Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 20 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DIRECȚIA NAȚIOBALĂ ANTICORUPȚIE
SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI
PROCUROR -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul (deținut în Arestul G) împotriva încheierii de ședință din 13.02.2009 a Tribunalului Galați - dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat -, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
La întrebarea instanței, recurentul inculpat susține că nu are nimic de declarat pe situația de fapt și nici cereri de formulat.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită să se treacă la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta în cauză, în temeiul art. 1403al. 7 Cod procedură penală, în sensul revocării măsurii arestării preventive, aceasta fiind nelegală și nejustificată.
Se invocă faptul că inculpatului i s-a încălcat dreptul la apărare, fiind încălcate în mod flagrant prevederile art. 6 alin. 1 și 2 Cod procedură penală cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, întrucât nu i s-a acordat o perioadă de timp rezonabilă pentru studiului dosarului.
Solicită să se constate că a fost investigatorul folosit în această cauză, cu privire la înmânarea inculpatului a ultimei tranșe de 3500 euro, încalcă flagrant dispozițiile art. 261din Legea nr. 78/2000 în care se arată că în cazul în care există indicii temeinice că s-a săvârșit sau că se pregătește săvârșirea de către un funcționar a unor infracțiuni. Inculpatul nu are calitatea de funcționar, nu a săvârșit fapta în aceasta calitate și nu s-a prevalat de această calitate.
I s-a reținut inculpatului că a pretins anumite sume de bani pentru a le da unui funcționar, față de care a lăsat să se înțeleagă că are o influență.
Conform prevederilor art. 2241Cod procedură penală din care rezultă condițiile în care se poate folosi un investigator acoperit și consideră că prevederile invocate nu acoperă în cauză utilizarea acestuia.
Solicită să se constate că prin adăugarea acestei sume de 3500 euro, la cei 7500 euro pentru care au existat denunțurile, se depășește suma de 10.000 euro ce atrage competența materială a DNA.
Consideră că flagrantul nu a demonstrat în mod indubitabil faptul că inculpatul a pretins și a primit aceea sumă de bani.
Pe fond, solicită să se constate că nu face discuții cu privire la temeiul prev. de art. 143 ref. la art. 146, 148 Cod procedură penală decât în ceea ce privește întinderea activității infracționale. Se arată că sunt indicii, denunțuri cu privire la o anumită parte a activității infracționale care nu justifică atragerea competenței DNA iar cu privire la ultimul act material, consideră că instanța trebuie să-l elimine din.
Cu privire la temeiurile prevăzute de art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, reținute în propunerea de arestare preventivă și primite de instanța de fond, susține că temeiurile prevăzute de lit. - în sensul că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, că în cauză sunt date că se pregătește să se sustragă de la urmărirea penală, solicită să se aibă în vedere că instanța de fond s-a referit exclusiv la atitudinea inculpatului cu ocazia prinderii în flagrant - când inculpatul a avut un gest reflex.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. f se invocă antecedentele penale pe care nu le contestă, consideră că nu s-au adus suficiente argumente în sensul reținerii acestora, decât faptul că infracțiunea este de competența DNA și prezintă pericol pentru ordinea publică.
Față de motivele invocate, solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se aibă în vedere că înainte de a pune concluzii asupra recursului declarat de inculpat, înțelege să facă o serie de precizări asupra aspectelor invocate de apărare.
Infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat în cauză este o infracțiune de trafic de influență și are ca modalități alternative de comitere mai multe variante, și anume, în primul rând pretinderea.
Se poate constata cu ușurință, că așa cum se menționează și în referatul propunerii de arestare preventivă, până la data organizării flagrantului, 12.02. inculpatul a pretins suma de 12.000 euro.
Invocă prevederile art. 13 alin. 1 lit. a din Legea nr. 42/202 ce conferă DNA-ului competența în cauză li art. 261din Legea nr. 26/2001. Folosirea investigatorului sub acoperire a fost autorizată în condiții legale.
Cu privire la susținerea apărării că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, solicită să se constate că instanța de fond prin încheierea pronunțată a lămurit acest aspect, apărătorul a prezentat delegația în ziua în care dosarul a ajuns la instanța de fond, dosarul a fost pus la dispoziția apărătorului pentru studiu la ora 11:10, iar apărătorul ales a înțeles să asigure asistența trimițând un avocatul care a asistat inculpatul la urmărirea penală, pentru luarea notelor din dosar.
Apărarea a prezentat instanței de fond aceleași aspecte prezentate și în recurs și acestea au fost analizate efectiv și în contradictoriu, motivându-se pe larg în hotărâre.
Prin urmare, consideră că nu se poate invoca că a fost încălcat dreptul la apărare.
Referitor la hotărârea instanței de fond, apreciază că aceasta așa cum a fost întemeiată pe disp. art. 1491Cod procedură penală, art. 136, art. 143 și art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, este pe deplin legală și temeinică.
Instanța de fond a avut în vedere atitudine a inculpatului la data flagrantului cât și faptul că și-a dat o identitate falsă, aspecte ce duc la concluzia că acesta prezintă pericol pentru ordinea publică, ținând seama de antecedența penală care poate forma convingerea instanței că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care solicită să fie judecat în stare de libertate, întrucât nu s-a sustras de la cercetări, fiind tras din mașină de organele de poliție. Susține că poate avea probleme la societatea pe care o administrează, întrucât are contracte în derulare.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 13.02.2009 Tribunalul Galația dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile.
Pentru pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
S-a reținut că la data de 11.02.2009, la.- Serviciul TERITORIAL GALAȚI au fost înregistrate un număr de șase denunțuri formulate de numiții, și, din care rezultă că inculpatul a pretins de la aceștia, în perioada ianuarie- februarie 2009, suma de 12.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă o funcționară din cadrul Primăriei Mun.G pentru obținerea a câte un apartament ANL, până la momentul sesizării instanței, inculpatul primind de la acestea suma de 7.447 euro.
Urmează a constata că în cauză, se efectuează cercetări față de inculpatul pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată, prev. de art.257 alin.1 pen. în referire la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit. b pen.( infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale - ordonanță - fila 56 dosar urm. pen.), reținându-se că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin trei acte materiale săvârșite la scurte intervale de timp, a pretins de la denunțătorii mai sus menționați, suma totală de 12.000 euro, din care a primit 7447 euro - situație față de care competența materială de efectuare a urmăririi penale aparține, conform art.13 alin.1 lit. a din OUG nr.43/2002-
Inculpatul, prin apărător ales - av. -, a invocat, după audierea sa în instanță, lipsa de apărare, apărătorul ales menționând că nu a avut timp suficient pentru studiul dosarului și solicitând instanței să îi acorde un termen pe care instanța urmează să îl aprecieze ca rezonabil, pentru studierea acestuia, cerere ce a fost respinsă.
Urmează a constata că inculpatului i s-a respectat dreptul la apărare.
Inculpatul a fost asistat la DNA - Serviciul TERITORIAL GALAȚI de apărător ales av..
După înregistrarea cauzei pe rolul instanței, dosarul a fost solicitat la studiu, de către același avocat, fiindu-i înmânat în acest sens la orele 11,10, în data de 13.02.2009.
La dosarul cauzei s-a depus delegație de apărător ales, din partea av. -.
S-a procedat la audierea inculpatului la orele 11,55-12,00, după ce în prealabil, părțile au precizat că nu sunt cereri cu caracter prealabil, av. precizând că în fața instanței nu pune concluzii pentru inculpat, acesta urmând să fie asistat doar de av. -.
După audierea inculpatului, apărătorul ales al acestuia - av. -, a solicitat să se constate că nu a avut posibilitatea studierii dosarului, situație față de care a invocat lipsa de apărare a inculpatului.
S-a constatat că dosarul a fost pus la dispoziția apărării, începând cu ora 11,10, audierea inculpatului având loc la ora 11,55 iar faptul că av., care a precizat că studiază dosarul și conspectează pentru av. - și faptul că doar unul dintre avocați a înțeles să pună concluzii în cauză, neputând echivala cu lipsa de apărare.
Cu privire la fondul cauzei, s-a constatat că din actele de urmărire penală efectuate în cauză până la momentul sesizării instanței cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, și anume: denunț formulat de, proces-verbal din 11.02.2009 de recunoaștere și identificare a inculpatului, declarații, -, denunț și declarații, denunț formulat de și declarațiile acestuia, denunț formulat de și declarațiile acesteia, referat întocmit la 11.02.2009, proces-verbal privind constatarea infracțiunii flagrante, proces-verbal privind marcarea bancnotelor ce compun suma de 3.500 euro, planșa fotografică, proces-verbal privind înregistrările audio-video și procesul-verbal din 12.02.2009 de redare rezumativă, în formă scrisă a conținutului dialogului ambiental purtat la data de 12.02.2009, începând cu ora 12,53, de către denunțătoarea și investigatorul cu identitate reală cu inculpatul - depus în instanță - rezultă indicii temeinice, în sensul disp.art.681pr.pen. de natură a crea presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Totodată, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art.148 alin.1 lit. a, f pr. pen.
Astfel, la momentul prinderii în flagrant, inculpatul a încercat să fugă de la locul săvârșirii infracțiunii flagrante, fiind imobilizat de organele de urmărire penală, ceea ce atrage incidența în cauză a disp.art.148 alin.1 lit. a pr. pen.
S-a apreciat că susținerile inculpatului, prin apărător, cum că în cauză nu se justifică reținerea disp.art.148 alin.1 lit. a pr. pen. întrucât inculpatul a încercat să se sustragă doar de la un singur act de urmărire penală, astfel încât nu rezultă că s-ar sustrage pe tot parcursul urmăririi penale - nu vor putea fi primite. Inculpatul a intenționat să se sustragă urmăririi penale încă de la momentul la care a fost prins în flagrant, fugind și fiind prins de organele de urmărire penală.
S-a avut în vedere că pentru fapta presupus a fi comisă de către inculpatul, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și, având în vedere modalitatea și împrejurările concrete în care se reține a fi săvârșită fapta ( inculpatul s-a prezentat sub o altă identitate, cea de și a pretins acestora, în total 12.000 euro și a primit 7.447 euro, în scopul de a interveni pe lângă o funcționară din cadrul Primăriei Mun. G, pentru obținerea a câte un apartament ANL), gravitatea faptei comise, natura și importanța valorilor sociale lezate, urmarea produsă și nu în ultimul rând, persoana inculpatului, care, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar( fila 48,49 dosar urm. pen.) a mai fost condamnat anterior de trei ori pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 pen. și a executat în parte pedepsele aplicate, este recidivist în forma prev. de art.37 lit. b pen. iar după prinderea în flagrant, a negat comiterea faptei - se apreciază, funcție de actele de urmărire penală efectuate, că sunt probe că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul care apreciază hotărârea ca fiind nelegală și netemeinică din următoarele considerente:
a) i s-a încălcat dreptul la apărare, apărătorul ales al acestuia neavând timp să studieze actele dosarului;
b) încadrarea juridică a faptei pentru care a fost arestat preventiv este nelegală, deoarece inculpatul nu este funcționar public și nu a săvârșit fapta în această calitate, iar prin adăugarea sumei de 3500 euro, cu ocazia flagrantului la cei 7500 euro pentru care au existat denunțurile, s-a ajuns artificial la depășirea sumei de 10000 euro ce atrage competența materială a DNA- ului.
Apreciază că flagrantul nu a demonstrat în mod indubitabil că inculpatul a pretins și primit aceea sumă de bani pentru a se atrage astfel competența DNA- ului.
c) nu sunt indicii că inculpatul a încercat să se sustragă de la urmărirea penală.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prev. de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond pe baza analizei probelor administrate în cauză până la acest moment, a constatat existența probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prev. de legea penală cu o pedeapsă mai mare de 4 ani.
De asemenea, în mod judicios instanța de fond, având în vedere valoarea prejudiciului cauzat de inculpat prin activitatea sa infracțională, în dauna părților vătămate, coroborat și cu faptul că inculpatul nu se află la primul impact cu legea penală, a apreciat că faptele reținute în acest moment în sarcina inculpatului respectiv trafic de influență, prezintă în concret un pericol pentru ordinea publică.
Tot în mod judicios, având în vedere faptul că inculpatul a intenționat să fugă din locul unde s-a organizat flagrantul, căutând astfel să se sustragă de la cercetările ce se efectuau de către organele de urmărire penală, care au organizat această activitate, mai precis a încercat astfel să nu i se poată pune întrebări în legătură cu activitatea sa infracțională, coroborat și cu faptul că din dosarul cauzei rezultă că inculpatul s-a prezentat față de unele dintre părțile vătămate cu o identitate falsă, formează convingerea instanței că sunt indicii că lăsat în libertate, inculpatul ar putea să se sustragă urmăririi penale.
Referitor la celelalte motive de recurs invocate de către inculpat, Curtea reține următoarele:
Dosarul a fost pus la dispoziția apărătorului ales al inculpatului, spre studiu de la orele 11,10 - 11,50, apărătorul ales al acestuia și-a trimis un coleg pentru a-i lua note din dosar, și s-a prezentat în instanță, susținând cauza pe fond.
Susținerile de pe fondul cauzei, nu diferă mult față de susținerile din recurs, în aceste condiții, Curtea apreciază că inculpatul a beneficiat de asistență juridică, apărătorul ales al acestuia punând concluzii în deplină cunoștință a cauzei.
În subsidiar, urmează a se constata faptul că recursul declarat are caracter devolutiv, apărătorul ales al inculpatului având posibilitatea pe calea acestei căi de atac, să invoce noi motive pe care nu le-a invocat la judecata în fond cauzei, în apărarea clientului său, și urmând a fi analizate de către instanța de control judiciar, astfel că nu se impune casarea hotărârii recurate pe acest motiv.
Referitor la încadrarea juridică a faptei, Curtea apreciază că aceasta este o problemă care vizează fondul cauzei, urmând ca la terminarea urmăririi penale să se stabilească exact suma totală traficată de către inculpat, sumă care va determina și competența.
La acest moment procesual, din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că inculpatul a pretins de la diferite părți vătămate, în trei acte materiale suma totală de 12.000 euro din care a primit suma de 7447 euro iar cu ocazia flagrantului urma să primească de la investigatorul sub acoperire suma de 3500 euro.
Pretinderea, chiar și în cazul în care s-a realizat flagrantul, este o parte componentă a infracțiunii de trafic de influență, care are ca modalități alternative mai multe variante, inclusiv pretinderea unei sume de bani, situație care atrage competența la acest moment a DNA
Față de aceste considerente, hotărârea recurată fiind legală și temeinică, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și prevederile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (deținut în Arestul G, fiul lui și, născut la data de 12.05.1968 în G, județul G, CNP: -, domiciliat în G,-, - 5, scara 1,. 18) împotriva încheierii de ședință din 13.02.2009 a Tribunalului Galați - dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul - recurent la 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. 27.02.2009
Tehn. 02.03.2009
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea, Ion Avram
