Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 19 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI
PROCUROR -
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații:, împotriva încheierii de ședință din data de 11.06.2009 pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns: recurenții inculpați și în stare de arest, asistați de avocat - - apărător ales, recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat - apărător ales, recurenta inculpată -scu în stare de arest, asistat de avocat - apărător ales, recurenta inculpată în stare de arest, asistată de avocat - apărător ales, recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat - și -, apărători aleși, recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat - apărător ales, recurentul inculpat - în stare de arest, asistat de avocat - - apărător ales și recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
La întrebarea instanței, recurenții inculpați având pe rând cuvântul, precizează că își mențin recursurile declarate în cauză și nu doresc să fie audiați, întrucât nu au nimic de declarat în această fază procesuală.
Conform prevederilor art. 294 alin. 3 Cod procedură penală s-a acordat dreptul recurenților inculpați, de a lua legătura cu apărătorul desemnat din oficiu.
Apărătorii aleși ai recurenților inculpat având pe rând cuvântul solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu au cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurenților inculpați, și - invocă nelegalitatea încheierii recurate în cauză, în sensul că propunerea arestării preventive a fost admisă cu încălcarea dispozițiilor legale.
Se apreciază că instanța de fond trebuia să respingă propunerea de arestare preventivă și să trimită dosarul la procuror pentru a respecta dispozițiile legale privind audierea inculpaților după punerea în mișcare a acțiunii penale.
Se arată că audierea inculpatului după întocmirea ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale și cu emiterea ordonanței de reținere din care nu se scade perioada efectivă a lipsirii de libertate.
În acest sens, face referire la perioada de după percheziția domiciliară, punerea în executare a unui mandat de aducere reținerea sub pază la organul de urmărire penală, cât și emiterea după 16 ore a ordonanței de reținere cu valabilitate din momentul emiterii, fără a se scade perioada anterioară în care a avut loc o lipsire efectivă de libertate.
A solicitat instanței de judecată să constate încetarea de drept a măsurii reținerii și judecarea cererii cu inculpații în stare de libertate.
Solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere această situație pentru a nu se transforma într-o practică și invocă prevederile art. 23 din Constituție.
Invocă încălcarea prevederilor art. 1481al. 1 Cod procedură penală în sensul că propunerea de arestare preventivă se face numai după ascultarea inculpatului în prezența apărătorului - consecința fiind aceea de a se restitui dosarul la procuror pentru a se respecta dispozițiile prevăzute de lege.
Solicită să se constate că inculpații au fost audiați în calitate de învinuiți, și-au spus punctul de vedere vis a vis de faptă, după punerea în mișcare a acțiunii penale și procurorul i-a decizia de a sesiza instanța în vederea arestării preventive, rațiunea acestei audieri este aducerea la cunoștință a faptului că este pusă în mișcare acțiunea penală și că urmează a fi propus spre arestare.
Se arată că audierea respectivă nu se referă strict la faptă, cât la argumentele procurorului față de temeiurile pentru care se solicită arestarea.
Invocă practica judiciară și literatura de specialitate care au statuat în mod constant împrejurarea că o asemenea încălcare a dispozițiilor art. 1481al. 1 Cod procedură penală nu poate fi acoperită decât prin respingerea propunerii de arestare și reluarea procedurii cu respectarea legii.
În ce privește temeiul prevăzut de art. 143 Cod procedură penală solicită să se constate că la data de 13.03.2009 organul de urmărire penală s-a sesizat și în aceeași zi s-a dispus începerea urmăririi penale in rem - apreciind că asemenea modalitate de începere a urmăririi penale se face atunci când autorul nu este cunoscut.
Ulterior, procurorul a solicitat interceptarea telefoanelor pentru marea majoritate a inculpaților, iar după sesizarea din oficiu s-a procedat la un filaj al persoanelor aflate în boxă și solicită a se aprecia dacă este vorba despre situația de a nu se cunoaște persoana autorilor - toată procedura desfășurându-se în această situație.
Solicită să se aprecieze legalitatea tuturor actelor de urmărire penală, pe baza cărora s-a tras concluzia existenței indiciilor temeinice de vinovăție.
Invocă prevederile art. 64 alin. 2 Cod procedură penală și solicită să se aprecieze asupra legalității actelor de urmărire penală și dacă există sau nu, indicii temeinice care să justifice arestarea preventivă din acest punct de vedere.
Temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală în condițiile reținerii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât și a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, temei care se bazează exclusiv pe elemente care circumstanțiază faptele reținute în sarcina inculpatului, pe elemente care fac aprecieri vis a vis de gradul de pericol social generic, trăgându-se concluzia că inculpații ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpații, și - și în rejudecare să se respingă propunerea parchetului și restituirea dosarului pentru completarea disp. art. 149 Cod procedură penală.
În subsidiar, dacă se va aprecia că este vorba despre nulitate relativă să se aprecieze că temeiurile prev. de art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală nu subzistă și să se respingă ca nefondată propunerea de arestare preventivă.
Apărătorul ales al recurentului inculpat consideră că încheierea pronunțată de instanța de fond la data de 11.06.2009 este netemeinică și nelegală întrucât judecătorul nu a motivat soluția dată.
Invocă prevederile art. 1491al. 1 Cod procedură penală, în sensul că nu a fost motivată soluția prin prisma art. 148 lit. f Cod procedură penală, nefiind indicate probele pe care s-a bazat soluția, în ce constă pericolul pentru ordine publică, situație ce atrage casarea soluției cu trimitere spre rejudecare.
În privința excepției privind nelegale sesizare a instanței, privind nerespectarea prevederilor art. 1491al. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a reținut în mod greșit că inculpatul a fost ascultat în calitate de inculpat.
Invocă modul de desfășurare a anchetei, inculpatul fiind ridicat de la locuință cu mandat de aducere în calitate de făptuitor, fără a se emite în prealabil citație și că în baza art. 83 al. 1 Cod procedură penală mandatul de aducere se emite față de o persoană care refuză să se prezinte la organul de urmărire penală.
Consideră că organul de urmărire penală a procedat nelegal la urmărirea penală și judecătorul fondului a apreciat greșit, acoperind nelegalitățile organului de anchetă, inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la apărare, nefiind ascultat în calitate de inculpat în prezența apărătorului, fiind ascultat doar în calitate de învinuit, motiv pentru care instanța de fond nu a fost legal sesizată.
Totodată, consideră că propunerea de arestare nu este motivată și invocă și un alt motivat de nelegalitate a încheierii de fond prin care s-au încălcat prevederile art. 137 al. 1 Cod procedură penală, conform căruia actul prin care se ia măsura privativă trebuie să prevadă fapta care face obiectul învinuirii, sau inculpării, textul de lege în care acesta se încadrează și pedeapsa prev. de lege pentru faptă.
Solicită să se constate că în dispozitivul și minuta încheierii recurate nu se prevede aspectele mai sus invocate, fapt ce atrage nulitatea actului fiind vorba despre o persoană vătămată în drepturile sale legale.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare admiterea excepțiilor invocate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul ales al recurenților inculpați -scu și susține că în ce o privește pe inculpata -scu organele de urmărire penală au considerat că aceasta este membru al grupului infracțional și că ar fi participat la constituirea acestuia și la înșelarea părților vătămate, respectiv societăți comerciale cu care au intrat în afaceri comerciale.
Solicită să se constate că nu s-au făcut referiri nuanțate în acest dosar și s-a luat măsura arestării preventive față de inculpată în mod egal cu ceilalți inculpați, fără a se descrie care era rolul ei în grup și care era starea de pericol a persoanei inculpatei.
Consideră că dacă instanța de fond ar fi făcut o analiză distinctă a situației inculpatei -scu, s-ar fi constatat că aceasta nu a participat la constituirea unui grup infracțional organizat.
Se arată că inculpata -scu a fost încadrată ca secretară la societate unde a desfășurat activități specifice funcției pe care o avea. Nu a fost aceea care a inițiat raporturile cu părțile vătămate și nici nu cunoștea gradul de solvabilitate a societății și nici nu a emis file cec, putându-se considera că ar fi dat un anumit ajutor acestei societăți - activitate pe care ea nu a conceput-o, nu a pus-o în practică și nici executată.
Ce i se impută inculpatei, motiv pentru care a fost arestată, este aceea că a întocmit anumite acte care au fost trimise părților vătămate - respectiv comenzi pentru livrarea de mărfuri. Unele dintre aceste acte, în special o factură a fost consemnată cu un nume fictiv -. Inculpata a efectuat activitățile la care a fost determinată și pentru care primea salariul. A mai arătat că inculpata era presată să desfășoare aceste activități și probabil avea o singură alternativă - să-și de-a demisia.
Mai arată că în prezent se fac amenințări la adresa familiei pentru a nu declara anumite aspecte defavorabile anumitor persoane.
Solicită să se țină seama de faptul că inculpata nu are antecedente penale, nu a încercat să părăsească țara și că aceasta nu a realizat decât salariul pentru cele două luni de activitate și având în vedere implicarea mai mică a acesteia, solicită să se ia o altă măsură preventivă împotriva inculpatei în conformitate cu gradul de pericol al faptei și persoana acesteia.
În ce-l privește pe inculpatul, apărătorul acestuia arată că acesta are o contribuție mai redusă la săvârșirea infracțiunii, nefiind implicat ca organizator sau autor al faptei.
În concret, se arată că inculpatul a avut acel segment de activitate al unui manipulant de mărfuri conform probelor de la dosar, în sensul că se ocupa uneori de transportarea mărfii. Acesta nu a fost implicat ca salariat, parchetul reținând că a avut un rol de tăinuire în mod repetat.
Inculpatul nu a fost interceptat în convorbirile telefonice și nu era implicat în vânzarea mărfii având sarcina de a păzi marfa din depozit.
Solicită a se reaprecia în ce privește starea de pericol și a se diferenția și măsura preventivă.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpații -scu și și în rejudecare să se ia o măsură preventivă mai puțin aspră față de aceștia - respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul ales al recurentei inculpate consideră că încheierea de fond este nelegală și netemeinică atât în privința respingerii excepției privind nelegala sesizare a instanței cât și a admiterii propunerii de arestare preventivă.
Din considerentele încheierii rezultă că instanța a motivat în esență că au fost respectate dispozițiile art. 1491al. 1 Cod procedură penală de către procuror și sesizarea instanței ar fi fost legală, lucru pe care apărarea îl contestă, având în vedere cele invocate și de ceilalți apărători în cauză.
Consideră că actele efectuate până la începerea urmăririi penale împotriva inculpatei sunt nelegale, fiind efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale, nefiind audiată în calitate de inculpată.
Declarațiile luate inculpatei înainte de începerea urmăririi penale, fără a cunoaște despre acuzațiile care i se aduc și încadrarea juridică nu au nici o valoare și nu pot constitui acte premergătoare.
După începerea urmăririi penale învinuitei i s-a adus la cunoștință, i s-a adus la cunoștință și a acceptat să de-a declarație dar a precizat că nu mai dorește să de-a o altă declarație olografă, fiind de acord ca cele declarate să fie consemnate înscris de organul de anchetă, lucru acceptat, deși declarația scrisă în calitate de făptuitoare, fără să i se aducă la cunoștință ce acuzații i se aduc și încadrarea juridică nu putea fi luată în seamă.
În cauză s-au încălcat prevederile art. 70 al. 3 Cod procedură penală, întrucât procurorul trebuia să insiste și să audieze inculpata în condițiile în care a precizat că își menține declarațiile.
Instanța de fond a apreciat greșit că inculpata s-ar fi prevalat de dreptul de a nu da declarații și că nu i s-ar fi încălcat drepturile referitoare la obligativitatea ascultării în calitate de inculpată de către procuror.
Solicită să se constate că s-au încălcat prevederile art. 1491al. 1 Cod procedură penală și că sesizarea instanței este nelegală.
Pe fond, solicită să se constate că instanța de fond nu a analizat în concret pentru fiecare inculpat în parte faptele reținute, rolul și participația acestora la fapte și nu a arătat de ce este în interesul soluționării cauzei arestarea preventivă a inculpaților.
Apărătorul ales al recurentului inculpat - avocat - solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii de fond, întrucât aceasta a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 14911 Cod procedură penală și prin motivare nu a indicat în concret motivele de fapt și de drept care ar justifica luarea măsurii arestării preventive.
Solicită să se constate că inculpatul a fost arestat preventiv în mod nelegal, cu încălcarea art. 5 din CEDO, fiind reținut mai bine de 7 ore în mod nelegal, cu încălcarea art. 144 Cod procedură penală.
Se arată că în mod greșit a apreciat instanța de fond că această perioadă nu trebuie dedusă, întrucât polițiștii executau un mandat de aducere emis în temeiul art. 183.C.P.P. și consideră că în cauză este vorba despre lipsirea de libertate și nu despre executarea unui mandat de aducere.
Se invocă prevederile art. 197 Cod procedură penală având în vedere că în cauză s-a luat măsura arestării preventive în condițiile în care sesizarea instanței a fost nelegală, organul de urmărire penală încălcând prevederile art. 149 1 al. 1.C.P.P. prin propunerea de arestare preventivă în condițiile în care nu s-a luat declarație de inculpat în cauză.
Avocat -, apărător ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii de fond și în rejudecare înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Solicită să se constate că instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată în cauză, nu a arătat în concret în ce constă pericolul pentru ordinea publică pentru fiecare inculpat, care este modalitatea de aderare la grupul infracțional și ce a urmărit.
Solicită să se constate că inculpatul nu are antecedente penale nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu a săvârșit o infracțiune de violență și nu s-a sustras cercetărilor.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită să se ia act că își însușește concluziile puse de colegii avocați în cauză pe motive de nelegalitate, considerând că procurorul avea obligația de a-i audia pe inculpați în calitate de inculpați.
Solicită să se aibă în vedere situația recurentului inculpat, că acesta are în întreținere doi copii minori și că participația acestuia a constat în faptul că a însoțit trei transporturi de marfă ca delegat fără a cunoaște activitatea societății și că se poate înlocui măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, sens în care solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză de către inculpați, întrucât motivele de recurs invocate de aceștia sunt nejustificate.
Singurul motiv invocat de apărare și cu care este de acord este acela că este o cauză complexă care va trena mult pe rol.
Consideră că apărarea a încercat să răstălmăcească textele de lege invocate în cauză, pentru a convinge instanța că inculpații au fost defavorizați din toate punctele de vedere.
Dacă se va constata că s-au mai strecurat o serie de greșeli procedurale, consideră că acestea nu sunt de natură a schimba în vreun fel măsura preventivă dispusă față de inculpați sau situația de fapt reținută, aceasta se datorează faptului că este vorba despre o cauză complexă, cu mulți inculpați, care a incubat o perioadă mare de timp nu numai pentru audierea lor, perioadă afectată de către doi procurori.
Faptul că inculpații au fost ținuți la organele de urmărire penală, este o conjunctură absolută necesară în vederea audierii, aceștia nu au fost încătușați sau păziți și au fost aduși cu mandat pentru a se desfășura ancheta în mod corect, când există premisa că inculpații se pot sustrage, manieră de lucru care nu este interzisă de lege ținând seama de complexitatea cauzei de față.
S-a trecut la cercetări in rem întrucât se bănuiau autorii faptei și această manieră de lucru nu depășește limita legalității.
În legătură cu motivul de recurs ce vizează audierea inculpaților ca învinuiți și nu ca și inculpați după ce s-a început urmărirea penală, solicită să se țină seama că această situația s-a întâmplat la o diferență de circa 5-10 minute după ce au fost audiați în calitate de învinuiți și consideră că nu s-ar fi schimbat situația de fapt dacă ar fi fost audiați în continuare în calitate de inculpați.
Consideră că în cauză este vorba de o nulitate relativă, care nu vine să schimbe nimic din ceea ce s-a reținut în cauză, pentru că persoanele respectiv nu aveau decât să repete aceleași declarații date în urmă cu 5-10 minute, a fost vorba despre o chestiune formală, de transcriere de pe un formulat de învinuit pe unul de inculpat.
Solicită să se constate că hotărârea de fond este temeinică și legală, motivată în urma analizei probelor și indiciilor de la dosar.
În ce privește individualizarea și particularizarea faptelor pentru fiecare inculpat în parte, solicită să se aibă în vedere că faptele sunt săvârșite în contextul crimei organizate și dacă nu au constituit grupul, au aderat și de aici pleacă faptele inculpaților, chiar participația lor este diferită la fapta reținută cu un pericol social crescut.
Solicită să se constate că hotărârea de fond este temeinică și legală și măsura arestării preventive la acest moment este justificată cu probele de la dosar.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurenților inculpați, care având pe rând cuvântul, solicită admiterea recursului, conform concluziilor puse de apărătorii aleși, pentru a fi judecați în stare de libertate.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 11.06.2009 a Tribunalului Galațis -a respins excepția nelegalei sesizări a instanței, invocată de inculpații, -scu, - și.
S-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul TERITORIAL GALAȚI iar în baza art. 1491alin. 9, 10 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 11.06.2+009 până la data de 9.07.2009 inclusiv.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul TERITORIAL GALAȚIa solicitat arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile a inculpaților:, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003;art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003;art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003; art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003;art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003;art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003;art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,7., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de:art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003; cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal; cu aplic. art. 37 lit. b Cod penalcu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de:art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003; art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de:art. 7 al.1 din Legea nr. 39/2003;art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În motivarea propunerii s-au arătat că prin rezoluția din data de 13.03.2009 s-a început urmărirea penala "in rem", prin rezoluțiile din datele de 10.06.2009 s-a început urmărirea penala împotriva inculpaților -scu și, iar prin rezoluțiile din data de 11.06.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpaților, -, și văzând ca din cuprinsul acestora rezultă probe si indicii temeinice ca aceștia au săvârșit următoarele infracțiuni:
- inculpații, și -scu - infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada februarie - aprilie 2009, inculpații au constituit împreună un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună au participat la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul - infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada martie - aprilie 2009, aderat la un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună cu membrii acestuia a participat, ajutând la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul - infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal și de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada februarie - aprilie 2009, aderat la un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună cu membrii acestuia a participat la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
-inculpatul - infracțiunile de aderare la un grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada februarie - aprilie 2009, aderat la un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună cu membrii acestuia a participat la inducerea în eroare un număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
- inculpatul infracțiunile sprijinire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în perioada martie - aprilie 2009, sprijinit un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului, în mod repetat dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a primit ori a înlesnit valorificarea unor bunuri provenind din inducerea în eroare a unui număr de 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și inclusiv prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, membrii grupului infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON.
S-a arătat că prin ordonanțele cu numărul de mai sus din 10.06.2009, respectiv 11.06.2009, s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților.
De asemenea, s-a dispus reținerea inculpaților pentru 24 de ore.
S-a susținut că faptele comise sunt dovedite prin următoarele mijloace de proba:
- declarațiile martorilor -, -, a, Patrinoiu -,;
- documentele de livrare și de recepție a mărfurilor,
- documentele de plată a mărfurilor refuzate la plată de unitățile bancare,
- procese-verbale de recunoaștere din grup de fotografii și planșele foto anexă;
- procesele verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile si respectiv locuințele fără forme legale a inculpaților;
- procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de membrii grupului infracțional organizat, interceptate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Galați;
- procesele verbale de consemnare a conținutului înregistrărilor de imagini video efectuate în cauză în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Galați;
- declarațiile învinuitului;
- declarațiile inculpaților, -scu, -, și;
S-a arătat că având in vedere ca in ceea ce ii privește pe inculpați sunt întrunite dispozițiile art. 136, art. 146 si art. 148 Cod procedura penala in sensul ca inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea mai mare de patru ani, existând probe certe ca lăsarea lor in libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publica, ținând cont de gravitatea faptelor, valoarea importantă a prejudiciului adus părților vătămate, precum si de persistența acestora in comportamentul infracțional, persistență ce îmbracă forma recidivei în cazul inculpaților și, se solicită arestarea preventivă a celor 9 inculpați pentru o durată de 29 de zile, in temeiul art. 136 al. lit. a si art. 1491al. 4 si 11 Cod procedura penala.
Inculpații, -scu, - și, prin apărători, au invocat nelegala sesizare a instanței cu propunerea de arestare preventivă, apreciind că în cauză sunt incidente disp. art. 197 al. 2.pr.pen. întrucât s-au încălcat disp. art. 149 ind. 1.pr.pen. care prevăd că propunerea se adresează instanței de către procuror numai după ascultarea inculpatului. S-a susținut că, după ce s-a dispus prin ordonanță punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpații, deși au fost de acord să dea declarații, procurorul a întocmit un proces verbal în care s-a consemnat că aceștia își mențin declarațiile date anterior în cauză. Cum procurorul a trecut peste etapa ascultării inculpaților în condițiile în care erau de acord să dea declarație și nu li s-a adus la cunoștință că se va formula propunere de arestare preventivă, instanța este nelegal sesizată cu propunerea de arestare preventivă, devenind incidente disp. art. 197 al. 2.pr.pen.
S-a susținut totodată, de către inculpați prin apărători, că în mod nelegal nu s-a dedus din durata reținerii perioada în care au fost conduși la sediul Parchetului în baza mandatului de aducere, perioada în care au fost lipsiți de libertate - încălcându-se disp. art. 144 al. 1.pr.pen. situație care afectează legalitatea probelor administrate în baza cărora s-a concluzionat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143.pr.pen.
Cu privire la excepția invocată s-a reținut că inculpații, -scu, - și, după efectuarea perchezițiilor domiciliare, în baza mandatelor de aducere emise de procuror, au fost conduși în fața procurorului pentru a fi audiați în calitate de făptuitori, la data de 10.06.2009.
Întrucât spațiul existent la nivelul DIICOT - Serviciul TERITORIAL GALAȚI este insuficient, pentru desfășurarea acestei activități, s-a dispus de către procurorul de caz ca audierea tuturor persoanelor cercetate să se efectueze la sediul G (mandate de aducere și procese-verbale de executare a mandatelor de aducere - 177, 178, 191, 192, 204, 205, 220, 221, 242, 243, 252, 253, 273, 274, 287, 288, 302-302- vol. XVIII dos.), -scu, - și au fost audiați în calitate de făptuitori (declarații- 175, 176, 189, 190, 202, 217-219, 233-241, 255-257, 267-272, 284-286, 298-301 vol. XVIII dos.)
După audierea în calitate de făptuitori, prin rezoluție, s-a dispus începerea urmăririi penale față de aceștia.Ulterior, au fost audiați de procuror, în calitate de învinuiți, în prezența apărătorului ales- învinuiții și și a apărătorilor desemnați din oficiu- ceilalți șapte învinuiți, după ce anterior li s-a adus la cunoștință învinuirea, dreptul la apărător ales și art. 70.pr.pen. încheindu-se proces verbal.
După audierea celor nouă învinuiți, s-a dispus, prin ordonanță reținerea acestora pentru 24 de ore și de asemenea, tot prin ordonanță, punerea în mișcare a acțiunii penale. Inculpaților li s-a adus la cunoștință învinuirea, dreptul la un apărător ales și dreptul prev. de art. 70.pr.pen. - aceștia arătând că înțeleg să nu mai dea declarații, menținându-și declarațiile date până în acel moment în cauză - aspecte consemnate în procese-verbale semnate de procuror, apărător și fiecare inculpat, în cauză au fost respectate disp. art. 149 ind. 1 al. 1.pr.pen. privind ascultarea inculpaților de către procuror. Inculpații au precizat că nu înțeleg să mai dea alte declarații, menținându-și declarațiile date anterior în cauză, conf. art. 70.pr.pen. având dreptul și nu obligația de a da declarații, drept ce a fost respectat în cauză.
În ce privește nerespectarea disp. art. 144 al. 1.pr.pen. din perspectiva faptului că nu s-a dedus din durata reținerii, perioada din momentul în care inculpații, în calitate de făptuitori au fost conduși la procuror în vederea audierii, instanța a reținut următoarele:
Astfel cum s-a arătat anterior, cei nouă inculpați au fost conduși, în calitate de făptuitori la acel moment, la procuror în vederea audierii, în baza unor mandate de aducere, conf. art. 183.pr.pen.
Potrivit art. 144 al. 1.pr.pen., măsura reținerii poate cel mult 24 de ore; din durata măsurii reținerii se deduce timpul cât persoana a fost privată de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliției, prev. de art. 31 al. 1 lit. b din Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
Conf. art. 31 al. 1 lit. b din Legea nr. 218/2002, în realizarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul este investit cu exercițiul autorității publice, are următoarele drepturi și obligații principale:
(b) - să conducă la sediul poliției pe cei care, prin acțiunile lor, periclitează viața persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale, precum și persoanele suspecte de săvârșirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condițiile legii; în cazurile nerespectării dispozițiilor date de polițist, acesta este îndreptățit să folosească forța; verificarea situației acestor categorii de persoane și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă.
S-a constatat că în prezenta cauză, inculpații au fost conduși la sediul parchetului în baza unor mandate de aducere, conf. art. 183.pr.pen. și nu au fost privați de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliției conf. art. 31 al. 1 lit. b din Legea nr. 218/2002- neîncadrându-se în aceste dispoziții legale.
În cauză reținerea s-a dispus conf. art. 144 al. 1 ind. 1.pr.pen. după audierea acestora în calitate de învinuiți, termenul de 24 de ore calculându-se de la data emiterii ordonanței.
Fără a face o analiză a probelor administrate în cauză până la momentul sesizării instanței cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților, cu privire la vinovăția acestora- întrucât până la soluționarea definitivă a cauzei operează prezumția de nevinovăție, s-a analizat incidența în cauză a disp. art. 136.pr.pen. art. 143.pr.pen. și art. 148.pr.pen.
Astfel, din actele de urmărire penală efectuate în cauză s-a constatat că rezultă indicii temeinice în sensul art. 68 ind. 1.pr.pen. de natură a crea presupunerea rezonabilă că cei nouă inculpați au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143.pr.pen.
Susținerile inculpaților, și, prin apărători, în sensul că, în cauză, chiar dacă există probe, acestea nu au fost legal administrate, întrucât deși se cunoștea încă de la început că inculpatul ar putea fi autor al infracțiunii pentru care se efectuau cercetări, s-a început urmărirea penală "in rem", nu vor putea fi analizate în procedura de față, având în vedere că nu pot fi analizate probele în sensul stabilirii vinovăției sau nevinovăției, reținerii și înlăturării altora conf. art. 64 al. 2 pr.pen. în cauză analizându-se dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143.pr.pen.
S-a constatat că din actele de urmărire penală indicate rezultă că în fapt, inculpatul, administrator la SC SRL G, împreună cu alte persoane: respectiv cu inculpatul, -scu, -, au constituit, respectiv au aderat și sprijinit un grup infracțional organizat în vederea comiterii de înșelăciuni în dauna unor societăți comerciale.
În acest scop, inculpatul a achiziționat prin intermediul numitului - SC COM SRL G, acesta fiind numit administratorul acestei societăți comerciale. Aceștia au închiriat un spațiu tip hală pe raza municipiului G, în vederea depozitării mărfurilor ce urmează a fi comercializate. Mărfurile sunt achiziționate prin comenzi de la diferite societăți comerciale, pentru plata acestora fiind emise diferite instrumente de plată (file CEC, bilete la ordin), scadente la 30 sau 45 de zile, după care sunt depozitate pentru o perioadă scurtă la depozitul închiriat, apoi valorificate la prețuri mult diminuate în raport de prețul de achiziție.
S-a reținut că banii astfel obținuți au fost folosiți de membrii grupării infracționale în interes personal, nefiind alimentate conturile bancare. În relațiile cu diferitele societăți comerciale, inculpații s-au prezentat sub alte nume și au indicat diverse funcții pe care le-ar deține în cadrul SC COM SRL ( de ex. în relații cu SC SRL- inculpatul s-a prezentat drept - pretinzând că deține funcția de director comercial al SC, iar inculpata -scu s-a prezentat sub numele de ).
Din cercetările efectuate a rezultat că la momentul scadenței instrumentelor de plată, administratorul SC Com SRL urma să fie "scos din țară" de ceilalți membri ai grupării infracționale, urmărindu-se astfel împiedicarea stabilirii situației de fapt și probarea activității infracționale.
Astfel, la data de 31.03.2009 la a fost reținut numitul - administratorul SC Com SRL G, care intenționa să părăsească România cu destinația - acesta fiind încarcerat în Arestul IPJ G în baza unui mandat de executare a pedepsei.
S-a reținut astfel că inculpații au constituit, respectiv aderat și sprijinit un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului împreună au participat la inducerea în eroare a 16 părți vătămate - societăți comerciale - cu ocazia încheierii și derulării unor convenții comerciale, prin folosirea de nume și calități false și prin emiterea de file CEC fără acoperire, în scopul obținerii de foloase materiale injuste, cauzând un prejudiciu total de 1.311.426, 88 RON.
S-a constatat că în cauză, față de cei nouă inculpați sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de art. 148 lit. f pr.pen.
Pentru faptele presupus a fi comise de către aceștia, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și având în vedere gravitatea deosebită a acestora, natura și importanța valorilor sociale lezate, împrejurările și modalitatea concretă de comitere, numărul mare de persoane implicate, în cauză fiind indicii privind participarea și a altor persoane ( de exemplu), urmarea produsă (un prejudiciu în valoare totală de 1.311.426,88 RON), atitudinea procesuală a inculpaților, faptul că inculpații și nu se află la primul impact cu legea penală (fișe cazier - 197, 279 vol. XVIII dos.), fiind anterior condamnați pentru infracțiuni de același gen s-a apreciat, funcție de actele de urmărire penală efectuate, că sunt probe din care rezultă că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, s-a reținut că măsura arestării preventive este justificată și prin prisma disp. art. 136.pr.pen. - fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, situație față de care cererile acestora de a se lua o măsură restrictivă de libertate nu pot fi primite.
Din perspectiva pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, s-a apreciat că este semnificativă declarația martorului din care rezultă că împreună cu inculpații și i-au solicitat și au făcut demersuri în acest sens la ORC B, să preia un depozit în B, în luna iunie 2009 - aceștia aducând la cunoștință martorului că doresc "să facă o firmă fantomă pe numele martorului", martorul recunoscând din grup de persoane pe inculpații din planșe foto, pe, și.
În raport de considerentele expuse, constatând ca întemeiată propunerea formulată, propunere motivată în fapt și în drept, urmează aoa dmite și în baza disp. art. 149 ind. 1 al. 9,10.pr.pen. a dispune arestarea preventivă a inculpaților, -scu, - și, pe o durată de 29 de zile, cu începere de la 11.06.2009 și până la 09.07.2009 inclusiv.
Împotriva măsurii dispuse de instanța de fond în termenul prevăzut de lege au declarat recurs oral toți inculpații.
Inculpații, -scu, - și prin apărători critică soluția instanței de fond ca nelegală.
Se susține că instanța trebuie să respingă propunerea de arestare preventivă și să țină dosarul la procuror pentru a respecta dispozițiile legale privind audierea inculpaților după punerea în mișcare a acțiunii penale.
S-a invocat dispozițiile art. 1481alin. 1 Cod procedură penală în sensul că propunerea de arestare preventivă se face numai după ascultarea inculpatului în prezența apărătorului.
Au fost invocate de asemenea în susținerea motivelor de recurs dispozițiile art. 143, art. 64 alin. 2, art. 148 lit. f în sensul că instanța nu a respectat întocmai în raport cu faptele reținute față de inculpați dispozițiile legale, dar și cu privire la aprecierea gradului de pericol social.
Inculpatul prin apărătorul ales arată că încheierea dată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, că instanța nu a indicat probele, că nu a motivat soluția.
De asemenea, se susține că nu au fost respectate dispozițiile art. 1491alin. 1 Cod procedură penală în sensul că inculpatul nu a fost ascultat în calitate de inculpat, că nu a fost citat anterior emiterii mandatului de aducere.
Se mai susține că propunerea de arestare nu este motivată și că s-au încălcat dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură penală.
Se solicită admiterea recursului, admiterea excepțiilor și trimiterea cauzei spre rejudecare după casare.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpații -scu și prin apărătorul ales susține că față de activitatea pe care au desfășurat-o nu poate fi asimilată cum că ar fi participat la constituirea unui grup infracțional organizat pentru înșelarea părților vătămate.
Se arată că -scu a fost încadrată ca secretară la societate, desfășurând o activitate specifică pentru care a fost angajată, dar că aceasta a fost rpesată să desfășoare o astfel de activitate, fiind în prezent amenințată și familia pentru ca inculpata să declare aspecte defavorabile anumitor persoane.
Pentru inculpatul se susține că acesta are o activitate mai redusă la săvârșirea infracțiunii, nefiind implicat ca organizator sau inițiator al faptei,că doar ase ocupa de transportul mărfii.
Se solicită reaprecierea pericolului social și pe fond să fie înlocuită măsura preventivă cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpata prin apărător consideră că încheierea este nelegală și netemeinică, atât în privința respingerii excepției privind nelegala sesizare a instanței cât și a admiterii propunerii de arestare preventivă.
Se arată că au fost încălcate dispozițiile legale, că la efectuarea actelor de urmărire, a declarațiilor date și a modalității de luare a acestora, încălcându-se în contextul respectiv dispozițiile art. 70 alin. 3 Cod procedură penală, întrucât procurorul nu a insistat să audieze inculpata chiar dacă aceasta a precizat că își menține declarațiile.
S-au invocat și dispozițiile art. 1491Cod procedură penală în sensul că sesizarea instanței este nelegală.
Inculpatul prin apărătorul ales invocă dispozițiile art. 1491Cod procedură penală în sensul că instanța nu a indicat în mod concret motivele de fapt și de drept care ar justifica luarea măsurii arestării preventive.
Se susține că inculpatul a fost reținut mai bine de 7 ore în mod nelegal, fiind arestat preventiv cu încălcarea dispozițiilor art. 1491alin. 1 Cod procedură penală, întrucât nu s-as luat o declarație de inculpat.
Inculpatul solicită casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Se susține că instanța de fond nu a motivat soluția pronunțată, nu a arătat în concret în ce constă pericolul pentru ordinea publică și care este modalitatea de aderare la grupul infracțional.
Inculpatul consideră încheierea dată nelegală, considerând că procurorul avea obligația să-l audieze în calitate de inculpat.
Sunt invocate circumstanțele personale ale inculpatului de care trebuie să se țină cont.
Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate.
Din verificarea încheierii pronunțate de instanța de fond și analiza ansamblului probator Curtea constată că măsura dispusă este temeinică și legală.
Față de inculpați s-a dispus începerea urmăririi penale pentru fapte penale cu un grad de pericol social deosebit de ridicat la care se adaugă conjunctura și împrejurările, numărul mare de participanți ( grup infracțional) care ridică foarte mult gradul de complexitate.
Inculpatul prin motivele de recurs au invocat unele aspecte procedurale și care ar viza nulități relative privind ascultarea inculpaților, citarea acestora, aducerea cu mandate, deținerea unor timpi de ordinul orelor la emiterea unor acte procedurale, evitându-se a se arăta dacă la data arestării inculpaților erau sau nu indicii temeinice că aceștia au comis fapte penale cu un grad de pericol social deosebit de ridicat și care ar face posibilă atragerea unei răspunderi penale și aceasta în raport de împrejurările și modalitățile de comitere a faptei dar și a gradului de implicare sau participare.
Sunt invocate de către toți inculpații încălcarea dispozițiilor art. 1491alin. 1 Cod procedură penală ce vizează audierea inculpatului ca învinuit și nu ca inculpat după ce s-a început urmărirea penală datorat tocmai complexității cauzei și a numărului mare de inculpați, situație care însă nu a modificat6 cu nimic situația de fapt cunoscută și susținută de probele existente la dosar până la data și ora audierii.
Din probele dosarului rezultă că inculpații la data de 10.06.2009 au fost audiați de procurori în calitate de făptuitori, după care prin rezoluție s-a dispus începerea urmăririi penale față de aceștia. Ulterior, inculpații au fost audiați în calitate de învinuiți în prezența apărătorului ales ( inculpații și ) iar ceilalți șapte învinuiți în prezența apărătorilor din oficiu, după ce în prealabil li s-a adus la cunoștință învinuirea, dreptul la apărător ales și dispozițiile art. 70 Cod procedură penală încheindu-se totodată și procese verbale.
De asemenea, potrivit actelor procedurale existente la dosar după audierea inculpaților s-a dispus prin ordonanță reținerea acestora pentru 24 ore și punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpaților aducându-li-se la cunoștință învinuirea, dreptul la apărător ales și dreptul de a se prevala și de alte dispoziții prev. de art. 70 Cod procedură penală (cum ar fi dreptul de a nu da declarație) sens în care inculpații au înțeles să nu mai de- declarații, menținându-și declarațiile date până la acel moment aspecte care au fost consemnate în procesul verbal instrumentat și semnat de procuror, apărător și fiecare inculpat.
Faptul că inculpatul poate să se prevaleze de dispozițiile art. 70 Cod procedură penală printre alte drepturi și de dreptul de a nu da declarație ( sau nici o declarație) organul de anchetă trebuie să-l respecte ca atare, respectiv ca pe un drept exclusiv ce ține de voința inculpatului și orice forțare de notă în a obține lămuriri cu privire la faptă sau însăși la poziția sa procesuală constituie o ingerință în dreptul pe care însăși legea îl conferă.
De asemenea, din probe rezultă că inculpaților nu li s-a aplicat corect dispozițiile art. 144 al. 11Cod procedură penală, pentru aceștia durata reținerii pentru 24 de ore a curs de la data emiterii ordonanței de emitere.
Aducerea persoanelor la organul de anchetă sau de către organele de poliție pe baza unui mandat de aducere, constitui e un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 31 alin. 1 lit. b din Legea nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea poliției române și nu echivalează ca fiind o reținere, timpul scurs în executarea mandatului, de așteptare pentru eventuale audieri sau declarații.
Din probele existente la dosar până la data prezentă, Curtea constată că sunt indicii temeinice în sensul dispozițiilor art. 681Cod procedură penală, respectiv presupunerea că inculpații au săvârșit fapte prevăzute de legea penală fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală.
Gradul de pericol social al faptelor pentru care sunt indicii că acestea au fost comise de inculpat se acutizează datorită faptului că activitatea infracțională a fost premeditată și bine organizată până la detalii în scopul unei reușite garantate.
Faptele pentru care s-a declanșat urmărirea penală fac parte din categoria infracțiunilor cu un grad de pericol social deosebit de ridicat și care sunt sancționate de legea penală cu pedepse mai mari de 4 ani.
Se constată de asemenea că acțiunea infracțională a fost de mare amploare,soldată cu prejudicii importante pentru un număr foarte mare de părți vătămate,în care condiții cererea inculpaților este inoportună. Lăsarea inculpaților în libertate, având în vedere gradul de complexitate, numărul mare de părți vătămate și de inculpați, ar contribui în mod direct la o ineficiență previzibilă în efectuarea actelor de urmărire penală și finalizarea anchetei și chiar a unei bune înfăptuiri a justiției.
În drept sunt dispozițiile art. 136, art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală.
În motivele de recurs au fost invocate aspecte ce au vizat contribuția la comiterea faptelor dar și aspecte legate de persoana inculpaților sau ce țin de familia acestora - stare de fapt care nu poate influența gradul de pericol social și temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpaților în condițiile unui grup infracțional bine organizat.
Față de aceste condiții și având în vedere dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează să se respingă recursurile declarate de fiecare inculpat împotriva încheierii de ședință din 11.06.2009 a Tribunalului Galați.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală urmează să fie obligat fiecare inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații: (CNP: -, fiul lui - și, născut la data de 1.12.1967 în G, domiciliat în G,-, - 2,. 27), (CNP: -, fiul lui și, născut la data de 6.05.1978 în G, domiciliat în G,-, -M 3,. 9) ( CNP: -, fiul lui și, născut la data de 25.03.1979 în G, domiciliat în G,-, - 5,. 3), (CNP: -, fiica lui și, născută la data de 20.09.1981 în G, domiciliată în G,-, - 8,. 133), (CNP: -, fiica lui și -, născută la data de 01.05.1983 în Municipiul O, județul B, domiciliată în G-, -A,.15), (CNP: -, fiul lui și, născut la data de 4.01.1972 în G, domiciliat în G,- A, - 9,. 12), ( CNP: -, fiul lui și -, născut la data de 11.10.1964 în G, domiciliat în G,-, - 7. 29), ( CNP: -, fiul lui și, născut la data de 22.05.1979, domiciliat în G,-, - 9,. 18), (CNP: -, fiul lui - și, născut la data de 21.03.1974 în comuna Independența, județul G, domiciliat în comuna Independența,-) toți deținuți în arestul IPJ G, împotriva încheierii de ședință din data de 11.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare recurent inculpat la plata a câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
aflat în concediu de odihnă aflat în concediu de odihnă
Conform art. 312 al. 2.C.P.P. Conform art. 312 al. 2.
C.P.P.Semnează Semnează
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE,
Grefier,
Red. I:- / 23.06.2009
Tehn. /29 Iunie 2009
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea, Ion Avram
