ce-l privește, inculpatul s-a prezentat singur, a dat declarații.
Nu există indicii temeinice referitoare la faptă. Încadrarea juridică este lăsată la discreția procurorului.
Inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Are vârsta de 32 ani și nu are antecedente penale. Faptele pentru care este cercetat au fost cunoscute de organul de urmărire penală din anul 2006, din acel timp, inculpatul nu a prezentat niciun pericol. Infracțiunile reținute nu sunt infracțiuni de violență, nu a provocat scandal.
Dispozițiile art.136 alin.1 Cod procedură penală se referă la buna desfășurare a procesului penal care se poate face și fără prezența inculpatului. Prezența inculpatului la proces nu este obligatorie. este numai citarea. Nu există nici un impediment ca buna desfășurare a procesului să se facă cu inculpatul în stare de libertate.
Solicită să se analizeze motivele de recurs, să se constate că nu există indicii temeinice pentru arestarea preventivă a inculpatului, astfel că se admită recursul și să se respingă propunerea de arestare preventivă.
Procurorulsolicită respingerea recursului, ca nefondat. Instanța a argumentat pe larg soluția pronunțată. Apărarea a prezentat motivele speculativ. Inculpatul a fost audiat într-o primă fază, după care a fugit la efectuarea percheziției.
Inculpatul are calitatea de a răspunde penal, a avut calitatea recunoscută de administrator așa cum a statuat Curtea de Apel București prin Decizia penală nr.864/19.06.2006, pentru că a efectuat acte de comerț, de vânzare-cumpărare, încasa sumele de bani și nu a înregistrat actele de comerț efectuate. Nu au fost motive pentru schimbarea încadrării juridice.
Din probele existente la dosar până în prezent, rezultă indicii temeinice că inculpatul a comis o infracțiune, de instigare, participație. Prejudiciul cauzat este deosebit de important, în sumă de 900.000 euro.
Inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică prin modalitatea de comiterea a faptelor reținute, prin angajarea unor număr persoane care nu avea nicio legătură cu acte de comerț.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul inculpatului, în replică, susține că potrivit art.6 alin.3 din Codul d e procedură penală, există obligația de a încunoștința de îndată persoana asupra căreia se fac cercetări. Inculpatul a făcut acte de comerț pentru mama sa. C care este interesat în cauză, este, contabilul societății, care este interesat în cauză pentru a scăpa de răspundere penală și civilă pentru că i s-a imputat prejudiciu. Apreciază că nu se impune arestarea preventivă a inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile puse de apărătorul său. Solicită să fie pus în libertate, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, are 2 copii minori. Se va prezenta la toate termenele la care va fi chemat.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 27.05.2008 a Tribunalului Galațis -a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galați și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile cu începere de la data punerii în executare a mandatului.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-T-Biroul Teritorial Galați, în temeiul art. 136 al. 2 lit. a pr.pen și art. 1491al. 4 și 11.pr.pen. propus arestarea preventivă inculpatului pentru o durată de 30 de zile, inculpat cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.. art. 9 al. 1 lit. și al.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 penal și de art. 9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2.penal, cu aplicarea art. 33 lit. a penal.
În motivarea propunerii s-au arătat următoarele:
Prin rezoluția din data de 17.05.2006, s-a dispus începerea urmăririi penale" in rem" în cauză, iar prin rezoluția din data de 30.03.2008 s-a dispus începerea urmăriri penale" in personam" împotriva învinuitului pentru săvârșirea infecțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 al. 1 lit. și al.3 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 penal și de art. 9 al.1 lit.c și al.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2.penal, constând în aceea că în perioada 2001-2005, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator de fapt al societății, a omis în totalitate evidențierea operațiunilor comerciale în evidențele contabile ale SC SRL, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu total de 2.909.964,82 lei, iar în perioada 2006-2008,prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu învinuitul, în calitate de administrator de fapt ai SRL, jud. au evidențiat operațiuni comerciale fictive în evidența contabilă a societății, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu total de 524.497 lei.
Prin ordonanța cu numărul de mai sus din 13.05.2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului.
S-a menționat că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, fugind din propria-i locuință în dimineața de 30.03.2008, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare.
De asemenea, s- menționat că față de învinuitul, prin rezoluția din data de 30.03.2008 s-a dispus începerea urmăririi penale " in personam" pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani în formă continuată, prevăzut de ar 9 al.1 lit. din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2.penal și de art. 23 al. 1 lit. din Legea nr 656/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 penal, cu aplicarea art. 33 lit. penal, iar prin ordonanța cu numărul de mai sus din aceeași dată Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Biroul Teritorial Galațis -a dispus luarea măsurii preventive a obligări de a nu părăsi localitatea, măsură ce fost prelungită prin ordonanța din 24.04.2008.
S-a arătat totodată că faptele comise de inculpatul sunt dovedite prin mijloacele de probă adminJ. în cauză.
Având în vedere că în ceea ce îl priește pe inculpat sunt întrunite dispozițiile art. 136, art. 146 și art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, în sensul că pe de parte inculpatul a fugit și s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire penală, iar pe de altă parte infracțiunile săvârșite de inculpat sunt prevăzute de lege cu pedeapsa cu închisoare mai mare de patru ani ( 4-10 ani, respectiv 5-11 ani închisoare ), existând probe certe că lăsare sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ținând cont de gravitatea faptelor, data și valoare însemnată a prejudiciului ( peste 900.000. euro ) și persistența sa în comportamentul infracțional, precum și scopul îmbogățirii lesnicioase urmărit de acesta, în temeiul art. 136 lit. a și art. 1491al. 4 și 11 Cod procedură penală, se solicită arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile.
Analizând propunerea formulată, funcție de actele de urmărire penală efectuate în cauză, urmează a constata că este întemeiată.
Fără a face o analiză a probelor adminJ. în cauză până la momentul sesizării instanței cu propunerea de arestare preventivă inculpatului, cu privire la vinovăția acestuia, întrucât până la judecarea definitivă a cauzei operează prezumția de nevinovăție, instanța va examina dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 136.pr.pen. art. 143.pr.pen și art. 148.pr.pen.
Potrivit art. 681pr.pen. sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Urmează a constata că, din actele de urmărire penală efectuate în cauză: acte de constatare întocmite de organele fiscale și anexele acestora, relațiile ORC privind SC SRL ( 8 vol III dosar ), proces-verbal și anexă ( 10-17 vol III dos ),declarațiile martorilor, ( 7-10 vol III dosar ), planșă foto și procese -verbale de recunoaștere din planșa foto ( 11,16,17 vol IV dosar ), declarațiile martorilor, G, G, R, și procesele verbale de recunoaștere de către martori din planșe foto ( 18-83 vol IV dosar, 168-239 vol IV dosar ), adresă ORC -referitoare la SC SRL ( 1-5 vol dosar ), note de constatare, adrese, facturi ( vol. V dosar ), anexă cu operațiuni bancare SC SRL SRL ( 3-9 dosar vol VI ), acte, chitanțe ( vol VI dosar ), declarații martori, HG, e, și procese-verbale de recunoaștere a inculpatului din planșe foto de către martori ( 1-106 vol VII dosar; f. 269 -271 vol VII dosar ),adresă -Garda Financiară referitoare la SC SRL ( 3-21 vol. VIII dosar ), proces-verbal ANAF din 23.08.2007 ( 22-27 vol III dosar ), proces-verbal de percheziție ( 1-6, 210 vol. IX dosar ) declarații învinuit ( 32-41 vol. IX dosar ), ( 126-130 vol. IX dosar ) ( 142-144 vol. IX dosar ), ( 160,161 vol. IX dosar ), procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice ( 59-94 vol X dosar ),proces-verbal( 1-23 vol XI dosar ) documente falsificate de inculpat și învinuiți în copie sau original, relații obținute de la instituțiile bancare -rezultă indicii temeinice în sensul art. 681pr.pen. de natură a creea presupunerea că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Susținerile inculpatului, prin apărător ales, referitoare la faptul că activitatea comercială desfășurată de inculpat nu intră în sfera ilicitului penal sunt nefondate.
Fiind audiat de instanță, inculpatul susținut că a desfășurat activitatea comercială reținută în dosarul de urmărire penală, însă doar pentru aoa juta pe mama sa, actele întocmite și banii obținuți fiind date acesteia din urmă.
Raportat la aceste susțineri, inculpatul,prin apărător, arătat că faptele ce i se rețin în sarcină nu sunt prevăzute de legea penală, inculpatul neavând calitatea de administrator al celor două societăți comerciale, astfel încât nu poate răspunde pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, rezultă că presupusa activitate infracțională a inculpatului nu s-a desfășurat în modalitatea prezentată de acesta.
Învinuitul( nepot al inculpatului ), fiind audiat a declarat că înființat în anul 2006 o societate comercială SC SRL, și întrucât avea doar 16 ani, a înființat- pe numele soacrei sale - . Pentru că aceasta din urmă nu știa carte, l-a desemnat ulterior ca administrator pe învinuitul -acesta muncind cu ziua la diverse familii de rromi din. A arătat învinuitul că a fost de acord, acesta nefiind implicat efectiv în activitatea firmei, învinuitul fiind cel care desfășura întreaga activitate și întocmea documentele,biroul firmei fiind la locuința inculpatului, împreună cu care făceau afaceri pentru SC SRL.
Învinuitul a declarat că se aproviziona cu marfă la prețuri reduse, pe care ulterior le valorifica în profit. A precizat că pentru a derula acest mecanism aveau nevoie de intrare de marfă respectiv de documentele de provenință fictive;în acest scop a contactat pe un individ din, pe nume sau, care i-a făcut rost de mai multe firme adminJ. în drept de persoane fără ocupație ( "boschetari" ), sărace și cu pregătire minimă, societăți care în realitate erau controlate de învinuit, controlând în acest mod următoarele societăți: SC SRL, SC SRL, SC COM SRL; SC SRL, SC SRL, SC SRL. A arătat totodată că au existat situații în care a determinat alte persoane să completeze fictiv facturi și avize de expediție ( declarații învinuit 32-41 vol IX dosar )
Învinuitul, fiind audiat declarat că în cursul anului 2004 a fost abordat de două persoane de etnie rromă - și - din comuna, județul G, care, în schimbul unei sume de bani, i-au propus să preia pe nume său anumite societăți comerciale, și să predea toate actele către alte persoane de etnie rromă, din, care urmau să facă afaceri pe aceste societăți.
Învinuitul a declarat că s- deplasat împreună cu aceștia la T, unde, la un notar public, au fost întocmite actele firmei,acte ce au fost predate ulterior persoanelor de etnie rromă, în același mod predându-se și în cazul SC SRL.
A precizat totodată că în perioada 2005-2007 pe numele său au fost înființate 11 societăți comerciale.
A arătat că aceste persoane au procedat în același mod și cu mama sa -.
Învinuitul a arătat că nu retras niciodată sume de bani din conturile societăților, tot ce a primit fiind sume modice, de ordinul sutelor de mii.
Cu prilejul audierii, învinuitul i-a recunoscut din planșe foto pe și ca fiind cei cărora le-a predat actele societății comerciale înființate pe numele său.
A arătat că în anul 2007 fost înștiințat de Garda Financiară că urma să se efectueze un control la una dintre societățile lui și.
Învinuitul a precizat că, le-a reproșat celor doi faptul că îi creaseră probleme, moment în carea fost amenințat cu moarte de, care i- spus că dacă va mai pomeni vreodată de așa ceva, îl va lovi cu mașina( declarație învinuit- 142-144 vol IX dosar )
Învinuitul, fiind audiat, a declarat că în februarie 2006, în timp ce lucra cu ziua pe la diverse familii de etnie rromă din comuna, jud., i s- propus de către o cunoștință, pe nume, să înființeze o firmă pentru ( zis " " și " " ), urmând să primească de la acesta suma de 10.000.000. lei (ROL)
Astfel, inculpatul și- trimis șoferul, pe nume Gicuță să îl însoțească pentru a i se elibera cazierul judiciar, primind de la inculpat, în această etapă, suma de 500.000. lei (ROL).
Învinuitul a arătat că ulterior, a venit din nou în G, fiind însoțit de această dată de și un alt șofer, și au mers la Oficiul Registrului Comerțului pentru a perfecta documentele privind SC SRL primind de la inculpatul pentru aceasta suma de 1.600.000. lei (ROL)
Tot însoțit de și de soacra acestuia, s-au deplasat la T, unde au mers pentru întocmirea altor acte la un cabinet notarial.
Ulterior, au mers la, la un alt notar public, unde învinuitul a împuternicit-o pe ( mama inculpatului ) să reprezinte SC SRL.
Învinuitul arătat că pentru toată activitatea sa, primit de la, în total, suma de 4.000.000. lei (ROL) acesta din urmă asigurându- că nu va avea probleme.
A precizat totodată că nu întocmit vreodată vreun document pentru SC SRL sau pentru alte societăți și nu deține nici un document de la acestea.
Cu ocazia audierii, învinuitul recunoscut din planșe fotografice pe inculpatul și pe ( declarație învinuit 160-161 vol. IX dosar ).
Coroborând aceste declarații, cu declarațiile martorilor mai sus indicați-reprezentanți ai societăților comerciale cu care au avut relații cele două societăți comerciale, documentele fiscale depuse de aceștia, relațiile comunicate de la instituțiile bancare - din care rezultă că inculpatul era cel care mergea și ridica banii de la diferite bănci, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, precum și cu actele de control întocmite de Garda Financiară și ANAF și anexele acestora, urmare verificărilor încrucișate efectuate la SC SRL și SC SRL rezultă că presupusa activitate infracțională a inculpatului se circumscrie infracțiunilor pentru care acesta este cercetat.
Din coroborarea probelor adminJ. rezultă că, atât inculpatul cât și învinuitul, înființau societățile comerciale, ai căror administratori aveau această calitate doar în actele societății (fiind racolate din rândul persoanelor fără ocupație, fără posibilități materiale și care nu știau carte), întreaga activitate fiind desfășurată, în fapt, de inculpat și de învinuit,aceștia deținând actele societății,întocmind facturi,efectuând operațiuni bancare, etc.
Faptul că realizau activitate ilicită, rezultă și din împrejurarea că, pentru a împiedica identificarea persoanei care a efectuat livrarea de mărfuri sau a delegatului, facturile fiscale emise de către SC SRL au fost completate utilizându-se nume și serii de buletin eronate dar cu același CNP-- -aparținând inculpatului. Pentru înscrierea facturii fiscale numelui persoanei care efectua livrarea și a datelor acestuia fost folosit numele de sau, serie de buletin GL nr. - ( serie anterioară schimbării documentelor de identitate și a domiciliului din localitatea ) și CNP - ( a se vedea în acest sens adresa nr. - din 10.02.2006 a Gărzii Financiare și documentele anexă - 1-40 vol III dosar ).
Administratorii de drept ai celor două societăți comerciale nu puteau îndeplini obligațiile ce le reveneau potrivit legii întrucât aceștia nu dețineau documentele, nu desfășurau în fapt activitatea, inculpatul fiind cel care în fapt, deținea documentele, desfășura activitatea și încasa profitul. De altfel, cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul acestuia, au fost ridicate documente, acte contabile, facturi fiscale, ștampile ( proces-verbal - 210 vol. IX dosar ).
Inculpatul nu se poate apăra invocând dispozițiile legii ( lipsa calității de administrator ) în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta în cadrul celor două societăți comerciale este total în afara legii.
Având în vederea modalitatea în care a fost concepută și s-a desfășurat presupusa activitate infracțională a inculpatului-încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina acestuia nu poate fi pusă în discuție ci doar participația inculpatului ( autor, coautor, instigator sau complice ) -participație ce se va stabili urmare administrării tuturor probatoriilor.
Urmează constata că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 148 lit. a, pr.pen.
Inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, fugind din propria-i locuință în dimineața de 30.03.2008, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare ( a se vedea în acest sens procesul-verbal - 210 -verso-vol IX dosar )
Organele de urmărire penală au efectuat acte de căutare,potrivit dispozițiilor legale ( 284-310 vol.IX dosar ).
Susținerile inculpatului, prin apărător, referitoare la faptul că în cauză nu sunt incidente disp. art. 148 lit. a pr.pen. întrucât inculpatul fost citat o singură dată la domiciliul din, jud. și nu fost citat și telefonic, potrivit art. 175.pr.pen- sunt nefondate.
Citarea telefonică a acestuia nu era posibilă întrucât telefoanele mobile aparținând inculpatului au fost ridicate de la domiciliul acestuia cu prilejul efectuării percheziției.
Totodată, cu prilejul dezbaterilor, apărătorului ales al inculpatului, a precizat că din data de 30.03.2008 a ținut legătura cu inculpatul, că a fost încunoștințat de către procuror pentru se prezenta cu inculpatul în vederea desfășurării urmării penale, însă condiționat prezența inculpatului la audieri, în sensul că îl va prezenta doar în cazul în care nu se va formula propunere de arestare preventivă.
Raportat la considerentele expuse, a rezultat în mod evident incidenta în cauză a disp. art. 148 lit. a pr.pen.
În ce privește disp.art. 148 lit. f pr.pen. s-a constatat că, în cauză, sunt îndeplinit cumulativ condițiile impuse.
Astfel, pentru cele două fapte presupus fi comise de către inculpat, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și având în vedere modalitatea și împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, numărul de persoane implicate, urmarea produsă ( aproximativ 900.000. euro ), gravitatea faptei, persistența infracțională a inculpatului (activitatea infracțională desfășurându-se în perioada 2001-2008 ) precum și persoana inculpatului, care a fugit în scopul de a se sustrage urmăririi penale-se apreciază că sunt probe că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive se justifică și prin prisma disp.art. 136.pr.pen. fiind necesară pentru buna desfășurare procesului penal.
Referitor la aspectele invocate în apărare - referitoare la disp.art. 228 pr.pen., la modul în care s-a început urmărirea penală - inculpatul a înțeles să formuleze plângere la procuror, conform art. 278.pr.pen.- care a fost analizată pe această cale.
Față de inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru cele două infracțiuni presupus a fi comise de acesta ( ordonanță 308 vol. IX dos ).
În raport de considerentele expuse s-a admis propunerea formulată și în baza art. 1491al. 9 10.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe perioadă de 30 de zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului.
Conform art. 151.pr.pen. s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
Împotriva încheierii mai sus arătate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul susținând că aceasta este nelegală și netemeinică. În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul a susținut că în cauză nu poate fi antrenată răspunderea sa penală pentru infracțiuni de evaziune fiscală, întrucât nu este administrator la societățile care nu au ținut evidența operațiunilor comerciale efectuate. De asemenea inculpatul a susținut că în cauză nu trebuiau reținute prevederile art. 148 lit. a Cod pr. penală deoarece nu s-a sustras de la urmărirea penală(inițial aceasta a fost începută în rem, nu a fost citat și nu i s-a adus la cunoștință învinuirea) și că nu s-a făcut dovada că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul declarat de inculpat este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică și că în mod justificat s-a dispus în cauză arestarea preventivă a inculpatului.
Astfel, din probele adminJ. în cauză până la acest moment procesual, rezultă date care susțin acuzațiile aduse inculpatului privind implicarea sa în activitatea comercială desfășurată de SC SRL în perioada 2001-2005, unde s-a omis în totalitate evidențierea operațiunilor comerciale și de SC SRL unde au fost înregJ. în evidența contabilă operațiuni comerciale fictive.
În ceea ce privește încadrarea juridică a activității desfășurate de inculpat este de remarcat că în cauză a fost începută urmărirea penală pentru autorat la infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 al. 1 lit. b și al. 3 respectiv art. 9 al. 1 lit. c și al. 2 din Legea nr. 241/2005 și că, deși există posibilitatea ca această încadrare juridică să fie schimbată în complicitate sau participație improprie la infracțiunile mai sus arătate, acest aspect nu poate conduce la concluzia că măsura arestării este nelegală întrucât pentru aceste forme de participație se aplică pedeapsa prevăzută pentru autor.
În ceea ce privește incidența prevederilor art. 148 lit. a Cod pr. penală reținute de instanța de fond ca temei pentru arestarea preventivă Curtea constată că acest text de lege este pe deplin aplicabil în cauză.
Este adevărat că urmărirea penală a fost începută "in rem" din luna mai 2006 și că abia la data de 30.03.2008 urmărirea penală a fost începută "in personam" față de inculpat însă din actele aflate la dosar rezultă că din acel moment inculpatul s-a sustras de la activitatea de cercetare, aflându-se într-un loc necunoscut organelor judiciare și nu s-a prezentat decât în fața instanței de judecată care a dispus arestarea sa preventivă.
Acest aspect rezultă cu prisosință din împrejurarea că la data mai sus menționată, cu prilejul percheziției efectuate la domiciliul său, inculpatul a fugit pe fereastră dar și din împrejurarea că inculpatul, prin apărătorul său, a condiționat prezentarea sa în fața organelor de anchetă de neformularea unei propuneri de arestare preventivă.
Faptul că inculpatul s-a prezentat ulterior în fața judecătorului nu poate înlătura concluzia că s-a sustras, cel puțin o vreme, de la urmărirea penală, având în vedere aspectele mai sus arătate.
Și în ceea ce privește pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate Curtea reține acesta a fost în mod corect apreciat de instanța de fond.
Astfel infracțiunile de săvârșirea cărora a fost acuzat inculpatul sunt de o gravitate deosebită, ținând seama de forma continuată de săvârșire și de cuantumul însemnat al obligațiilor fiscale de la plata cărora s-au sustras cele două societăți comerciale la care inculpatul este acuzat că a exercitat atribuții de administrator de fapt( aproximativ 35 miliarde lei vechi), situație în care, pentru menținerea unui climat de securitate socială, se impune a fi luate măsuri preventive ferme față de persoanele suspectate de comiterea unor asemenea fapte.
Este adevărat că inculpatul se află la primul impact cu legea penală, este căsătorit și are în întreținere copii minori, însă aceste aspecte urmează a fi eventual avute în vedere la individualizarea sancțiunii ce se va aplica inculpatului, gravitatea concretă a faptelor imputate inculpatului impunând, așa cum s-a arătat mai sus, plasarea acestuia în stare de detenție preventivă cel puțin pentru perioada de 30 de zile indicată în cuprinsul încheierii recurate.
Față de cele mai sus arătate, văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul iar în baza prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea va obliga pe inculpat la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 6.01.1976 în P, jud.V, domiciliat în, jud. A, în com. jud.G, în prezent deținut în Arestul IPJ G, CNP -, împotriva Încheierii de ședință din 27.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 30 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 2 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 6.06.2008
Tehnored. - 6.06.2008
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
