Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIERE

Ședința din camera de consiliu din data de 29.11.2008

PREȘEDINTE: Dumitru Petruș JUDECĂTOR

GREFIER - - -

-.-.-.-.-.-.-.-.-

MINISTERUL PUBLIC

a fost reprezentat de PROCUROR -

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE

SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI

La ordine fiind soluționarea propunerii de arestare preventivă, pe o durată de 29 de zile, a inculpaților și - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal au răspuns: inculpatul în stare de reținere și asistat de avocat, apărător ales cu delegație la dosar și inculpatul în stare de reținere și asistat de avocat, apărător ales cu delegație la dosar.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Curtea, procedând conform prevederilor art. 1371Cod procedură penală aduce la cunoștința inculpaților și motivul pentru care s-a dispus propunerea de arestare preventivă, pentru ce faptă și în ce constă aceasta.

Avocat, apărătorul ales al inculpatului invocă nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței, în sensul că în afară de declarațiile date astăzi în instanță de către cei doi inculpați, toate celelalte acte de la dosar au fost efectuate de organe de cercetare penală ce nu au legătură cu Direcția Națională Anticorupție.

Solicită a se constata că în raport cu inculpatul, conform competenței, aceste organe de cercetare nu au competență să facă aceste acte ce nu au fost confirmate de procurorul competent.

Se invocă neîndeplinirea dispozițiilor art. 1481alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că actele de urmărire penală au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și că inculpații au fost audiați inițial în calitate de învinuiți în prezența unui singur avocat ales în condițiile în care aceștia aveau interese contrare, după ce li s-a dus la cunoștință învinuirea, iar ulterior după ce s-a pus în mișcare acțiunea penală nu au mai fost audiați în calitate de inculpați de către procuror.

Invocă practica judiciară în materie, arătând că propunerea arestării preventive a fost respinsă întrucât persoana arestată nu a fost audiată în calitate de inculpat, având în vedere nulitatea prev. de art. 197 al. 2 Cod procedură penală, cu restituirea dosarului pentru refacerea acestor acte la.

Avocat, apărătorul ales al inculpaților și solicită a se constata că din cele două ordonanțe de reținere întocmite în cauză, rezultă că prin rezoluția din 29.11.2006 s-a început urmărirea penală împotriva acestora, deși dosarul a fost înregistrat în 2008, motiv pentru care solicită ca excepția să fie unită cu fondul și să se aprecieze asupra nulității invocate.

Procurorul având cuvântul asupra chestiunilor prealabile invocate de apărare, cu privire la pretinsa nulitate absolută asupra actului de sesizare al instanței - propunerea de arestare preventivă a inculpaților, solicită a se constata că începerea urmăririi penale s-a început la data de 29.11.2008 de către Celelalte acte de urmărire penale existente la dosar au dobândit caracterul de acte de urmărire penală - mijloace de probă prin consemnare în procesul verbal, în virtutea art. 224 Cod procedură penală.

În acest sens, invocă procesele verbale de redare a convorbirilor în mediul ambiental consemnate de investigatorii sub acoperire cu respectarea prevederilor legale, acțiunea acestora fiind autorizată.

Consideră că toate actele de urmărire penală au fost efectuate de organele competente și a fost garantat dreptul la apărare al inculpaților, aceștia au fost audiați de procuror, nefiind vorba despre vreo încălcare.

Faptul că la dosar se află declarațiile tip pe care se face mențiunea "învinuit/inculpat" nu este o dovadă că inculpații nu au fost audiați în această calitate, au fost audiați în calitate de inculpați de către procuror de formularea propunerii de arestare preventivă, nefiind încălcate dispozițiile art. 197 Cod procedură penală, în condițiile în care la instanța de judecată are posibilitatea de a proceda la audiere în calitate de inculpați.

În ce privește mențiunea "rezoluția din 29.11.2006" această reprezintă o eroare materială ce poate fi îndreptată, având în vedere data înregistrării dosarului.

Curtea, ia act de excepțiile invocate în cauză, urmând a se pronunța asupra acestora, prin hotărâre, la sfârșitul ședinței de judecată.

Întrucât în cauză nu mai sunt alte chestiuni preliminare de invocat conform prevederilor art. 143 alin. 3 Cod procedură penală Curtea aduce la cunoștința celor doi inculpați dreptul conferit de lege, de a da declarații, sau nu, declarații ce pot constitui mijloace de probă în cauză.

Inculpații și având pe rând cuvântul, în prezența apărătorilor aleși, au declarat că doresc să fie audiați în fața instanței, sens în care, s-a procedat cu respectarea prevederilor legale, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosar.

Apărătorii aleși ai inculpați cât și procurorul având pe rând cuvântul, solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu au cereri de formulat în cauză.

Procurorul solicită a se constata conform art. 136, 143 și 148 lit. f Cod procedură penală, arătând că în cauză infracțiunea reținută în sarcina celor doi inculpați este flagrantă, fiind probe și indicii că s-a săvârșit o faptă penală pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani.

Solicită a se avea în vedere natura infracțiunii reținute, fiind vorba despre o faptă de corupție, motiv pentru care lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea comiterii.

S-a reținut în concret că în perioada 18.11.- 28.11.2008 în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpatul împreună cu inculpatul au pretins și primit sume de bani în repetate rânduri, fiind prinși în flagrant delict, față de numărul mare de acte materiale săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, în timpul exercitării atribuțiunilor de serviciu.

În cauză există indicii temeinice și chiar probe în susținerea propunerii de arestare preventivă a inculpaților, invocând și prevederile art. 5, paragr. 1, lit. c din CEDO, solicită a se avea în vedere probele existente la dosar.

Solicită a se analiza declarațiile inculpaților date la parchet și în instanță, prin prisma proceselor verbale existente la dosar, urmând a se constata că acestea sunt nesincere și chiar contradictorii, inculpații având poziții procesuale diferite cu privire la proveniența sumelor de bani găsite cu ocazia flagrantului.

Cu privire la existența pericolului concret pentru ordinea publică, datele dosarului relevă existența acestui aspect, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și jurisprudența.

Solicită a se avea în vedere calitatea inculpaților - aceștia fiind lucrători de poliție conform fișei postului, cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, atribuții de care aceștia s-au folosit în desfășurarea activității infracționale.

Invocă atitudinea procesuală a inculpaților ce impune efectuarea cercetărilor cu inculpații în stare de arest, oportunitatea luării acestei măsuri fiind reliefată de faptele menționate și atitudinea inculpaților nesinceră.

Întrucât propunerea de arestare preventivă este pe deplin întemeiată, cercetarea penală până la acest moment s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 197 Cod procedură penală ce nu au fost încălcate așa cum s-a susținut de apărare.

Apreciază că audierea inculpaților în fața instanței de judecată, realizată amplu, a putut crea pe deplin convingerea instanței că a fost respectat dreptul acestora la apărare.

În consecință, solicită admiterea propunerii și arestarea inculpaților pe o perioadă de 20 de zile.

Avocat, apărătorul ales al inculpaților și solicită pe fondul cauzei, solicită a se aprecia modalitatea în care urmăriți "sunt vânați" această breaslă a polițiștilor, această formă de a provoca la săvârșirea faptelor; nu a fost vorba de un grup de cetățeni oarecare care au venit să reclame această situație.

Mai invocă de asemenea, faptul că procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante este lovit de nulitate, nefiind consemnate în cuprinsul acestuia declarațiile inculpaților referitoare la constatările din acest act de procedură;

Mai arată că la dosarul cauzei nu sunt acte din care să rezulte că mijloacele audio - video folosite de investigatorii sub acoperire sunt omologate din punct de vedere tehnic și nu au fost respectate dispozițiile art. 91 Cod procedură penală în sensul că nu au fost autorizate înregistrările convorbirilor din mediul ambiental, nu prezintă acuratețe;

De asemenea, nu s-a făcut dovada că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordine publică și solicită as e da dovadă de clemență.

Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită a se avea în vedere contrarietatea de interese între cei doi inculpați, vis a vis de faptul că au fost asistați în cursul urmăririi penale de un singur apărător ales, urmând as e aprecia ca și motiv de nulitate absolută vis a vis de actul de sesizare.

Pe fond, consideră că pentru a fi admisă propunerea de arestare preventivă instanța de judecată ar trebui să constate îndeplinirea a trei condiții, aceea prev. de art. 143 Cod procedură penală că există indicii temeinice că inculpatul a comis fapta și temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală cât și faptul că arestarea este neapărat necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

Solicită a se constata activitatea de supraveghere și urmărire efectuată în cauză față de inculpatul cu privire la acte materiale care preced ziua de 28.11.2008.

Invocă procesul verbal încheiat la data de 28.11.2008 și expune pe scurt situația de fapt reținută în cauză, precizând că s-au încălcat prevederile art. 467 Cod procedură penală cu privire la mențiunile obligatorii - inculpații nu au semnat și nu s-a consemnat poziția acestora în cuprinsul procesului verbal. S-au reținut afirmații ce nu corespund cu realitate, fapt dovedit cu transcrierile convorbirilor și declarațiilor acestora.

Consideră că această încălcare nu ar fi o nulitate absolută ci relativă, conform art. 197 al. 1 ref. la art. 197 al. 4 Cod procedură penală, fiind evidentă încălcarea intereselor legale vis a vis de acest aspect - procesul verbal de flagrant fiind nul.

Solicită a se lua în considerare cu precădere acele acte ce se află mai presus de critică și posibilitate de a fi anulate.

Urmează a se constata că transcrierile discuțiilor ambientale nu au legătură cu inculpatul pe care îl apără, fiind reținută o singură precizare ce nu are legătură cu cauza - afirmația: "societate pe acțiuni".

Consideră că s-a făcut o mediatizare excesivă în cauză, inducând în media o certitudine a vinovăției în mod incorect și se face o analiză globală, la modul generic față de ambii inculpați cu privire la existența prevederilor art. 148 lit. f Cod procedură penală, reținându-se numărul mare de acte materiale și poziția de nesinceritate a inculpaților.

Solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului, față de actele dosarului, întrucât ceea ce se reține în sarcina lui nu are suport probatoriu.

Procurorul solicitând cuvântul în replică solicită a se avea în vedere cu privire la aceea barieră care există între provocare și constatare a flagrantului, solicită a se constata că inițiativa a aparținut inculpaților și nu investigatorilor și invocă prevederile art. 261din Legea nr. 68/2000 și decizia nr. 5169/2003 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cu privire la respectarea prevederilor art. 91 Cod procedură penală în cauză există autorizația procurorului pentru înregistrarea discuțiilor în mediul ambiental, suporturile magnetice fiind aflate la dispoziția instanței.

Referitor la existența unor interese contrare în cauză, urmează a se constata că în procesul verbal din 28.11.2008 s-a consemnat cele declarate și inculpatul a făcut precizări cu privire la proveniența sumelor de bani, în timp de inculpatul nu a făcut nici un fel de declarații, deci la acel moment procesual nu se știa care este poziția acestuia.

Cu privire la inexistența probelor pentru inculpatul, având în vedere susținerile apărării, invocă prevederile art. 2244al. 3 Cod procedură penală și arată că s-a găsit asupra acestuia suma de 500 lei marcași. fiind o probă indubitabilă.

În cauză este vorba despre un echipaj de poliție cu atribuții stricte și fapta de luare de mită.

Inculpatul având ultimul cuvânt solicită a fi cercetat în stare de libertate și dacă va fi arestat, solicită să fie anunțată soția sa, numita cu domiciliul în Focșani, str. - Parc, bloc 5, etaj 2,. 8, județul V - telefon: -.

Inculpatul solicită a fi cercetat în stare de libertate și dacă va fi arestat preventiv, solicită a fi anunțată prietena sa, numita, din Focșani,-, - 19, - 3,. 42 - telefon -.

CURTEA

Asupra propunerii de arestare preventivă;

Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Prin referatul nr. 215/P/2008 din 29.11.2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul teritorial Galația propus luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile, a inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În fapt, se reține în sarcina inculpatului, singur, în calitate de agent șef adjunct de poliție la Serviciul Poliției Rutiere din cadrul J:V la scurte intervale de timp în perioada 18.11.2008 - 28.11.2008 în timp ce se afla în exercițiul atribuțiunilor de serviciu pe DN 2 - E 85, pe linia respectării regulilor de circulație auto, un autoturism marca "" dotat cu aparat tip a pretins și luat de la investigatori sub acoperire suma totală de 3000 RON.

Această activitate infracțională a fost săvârșită de inculpat în ziua de 28.11.2008 împreună cu inspectorul principal, fiind surprins în flagrant delict în timp ce a primit suma de 2000 RON.

În sarcina inculpatului se reține faptul că în ziua de 28.11.2008 în timp ce se afla în exercitarea atribuțiunilor de serviciu pe DN 2 - E 85 împreună cu inculpatul, pe un autoturism dotat cu aparat tip, a primit de la doi investigatori sub acoperire, suma totală de 2000 RON, fiind surprins în flagrant delict.

Se apreciază că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 136, 143 și 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea este flagrantă, că în cauză există probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prev. de legea penală iar pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar din împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, fiind o infracțiune de corupție, lăsarea inculpaților în libertate prezintă în concret, pericol pentru ordinea publică.

Prezenți în instanță, inculpații prin apărători au solicitat să se constate următoarele:

a) actele de urmărire penală au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea;

b) inculpații au fost audiați inițial în prezența unui singur avocat ales în condițiile în care aceștia aveau interese contrare;

c) au fost trimiși cu propunere pentru arestare preventivă în condițiile în care nu au fost audiați în calitate de inculpați de către organul de urmărire penală;

d) procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante este lovit de nulitate, nefiind consemnate în cuprinsul acestuia declarațiile inculpaților referitoare la constatările din acest act de procedură;

e) la dosarul cauzei nu sunt acte din care să rezulte că mijloacele audio - video folosite de investigatorii sub acoperire sunt omologate din punct de vedere tehnic;

f) nu au fost respectate disp. art. 91 Cod procedură penală în sensul că nu au fost autorizate înregistrările convorbirilor din mediul ambiental;

g) nu s-a făcut dovada că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol pentru ordine publică;

Analizând propunerea de arestare preventivă, Curtea reține următoarele:

Din probele administrate în cauză, rezultă că în perioada 16.10.2008 - 18.11.2008 - 19.11.2008 - inculpatul, agent la poliție Rutieră V, fiind în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, respectiv controlul desfășurării traficului auto pe DN 2 și E 85 pretins și a primit diverse sume de bani de la investigatori sub acoperire pentru a nu-i sancționa din punct de vedere contravențional pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la circulația pe drumurile publice.

La data de 28.11.2008 fiind de serviciu, împreună cu inculpatul a pretins primit de la doi investigatori sub acoperire, la intervale scurte de timp, respectiv orele 19,20 și 19,30, suma de 2000 RON, fiind surprinși în flagrant delict.

Cu ocazia flagrantului, asupra inculpatului a fost găsită suma de 500 RON iar în mașina de serviciu a inculpaților s-a găsit suma de 1500 RON, bani inscripționați cu cuvântul "".

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.. 254 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Vinovăția inculpaților, în raport de faptele pentru care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive rezultă din transcrierea înregistrării audio - video, a testului de integritate din data de 16.10.2008, procesele verbale de redare a convorbirilor purtate în mediul ambiental între inculpatul și cei patru investigatori sub acoperire din datele de 18.11.2008, 19.11.2008 și 28.11.2008, procesele verbale de consemnare a actelor premergătoare întocmite de investigatorii sub acoperire la aceleași date menționate, procesul verbal de constatare a flagrantului din data de 28.11.2008.

Față de considerente de mai sus, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite prevederile legale, respectiv art. 136 Cod procedură penală în ref. la art. 148 lit. Cod procedură penală deoarece:

- în cauză sunt probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prev. de legea penală;

- fapta este prevăzută de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, limitele de pedeapsă fiind între 3 și 15 ani închisoare;

- lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta în concret pericol pentru ordinea publică, deoarece:

- faptele reținute în sarcina inculpaților prezintă un grad de pericol social ridicat, acest lucru rezultând din limitele de pedeapsă prev. de legiuitor ( 3 -15 ani ) sunt incluse în categoria infracțiunilor de corupție prev. în Legea nr. 78/2000;

- inculpații au fost prinși în flagrant;

- numărul de acte materiale reținute în sarcina inculpatului precum și sumele de bani însușite de către acesta ca obiect al luării de mită de la investigatorii sub acoperire;

- numărul de acte materiale reținute în sarcina inculpatului precum și sumele de bani primite de acesta, împreună cu inculpatul ca obiect al luării de mită. Astfel într-o perioadă scurtă de timp, respectiv 10 - 20 minute, timp în care inculpatul a oprit în trafic două autovehicule, din probele administrate până în prezent rezultă că s-a însușit suma de 2000 RON ( 20.000.000 lei ROL ) o sumă foarte mare, având în vedere veniturile pe economia națională;

- calitatea celor doi inculpați - lucrători ai poliției rutiere care prin activitatea lor infracțională, în loc să ducă la asigurarea ordinii și disciplinei în trafic a conducătorilor auto, au încurajat pe aceștia să comită contravenții, fiind siguri că nu vor fi sancționați dacă vor oferi atenții bănești inculpaților;

- scopul urmărit de inculpați, respectiv caracterul ilicit, obținerea de foloase materiale prin neexercitarea atribuțiunilor funcționale, foloase materiale destul de ridicate în raport de veniturile pe care le obțineau în mod legal;

- crearea unei stări de insecuritate în rândul opiniei publice referitor la capacitatea de ripostă a statului cu mijloace legale, inclusiv măsura arestării preventive, față de inculpați cu o anumită calitate, respectiv lucrători ai poliției rutiere. Dacă nu s-ar lua această măsură, opinia publică și-ar putea forma o impresie falsă, că autoritățile statului abilitate i-ar "proteja pe inculpați" datorită calității lor și ar crea falsul sentiment că aceștia nu ar putea niciodată suporta rigorile legii.

Față de aceste considerente, Curtea urmează a admite propunerea DNA - Serviciul Teritorial Galați și va dispune arestarea preventivă a inculpaților.

Referitor la apărările formulate de inculpați prin apărători, se constată că acestea se referă doar la probleme de procedură, care nu atrag nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței de judecată, astfel:

a) actele de urmărire penală au fost efectuate de un organ necompetent, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea; Este adevărat, inițial actele premergătoare efectuate în cauză, inclusiv flagrantul, au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, care era competent să înceapă urmărirea penală împotriva inculpatului.

De fapt, activitatea organului de anchetă era îndreptată împotriva acestuia și a altui coleg. În momentul realizării flagrantului, s-a constatat că alături de inculpatul se afla și inculpatul, ofițer cu gradul de inspector principal la Poliția Rutieră V - V, situație care a atras în mod automat competența Biroului Teritorial Galați, care a continuat să efectueze actele de urmărire penală în cauză. În acest context, conform Codului d e procedură penală actele de urmărire penală efectuate de un organ necompetent își păstrează valabilitatea.

Astfel, conf. art. 262 pct. 2 Cod procedură penală rămân valabile măsurile încuviințate de procuror, precum și actele procesuale ce nu pot fi refăcute. În cauză rămân valabile actele efectuate de investigatorii sub acoperire folosiți conform art. 224 Cod procedură penală, precum și procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, respectiv toate mijloacele de probă strânse până la momentul declinării cauzei în favoarea - Biroului Teritorial Galați.

Deci, actele de urmărire penală până la momentul flagrantului au fost efectuate de un organ competent iar ulterior avându-se în vedere gradul de ofițer al inculpatului s-a declinat competența în favoarea DNA

a) inculpații au fost audiați inițial în prezența unui singur avocat ales în condițiile în care aceștia aveau interese contrare;

Este adevărat că cei doi inculpați, inițial au avut un singur apărător ales în persoana avocatului din Baroul Vrancea, dar organele de urmărire penală nu aveau posibilitatea să știe că inculpații au interese contrare de la bun început. Astfel, conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante inculpatul fiind întrebat de proveniența sumelor de bani găsite asupra sa, a declarat că suma de 500 lei găsită în buzunarul de la piept al bluzonului a fost dată de agentul șef care la rândul său a primit-o de la conducătorul autoturismului CIELO iar inculpatul întrebat de proveniența sumei de bani găsite pe bancheta autoturismului a declarat că nu dorește să facă declarații.

Deci, în momentul la care s-a început audierea inculpaților, în prezența avocatului ales al acestora, organele de urmărire penală nu cunoșteau că aceștia au interese contrare. Ulterior după audierea inculpaților, s-a constatat existența unor interese contrare iar apărarea a fost asigurată de doi avocați, respectiv de avocat pentru și de avocat pentru inculpatul.

Au fost trimiși cu propunere pentru arestare preventivă în condițiile în care nu au fost audiați în calitate de inculpați de către organul de urmărire penală;

Este adevărat că inculpații au fost audiați inițial în calitate de făptuitori și apoi în calitate de învinuiți. După audierea lor în calitate de învinuiți s-a procedat la trimiterea acestora în fața instanței de judecată cu propunerea de arestare preventivă a celor doi în calitate de inculpați.

Este adevărat, conform art. 149 pct. 1 Cod procedură penală procurorul întocmește propunerea motivată de luarea a măsurii arestării preventive a inculpatului numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului.

Faptul că procurorul nu ia mai ascultat pe aceștia în calitate de inculpați la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, nu constituie în acest caz o nulitate absolută a actului de sesizare a instanței, deoarece:

- nu se încadrează în nici unul din cazurile prev. de art. 197 Cod procedură penală;

- este o nulitate relativă care a fost acoperită de faptul că inculpații au fost audiați în fața judecătorului cu ocazia propunerii de arestare preventivă iar declarațiile date de aceștia nu sunt diferite în conținut față de declarațiile date în calitate de învinuiți;

- ar fi fost justificată această nulitate relativă dacă după ce au fost audiați în calitate de învinuiți, la un interval mare de timp (zile, săptămâni) nu ar mai fi fost chemați să fie audiați în calitate de inculpați și s-ar fi întocmit de către procuror propunere de arestare preventivă. În acest caz, datorită intervalului de timp scurs, această nulitate relativă și-ar fi produs efectul, dar în speță, inculpații au fost audiați în aceeași zi, atât prin declarație olografă, cât și în calitate de învinuiți iar ulterior în fața judecătorului în calitate de inculpați, în prezența apărătorilor aleși.

Pe cale de consecință, neaudierea sau mai precis "neascultarea" inculpaților de către procuror înainte de a formula propunerea de arestare preventivă, este o nulitate relativă, dar care nu a produs nici o vătămare gravă intereselor inculpaților.

- procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante este lovit de nulitate, nefiind consemnate în cuprinsul acestuia declarațiile inculpaților referitoare la constatările din acest act de procedură;

Verificând procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante nu se constată nici o nulitate a acestuia, fiind consemnate cele declarate de inculpați la momentul realizării flagrantului, fiind întrebați de proveniența sumelor de bani găsite în mașină și asupra lor.

Astel, inculpatul a declarat că banii i-au fost dați de inculpatul care i-a priit de la un conducător auto al autoturismului Cielo iar inculpatul a spus că nu dorește să de-a declarații legate de banii găsiți în autoturism.

- la dosarul cauzei nu sunt acte din care să rezulte că mijloacele audio - video folosite de investigatorii sub acoperire sunt omologate din punct de vedere tehnic;

Codul d e procedură penală nu prevede nici o dispoziție din care să rezultă obligativitatea organelor de anchetă de a depune la dosarul cauzei acte ( fișe tehnice, fișe metrologice etc) din care să rezulte că mijloacele tehnice folosite la înregistrarea în mediul ambiental corespund din punct de vedere tehnic.

La dosarul cauzei există CD-ul înregistrărilor al convorbirilor purtate în mediul ambiental de către investigatori și inculpatul precum și înregistrările video al flagrantului.

Inculpații au posibilitatea să le vizioneze iar dacă au dubii, pot solicita efectuarea unei expertize pentru a se verifica autenticitatea acestora.

- nu au fost respectate disp. art. 91 Cod procedură penală în sensul că nu au fost autorizate înregistrările convorbirilor din mediul ambiental;

. au fost autorizate de către procurorul de pe lângă Parchetul tribunalului Vrancea care era competent inițial în soluționare cauzei, fiind respectare prevederile art. 921 Cod procedură penală.

Față de aceste considerente, instanța apreciază că apărările inculpaților privind neregularitățile de procedură sunt nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza disp. art. 136 în ref. la art. 148 lit. f dispune C.P.P. arestarea preventivă a inculpaților: ( fiul lui și, născut la data de 22.12.1972 în Focșani, județul V, CNP: -, domiciliat în Focșani, str. - Parc, bloc 5, etaj 2,. 8) și ( fiul lui și, născut la data de 21.10.1977 în Focșani, județul V, CNP: -, domiciliat în Focșani,-,. 7, fără antecedente penale) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal în ref. la art. 6 și 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal pe o durată de 29 zile cu începere de la 30.11.2008 și până la 28.12.2008.

Cu recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.11.2008 ora 19.00.

PREȘEDINTE,

- -

Grefier,

Red. 30.11.2008

Tehn. /30.11.2008

PROCES VERBAL:

La pronunțare, după ce li s-a adus la cunoștință soluția dată în cauză, inculpații și având pe rând cuvântul în prezența apărătorilor aleși au declarat că formulează recurs împotriva încheierii din data de 29.11.2008.

Grefier,

Președinte:Dumitru Petruș
Judecători:Dumitru Petruș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati