Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 03 2008
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror:
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -T- Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind soluționarea recursului promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DIICOT Biroul Teritorial Galați împotriva încheierii de ședință din 23.10.23008 a Tribunalului Galați.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații inculpați, asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, asistat de av.ales, deasemeni cu delegație la dosar, ce răspunde și pentru intimații inculpați lipsă și; a lipsit intimatul-inculpat, acesta fiind reprezentat de av.ales, cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că a fost acordat acest termen de judecată pentru studierea dosarului și pentru ca inculpatul să-și angajeze apărător ales.
Curtea pune în vedere intimaților inculpați și că au posibilitatea de a da declarații.
precizează că dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Curtea procedează la ascultarea intimatului-inculpat încheindu-se proces-verbal care s-a atașat la dosar,
Intimatul-inculpat arată că se prevalează de dispozițiile art.70 Cod procedură penală.
procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune admiterea recursului promovat de DIICOT G împotriva încheierii din 23.10.2008 a Tribunalului Galați prin care s-a dispus față de inculpați măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, casarea încheierii și admiterea propunerii de arestare preventivă a acestora.
Precizează că în completarea motivelor de recurs va avea 3 aspecte de invocat, respectiv:
În acest dosar sunt cercetați 5 inculpați și 3 societăți comerciale:SC SRL, SC SRL și SC SRL (până la acest moment) iar activitatea infracțională a acestora începuse să capete un anumit contur.
În ceea ce privește SC SRL arată că activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada 2005-2006; această societate a fost înființată în anul 1992 de părinții inculpatului, respectiv de către și. Cum între aceștia din urmă a intervenit divorțul, în anul 2005 a cedat 50% din acțiuni fiului, respectiv lui, care era și administratorul societății.
De reținut că, nu a avut nicio contribuție la comiterea faptei.
purtat anumite discuții cu fiul său, stabilind să desfășoare un anume gen de activitate într-o manieră mai puțin legală, sens în care au închiriat un depozit situat în comuna, județ De reținut că în acea comună existau niște rezervoare (depune în acest sens la dosar copii ale unor fotografii judiciare) în care s-a barbotat și obținut motorină. Există la dosar un contract de închiriere semnat de dar acesta a menționat în declarațiile date că cel care a organizat toată activitatea infracțională a fost tatăl său, acesta fiind și cel care a încheiat contractul; tot el a fost cel care a gândit maniera în care urma să-și desfășoare activitatea pentru a obține un punct de lucru.
Societățile de la care cumpăra uleiurile erau SC și SC, edificatoare fiind declarația martorului administrator al SC care arată că era cel care îi comuna telefonic dar și pe ce societăți să factureze mărfurile pe care le achiziționau, respectiv uleiurile și solvenții.
A fost audiat și șoferul de la SC ce a arătat că toată marfa era descărcată la - sat în condițiile în care SC și SC (care erau societăți "fantomă" ) își aveau sediul în
A fost cooptat în această activitate și care a amestecat uleiurile și solvenții pentru obținerea motorinei în rezervoarele menționate. La baza acestor rezervoare se aflau pompe cu ajutorul cărora se realiza barbotarea.
S-a mai achiziționat motorină și de la SC și SC pentru a se mări cifra octanică
Inculpatul este cel care relatează despre modul în care se desfășura toată această activitate; deasemeni facturile erau completate de către la indicațiile lui; s-au încercat vânzări " la negru" și în B, dar și distribuirea motorinei unui urmărit general: Dante.
Arată că se cumpărau uleiuri pe firma Sc &Multex SRL se facturau doar pe hârtie pe SC și SC, și apoi mai departe se facturau pe SC SRL care vindea la "alb" sau la "negru" motorina produsă; chiar și mijloacele de transport erau fictive.
Prin vânzarea motorinei "la negru" se înțelege vânzarea către societăți ce-și făceau intrări separate, banii se virau în cont pentru achiziționarea de uleiuri și solvenți.
Inculpatul a precizat în declarația dată că pentru fiecare litru de motorină facturată primea un comision. economice s-au făcut pe SC și SC SRL.
SC e SRL era administrată de, în prezent decedat.
Solicită instanței a avea în vedere că situația de fapt pentru care față de inculpatul s-a dispus o condamnare, are legătură cu SC e SRL și SC SRL.
l-a adus pe -, acesta aflându-se în prezent în Portugalia, ca administrator la SC SRL.
Pentru a se scoate bani mulți din SC SRL sumele de bani se virau prin bancă către SC e SRL și SC SRL pentru a da o aparență de legalitate acestor activități.
se ducea cu administratorii celor două societăți, respectiv cu și - la bancă, aceștia ridicau banii și-i înmânau inculpatului. Faptul că inculpatul primea acești bani rezultă din declarațiile lui, acesta din urmă fiind primul administrator al SC SRL.
Mai departe îi ducea banii lui care-i dădea un comision.
Referitor la această societate Garda Financiară a stabilit un prejudiciu de 40 miliarde lei vechi.
În ceea ce privește SC SRL arată că aceasta a fost înființată în februarie 2006 de (concubina lui ) și.
În aceeași manieră dar pe alte societăți s-a desfășurat același gen de activitate în sensul că figurau doar intrări de uleiuri și solvenți și ieșiri de motorină.
cumpărat uleiurile pe care le-a dus la SC din C;
s-au făcut niște procese verbale de compensare prin care prima societate primea uleiuri și solvenți și dădea motorină, fapt neadevărat pentru că SC SA a fost radiată din martie 2002 iar activitatea desfășurată în principal a fost cea de comerț cu amănuntul pentru produse alimentare, băuturi și tutun.
Garda Financiară a efectuat un control la SC SRL și la scurt timp inculpatul a dat pierdută contabilitatea firmei. Astfel acesta a încărcat întreaga contabilitate într-, pe drum a oprit pentru a bea o cafea și în acest interval de timp i s-a spart autoturismul și in s-a furat contabilitatea.Inculpatul a fost somat de Garda Financiară pentru a pune la dispoziție contabilitatea firmei.
Referitor la SC SRL arată că această societate a fost înființată în anul 2006, februarie, administrată fiind de, și. Deși acesta din urmă figura ca asociat la această firmă semna toate actele inclusiv contractul cu Republica pentru achiziționarea de uleiuri și solvenți.
În ceea ce privește persoana inculpaților solicită să fie avut în vedere faptul că trei dintre aceștia au cazier.
a vândut societatea lui fără a dețeine și contabilitatea firmei.
Tribunalul Galați când a analizat cererea DIICOT avut în vedere faptul că starea de arest în care s-ar afla inculpații ar zădărnici achitarea prejudiciului care este în valoare de 1.700.000 euro, ori niciunul dintre inculpați nu avea un cont în bancă pentru a se "" vreun; de altfel dacă ar fi existat bunăvoință din partea inculpaților, prejudiciul se putea recupera până acum.
Este adevărat că măsura arestării preventive este una de excepție dar trebuie avută în vedere maniera, modalitatea de săvârșire a faptei, persoana inculpaților.
Lăsarea în libertate a acestora ar avea un impact negativ asupra societății și comercianților care desfășoară activități legale.
De altfel acest caz nu este unul izolat.
Av., apărătorul ales al intimatului-inculpat, apreciază că instanța de recurs a fost supletivă, admis probe noi, înscrisuri, ce nu prezintă caracteristicile pentru a constitui probe, nu sunt ștampilate.
Astfel se caracterizează și modul în care s-a lucrat în acest dosar.
e implicat într-un segment infracțional pe care și-l asumă și unde nu se probează ci se fabulează cum este cazul când s-a arătat că societățile din această cauză au legătură cu activitatea infracțională pentru care s-a dispus condamnarea acestuia într-un alt dosar; deasemeni s-a arătat că inculpatul primea comision de la inculpatul, fapt nereal și nedovedit pentru că cel care a afirmat acest lucru este, care a decedat. Solicită instanței să aibă în vedere că, cea care a facturat și a încasat banii are calitatea de învinuită; deasemeni în ceea ce-l privește pe -, acesta se află în Portugalia și nu s-șau luat mpăsuri pentru a fi prezentat în fața instanței deși urmărirea penală a înceăut "în rem" de 1 an.
Nu se arată de către Parchet faptul că activitatea infracțională a continuat și după ce inculpatul a fost arestat în altă cauză. Declarațiile lui și, potrivit cărora primea comision, nu se coroborează cu alte mijloace de probă; nu există un proces-verbal de predare-primire, un înscris din care să rezulte că acestuia i se înmânau banii de către administratorii SC SRL și SC SRL.
Activitatea lui este una ilicită pentru că legătura dintre cele două societăți (SC e SRL și SC SRL) cu inculpatul are legătură infracțională. Contribuția sa este una redusă în comiterea acestei fapta. se află la acest moment în fața instanței nu pentru că ar fi primit comision ci pentru că a pus în legătură societățile sus amintite cu inculpatul.
Consideră că în această cauza s-ar fi putut efectua o expertiză tehnică și una financiară pentru stabilirea prejudiciului.
Aspectele invocate de reprezentantul Ministerului Public cu privire la barbotare exced situației inculpatului. Față de acesta s-a dispus începerea urmăririi penale în această cauză în februarie 2008, moment la care se afla arestat în altă cauză.
Apreciază că hotărârea instanței de fond este una legală și temeinică, deși și aceasta prezintă unele lacune întrucât a reținut situația de fapt ca fiind cea descrisă în dosarul de urmărire penală.
Inculpatul nu s-a implicat personal, nun a comis din proprie inițiativă vreo activitate infracțională, a avut o atitudine sinceră, a cooperat cu organele de anchetă. Măsura obligării de a nu părăsi țara își produce efectele, nu se justifică casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Galați și luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public, în replică, precizează că prezenta cauză este una complexă, într-un asemenea dosar se lucrează 1 an, sau 1 an și 6 luni iar față de inculpatul s-a dispus începerea urmăririi penale "in personam" în februarie 2008.
Arată că inculpații și nu aveau cum să se prezinte la bancă pentru a ridica banii întrucât aceștia nu aveau nicio calitate iar a precizat cum a fost numit administrator, avea atribuții stricte sub coordonarea lui.
Avocat, apărător ales al intimatului-inculpat, arată că în concret nu s-a arătat vreun prejudiciu. a luat de la SC SRL un anumit combustibil petrolier pe care, cu aviz, printr-un amestec l-a dat prin compensare unei firme din Această firmă, într-adevăr nu și-a mărit capitalul social și a fost dizolvată, dar nu avea cunoștință de aceste aspecte pentru că i s-au pus la dispoziție toate actele precum și ștampila acestei societăți. Nu rezultă vreun pericol social pe care l-ar putea prezenta inculpatul;datorită unui blocaj financiar, acesta s-a aflat în imposibilitatea de funcționa mai departe și cesionat societatea pe care o administra, prin act notarial, unei alte părți.
Apreciază că instanța de fond a pronunțat o încheiere legală și temeinică motiv pentru care solicită menținerea acesteia; deja s-a luat o măsură preventivă pentru a se asigura bunul mers al cercetării.
Reprezentantul Ministerului Public, în replică, precizează că pentru SC există un act din care rezultă că prejudiciul este de 4 miliarde lei vechi iar 1,5 miliarde lei reprezintă accize. De altfel urmează a se efectua, în cazul în care se consideră necesar, o expertiză.
Av. precizează că s-a dispus față de neînceperea urmăririi penale pentru infracțiuni prevăzute de Legea 241; Legea nr. 577.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că situația invocată de apărătorul inculpatului se referă la faptul că acesta a fost somat de nenumărate ori să refacă contabilitatea firmei dar acesta a refuzat; de altfel această situație excede cauzei de față.
Avocat precizează că procesul verbal încheiat de un inspector al Gărzii Financiare a fost contestat astfel încât la acest moment nu se poate vorbi de existența unui prejudiciu cert.
Avocat, apărător al intimaților inculpați, și precizează următoarele:
este instigator al inculpatei pentru infracțiunile menționate în propunerea de arestare.
Din studiul dosarului de urmărire penală în vol.IX, referitor la suma 918.211 lei reținută ca fiind prejudiciu al bugetului de stat, această sumă consta în aceea că SC (administrator fiind ) importa ulei de la SC SA din Chișinău pe care îl comercializa; acest ulei trebuia comercializat numai către utilizatorii finali.
La fila 12 din acest volum există un proces verbal de control din 16.07.2008 prin care s-a dispus o amendă pentru unele fapte ca fiind contravenții, s-a stabilit că pentru 41.000 kg nu s-a plătit acciză pentru că nu a fost comercializat către utilizator final, deasemeni trebuie plătită acciză pentru cantitatea de 402.125 vândută de SC Import Export SRL ce nu avea calitatea de utilizator final.
La fila 22 există o adresă de la vamă către Poliția Transporturi prin care se solicită a se menționa câtă acciză trebuie plătită pentru întreg importul. S-a comunicat că în funcție de utilizarea acelui ulei:pentru motor sau combustibil pentru încălzire trebuia plătită suma de 918.211 lei dar dacă era folosit ca și ulei industrial trebuia plătite accize de 543.030 lei.
La fila 138 din dosar se arată că în conformitate cu prevederile art.240 alin.1 din legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, produsele energetice neaccizabile, din care făcea parte și acest ulei, rezultate din prelucrarea țițeiului sau altor materii prime, al căror punct de inflamabilitate este mai mic de 850pot fi comercializate direct de către antrepozitele fiscale numai către utilizatorii finali care utilizează produsele în scop industrial.
La fila 199 dosar există un certificat de calitate pentru uleiul mineral OB 300, ulei importat și s-a stabilit calitatea, respectiv dacă este inflamabil până în 850sau peste 850, când nu mai era obligativitatea de a se comercializa către utilizatorii finali.
Din acest certificat rezultă că acest produs OB 300 are punctul inițial de inflamabilitate 342 și punct final de 400; având în vedere aceste calități rezultă că nu trebuia comercializat către utilizatori finali și nu trebuia plătită acciză.
Astfel, în ceea ce privește pe, față de produsele comercializate, aceasta nu avea obligativitatea de a plăti statului nicio sumă ca și acciză.
Suma de 918.211 lei este o sumă inventată, nu are cum să se calculeze atât timp cât produsul este neaccizabil raportat la calitatea produsului
Pe fond, având în vedere motivele de recurs, în care se consideră că inculpații ar prezenta liberi fiind, o temere, o neliniște în rândul opiniei publice, precizează că
nici nu poate fi instigator pentru astfel de infracțiuni atâta timp cât autorul, nu poate răspunde pentru ele.
Este greu de presupus că, să răspundă instigărilor lui, fără a avea vreo calitate sau să săvârșească un act în sine
Pentru și apreciază că nu sunt probe concludente pentru situația de fapt; Parchetul nu a prezentat nicio probă concretă a pericolului social reglementat de art.148 lit.f Cod procedură penală și nu sunt îndeplinite nici condițiile prev. de art.136 Cod procedură penală.
Cum încheierea pronunțată de Tribunalul Galați este legală și temeinică solicită respingerea recursului.
Pentru, consideră că acesta chiar dacă se face vinovat, a fost sincer în declarațiile sale, a cooperat cu organele de cercetare penală iar lăsarea acestuia în stare de libertate cu obligarea de a nu părăsi țara este o măsură legală și temeinică raportat și la starea sănătății sale, fiind dependent de insulină
Reprezentantul Ministerului Public arată că aceste uleiuri au fost aduse din Republica M în baza unui contract semnat de ce nu avea nicio calitate; au staționat în zona cu avize de însoțire și au fost transportate la; apreciază astfel că importantă este manierea în care a fost desfășurată activitatea infracțională
Avocat precizează că avea calitatea de asociat cu 50% părți sociale la SRL
Reprezentantul Ministerului Public precizează că inițial această societate a avut administrator pe, ulterior l-a avut pe timp de 12 luni, prieten al inculpatului și din decembrie 2006, fără nicio calitate decât aceea de asociat desfășoară activități
Av. arată că prejudiciul indicat datează din 2008, și la dosar sunt facturi, declarații ale martorilor în sensul că a fost transportată cantitatea de 456.900 kg ulei la și nu la vreo stație de motorină.
Intimatul-inculpat, având cuvântul, precizează că activitatea infracțională continuat până la o dată la care a fost arestat; la data de 12.12.2007 se afla în penitenciar și cu toate acestea activitatea infracțională a continuat.
Solicită a se dispune continuarea anchetei față de el în stare de libertate
, deasemeni solicită a fi cercetat în stare de libertate, nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, activitățile infracționale s-au desfășurat în perioada 2005-2006, nu se sustrage urmăririi penale.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 23.10.2008 a Tribunalului Galațis -a dispus respingerea ca nefondată a propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția DIICOT - Biroul Teritorial Galați privind arestarea preventivă a inculpaților, și.
În baza art. 1451din pr. pen. în referire la art. 145 din pr. pen. s-a instituit față de inculpații, și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 zile.
Conform art. 145 ind. 1 alin. 2 în referire la art. 145 din pr. pen. au fost obligați cei cinci inculpați ca pe durata aplicării măsurii preventive arătată mai sus să se supună următoarelor obligații:
- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori
de câte ori sunt chemați.
- să se prezinte la organul de poliție din raza lor de domiciliu ori de câte ori
sunt chemați.
- să nu își schimbe locuința fără acordul organelor judiciare.
- să nu dețină și să nu folosească nicio categorie de arme.
- să nu ia legătura cu martorii din cauză.
S-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor prev. de art. 145 al. 33din pr.pen.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la data de 23.10.2008 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galația solicitat arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 zile a inculpaților, și pentru comiterea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani prev. de art. 7 din Legea 39/2003, art. 9 al. 1 lit. b și c din legea 241/2005 și respectiv art. 23 din legea 656/2002, toate cu aplicarea formei continuate.
În motivarea propunerii s-a arătat că cei cinci inculpați sunt administratori sau asociați ai unor societăți comerciale din T, G, B sau M și începând cu anul 2005, au constituit o grupare infracțională organizată, cu scopul de a prejudicia bugetul de stat prin evidențieri fictive sau neevidențierea în registrele comerciale ale societăților, a veniturilor bănești obținute în urma derulării afacerilor comerciale.
S-a mai arătat că inculpații au adus prejudicii foarte mari bugetului de stat iar veniturile obținute în mod ilicit erau folosite în activitatea altor societăți comerciale controlate tot de inculpați.
Reprezentantul Parchetului a arătat că se impune arestarea preventivă a tuturor inculpaților deoarece în cauză sunt probe de vinovăție, faptele comise sunt foarte grave prin prejudiciile mari cauzate, sunt pedepsite cu închisoarea în cuantum mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Apărătorii inculpaților și inculpații au solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă deoarece nu sunt probe clare de vinovăție, iar pe de altă parte lăsarea în libertate a inculpaților nu prezintă pericol public, aceștia putând să contribuie la recuperarea prejudiciilor dacă ar fi lăsați în libertate.
S-a apreciat de către instanța de fond că propunerea formulată de Parchet este nefondată pentru următoarele considerente:
Măsura arestării preventive este o măsură de excepție și se dispune atunci când
s-au comis fapte penale foarte grave, când sunt probe suficiente de vinovăție, când se apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică și se apreciază că această măsură extremă este absolut necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Din enumerarea criteriilor de mai sus s-a constatat că în cauză este îndeplinită doar cerința privind existența indiciilor suficiente de vinovăție prev. de art. 681și 143 din
C.P.P.Astfel, probele adminJ. până în prezent de organele de urmărire penală dovedesc fără dubiu că inculpații, și, cu bună știință, începând cu anul 2005 au constituit o grupare infracțională cu scopul de a sustrage plata taxelor la bugetul de stat și în acest fel a fost prejudiciat bugetul general cu sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor.
În concret, inculpații au avut participații diferite, sunt administratori sau acționari principali ai unor societăți comerciale și cu bună știință nu au evidențiat în registrele comerciale veniturile realizate sau au înregistrat venituri fictive cauzând prejudicii foarte mari bugetului de stat.
Inculpații prin societățile lor comercializau în principal carburanți și lubrifianți iar sumele obținute în mod ilicit din operațiunile comerciale le foloseau în activitatea altor societăți controlate tot de inculpați.
Faptele săvârșite de cei cinci inculpați ar întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani cu diferite forme de participație, prev. de art. 7 din legea 39/2003, art. 9 al. 1 lit. b și c din legea evaziunii fiscale nr. 241/2005 și respectiv art. 23 din Legea 656/2002 privind prevenirea spălării banilor.
S-a apreciat că faptele sunt dovedite pentru fiecare inculpat cu declarațiile martorilor audiați, procesele-verbale întocmite de organele financiar-fiscale, conținutul unor convorbiri telefonice, procese-verbale de recunoaștere din grup, rezultatul perchezițiilor domiciliare coroborate cu celelalte probe adminJ.
Inculpații, și au avut în general o poziție procesuală sinceră iar inculpații și nu au recunoscut în mod explicit faptele comise dar nu au negat participația lor la activitatea societăților comerciale începând cu anul 2005.
Dacă faptele penale reținute în sarcina fiecărui inculpat sunt probate s-a apreciat totuși, față de criteriile arătate la începutul prezentelor considerente, că nu se impune arestarea preventivă a inculpaților deoarece:
Faptele comise de inculpați sunt grave dar sunt infracțiuni de natură economică ori interesul general al societății este recuperarea prejudiciului, în cazul unor astfel de fapte penale.
Infracțiunile de bază care au condus la crearea prejudiciilor mari bugetului de stat sunt cele de evaziune fiscală prev. de art. 9 din Legea 241/2005 ori această lege prevede la art. 10, cauze de diminuare a pedepsei sau chiar de nepedepsire în condițiile în care se recuperează în bună parte prejudiciul sau recuperarea acestui prejudiciu este totală.
Dacă inculpații ar fi arestați preventiv s-a apreciat că posibilitatea de recuperare a prejudiciului de către stat este diminuată foarte mult sau chiar anulată, însă inculpații fiind liberi au posibilitatea să-și continue în mod supravegheat activitatea la societățile lor comerciale, pot realiza venituri și profit și în acest fel recuperarea prejudiciului de către stat este certă.
De altfel, inculpații în fața instanței de judecată s-au arătat disponibili să recupereze prejudiciul cauzat bugetului de stat, dar acest prejudiciu să fie stabilit în mod corect pe baza de expertiză.
Pe de altă parte, nu există probe sau indicii clare că lăsarea în libertate a celor cinci inculpați prezintă pericol pentru ordinea publică prin posibilitatea ca aceștia să comită fapte penale cu violență.
Față de considerentele arătate mai sus, s-a apreciat că propunerea de arestare preventivă a inculpaților nu poate fi primită, însă se impune instituirea obligației de a nu părăsi țara față de inculpații, și pentru ca inculpații să nu se sustragă urmăririi penale și judecății, să contribuie la aflarea adevărului și totodată să contribuie la recuperarea prejudiciului cauzat beneficiului de stat.
Împotriva încheierii mai sus arătate, în termen legal, a declarat recurs DIICOT - Biroul Teritorial Galați solicitând casarea încheierii recurate și arestarea preventivă a inculpaților cu motivarea că lăsarea acestora în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Recursul declarat este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea constată că deși instanța de fond a apreciat corect că în cauză există probe care susțin acuzațiile aduse inculpaților, și a apreciat în mod greșit că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea și că arestarea lor preventivă nu ar fi oportună.
Astfel Curtea reține că toți inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni extrem de grave (constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani), infracțiuni pedepsite de legiuitor cu pedepse extrem de severe care ajung până la 20 de ani de închisoare în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 - inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat.
De asemenea Curtea reține că la dosar există probe din care rezultă că inculpații au desfășurat o vastă activitate infracțională, întinsă pe o perioadă de aproape trei ani, în baza unui plan infracțional ingenios și bine pus la punct și că această activitate nu a putut fi descoperită și probată decât după ample activități de cercetare penală.
În plus trebuie evidențiat că actele efectuate în cauză până la acest moment procesual indică producerea unui prejudiciu uriaș pentru bugetul de stat - 5.686.516,06 lei în cazul inculpatului, 4.183.789 lei în cazul inculpatului, 2.244.141 lei în cazul inculpatului, 597.506,06 lei în cazul inculpatului și 1.515.717,06 lei sume obținute și însușite în mod nelegal de cei cinci inculpați.
Aspectele mai sus evidențiate, ce conferă faptelor de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații un caracter cu totul deosebit și extrem de grav, sunt dintre cele ce pot produce o reacție particulară în rândul opiniei publice în sensul că pot determina o tulburare a societății care să justifice și să impună chiar cu necesitate plasarea celor acuzați de comiterea unor astfel de fapte în stare de detenție preventivă.
Cât privește motivarea instanței de fond în sensul că arestarea inculpaților nu ar fi oportună în cazul infracțiunilor economice ce produc un prejudiciu bugetului de stat, pentru a se facilita recuperarea prejudiciului, Curtea reține că un astfel de criteriu excede dispozițiilor legale și nici nu poate conduce la concluzia că lăsarea inculpaților în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Dimpotrivă, neluarea unor măsuri preventive ferme față persoanele acuzate de săvârșirea unor astfel de fapte grave, ar putea transmite un puternic semnal negativ comercianților care își desfășoară legal activitatea și își plătesc corect obligațiile fiscale către stat și ar crea o stare de neîncredere în rândul opiniei publice privind voința și capacitatea organelor judiciare de stopa asemenea activități infracționale.
Nici susținerile inculpaților referitoare la atitudinea sinceră adoptată, la lipsa antecedentelor penale sau la faptul că prejudiciul nu este în cuantumul arătat de organele de cercetare penale nu pot constitui motive pentru a nu se dispune arestarea preventivă câtă vreme din probe rezultă că activitatea desfășurată a fost amplă și după un plan bine pus la punct, conform căruia fiecare dintre inculpați avea atribuții specifice aspecte care, coroborate cu cele mai sus arătate, formează convingerea instanței de control judiciar că luarea măsurii arestării preventive față de toți inculpații este legală, temeinică și este totodată necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Așa fiind Curtea constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1491în referire la art. 143 și art. 148 lit. f Cod pr. penală pentru a se dispune arestarea preventivă și în consecință va admite recursul declarat de procuror în cauză, va casa încheierea recurată iar în rejudecare va dispune arestarea preventivă a inculpaților, și pentru o perioadă de 29 de zile cu începere de la data încarcerării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de T- Biroul Teritorial Galați.
Casează încheierea de ședință din 23.10.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Galați și în rejudecare:
Admite propunerea formulată de T-Biroul Teritorial Galați.
Dispune arestarea preventivă a inculpațilorPETRO(fiul lui și, născut la data de 10.08.1956 în comuna, județul T, cu domiciliul în oraș M, str. 1 -, bloc 19, scara B,.4,.20, județ T,CNP -) (fiul lui și, născut la data de 15.01.1980 în oraș M, județul T, cu domiciliul în comuna, sat, județ T, CNP -)(fiul lui și, născut la data de 29.07.1967 în municipiul G, județ G, domiciliat în G, str.-.- nr.4, județ G, CNP -), (fiul lui și, născut la data de 14.05.1970 în B, județ B, domiciliat în B,-, -.4,.1,.66, județ B, CNP -) și (fiica lui și, născută la data de 19.06.1987 în municipiul B, județul B, cu domiciliul în oraș M, str.1 -, bloc 19,.B,.4,.20, județ T, CNP -) pentru o perioadă de 29 de zile de la data încarcerării.
Dispune emiterea de îndată mandatelor de arestare preventivă pentru inculpații sus menționați.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei desemnat pentru inculpatul la judecata în fond se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/6.11.2008
Jud.fond-Al.
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
