Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr- s-a admis în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, A și pe o perioadă de 29 de zile cu începere de la 10.12.2008 la 07.01.2009 și pe o perioadă de 15 zile, de la 10.12.2008 la 24.12.2008 pentru inculpatul .

A reținut instanța că, în cauză există indicii temeinice ale săvârșirii unor fapte penale de către inculpați (furturi repetate de combustibil din conductele magistrale și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni) pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică

S-au reținut dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală și s-au emis mandatele de arestare preventivă în data de 10.12.2008.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

-parchetul, cu privire la perioada de numai 15 zile dispusă de judecător pentru inculpatul apreciind că faptele conjugate ale acestuia cu ale celorlalți inculpați în comiterea de infracțiuni nu justifică o privare de libertate mai scurtă decât a celorlalți în contextul acelorași infracțiuni reținute, a asocierii tuturor în realizarea scopului infracțional dar și pentru buna desfășurare a urmăririi penale.

Inculpații recurenți au solicitat cercetarea lor în stare de libertate prin revocarea măsurii arestării preventive ( ) sau înlocuirea ei cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu au antecedente penale, au copii minori în întreținere (-, ta), erau încadrați în muncă, nu există probe incriminatoare, au o sănătate precară (, -) nu s-au identificat în concret pentru ce fapte au fost reținuți, a fost plecat în Germania în perioada faptelor pretins săvârșite, - a fost internat sub pază în perioada 14. 28.10.2008 dar i s-a reținut a fi săvârșit în aceeași noapte două infracțiuni în locuri diferite, numai inculpații și - au antecedente penale, la perchezițiile domiciliare nu s-au găsit bunuri sau bani care să provină din infracțiunile imputate, interceptările telefonice nu sunt concludente.

În ceea ce-l privește pe inculpatul se solicită și constatarea nulității mandatului de arestare preventivă întrucât este cercetat pentru o singură infracțiune de furt calificat și una de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, reținându-se greșit dispozițiile art.41 alin.2 Cod penal pentru cea dintâi fără punerea în discuție a schimbării de încadrare juridică faptei.

Inculpatul Aai nvocat excepția nulității absolute a cercetării făcute de organul de urmărire penală de sub autoritatea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și nu de judecătorie întrucât numai fapta de dare de mită s-ar circumscrie acestui organ în timp ce el este cercetat pentru pretinse fapte de furt calificat săvârșite mult mai târziu.

Apreciază că și mandatul de arestare preventivă este lovit de nulitate absolută.

Inculpații și au învederat instanței că nu s-au detaliat modalitățile în care se reține că ar fi fost săvârșite faptele, la percheziția domiciliară nu s-au descoperit bani sau bunuri care să provină din infracțiune, iar inculpatul se ocupa cu organizarea unor târguri de animale.

În fața instanței de recurs, inculpații nu au înțeles să facă declarații suplimentare menținând pe cele de la prima instanță.

Examinând încheierea atacată sub aspectul criticilor invocate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul declarat de Parchet este fondat și va fi admis în vreme ce ale inculpaților se vădesc nefondate și se vor respinge.

Inculpații recurenți sunt cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat (autorat sau complicitate) de produse petroliere din conductele aparținând SC COMPET SA și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, dar și complicitate la dare de mită săvârșită de inculpatul, constând în aceea că cel din urmă a oferit plutonierului major, din partea învinuitului, suma de 4010 lei pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu în perioada 14- 29.08.2008, în scopul declarat al sustragerii de țiței din conductele aparținând SC Compet SA aflate pe raza județului

În raport de probele administrate până la acest moment: convorbiri telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanță, localizări prin intermediul celulelor de semnal a telefoanelor mobile folosite de inculpați în locurile în care au fost comise activitățile infracționale, ridicarea de la domiciliile inculpaților a telefoanelor mobile, a unor instalații artizanale folosite la perforarea conductelor și sustragerea produselor petroliere, ștuțuri, furtune, robinete, pompe electrice, generatoare electrice, cercetări la fața locului efectuate pe raza județului I - Comuna și în județul C - comuna unde s-au descoperit instalații artizanale acoperite cu materiale textile și apoi cu pământ, existența unor autotiruri, cisterne și capuri de tractor la domiciliile unor inculpați, de autodenunțul și declarația numitului - subofițer de jandarmerie, Curtea constată că instanța fondului a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.149/1 Cod procedură penală, art.143 și art.148 lit.f, măsura dispusă fiind legală și temeinică.

În acest sens, se are în vedere natura și modalitatea concretă de comitere a faptelor imputate inculpaților, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, furt calificat din conducte petroliere, dare de mită și caracterul repetat al activităților infracționale, conjunctura în care au acționat - asociindu-se în acest scop într-o structură cu atribuții precise, mijloacele telefonice și instrumentele adecvate folosite, mituind o persoană cu atribuții de pază a conductelor petroliere, existând deci împotriva lor acuzații de săvârșire a unor fapte grave pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Toate aceste elemente evidențiază pericolul concret pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de nesiguranță în ordinea societății dar și posibilitatea ca inculpații să îngreuneze cercetarea penală dacă ar fi puși în libertate.

Nu trebuie omisă nici cerința art.136 Cod procedură penală în ceea ce privește buna desfășurare a procesului penal justificându-se în mod pertinent privarea de libertate a inculpaților prin măsura dispusă de judecătorul fondului.

În acest context, deși au invocat circumstanțe personale sau afecțiunile medicale de care suferă, ele nu prezintă relevanță asupra temeiniciei soluției primei instanțe deoarece neputând fi luate în considerare în mod izolat de celelalte date obiective ale cauzei, nu evidențiază dispariția pericolului concret ce a stat la baza luării măsurii arestării preventive.

Excepțiile invocate în cauză nu sunt fondate.

Competența de soluționare a propunerii de arestare preventivă aparține Tribunalului București, respectiv de instrumentare a cauzei de Parchetul de pe lângă acest tribunal, având în vedere că alături de faptele de furt calificat și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, doi dintre inculpați sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită - având calitatea de jandarmi iar potrivit art.27 pct.1 lit.a Cod procedură penală competența de cercetare și soluționare revine Parchetului de pe lângă Tribunalul București și respectiv Tribunalului București în primă instanță.

Pe de altă parte, având în vedere că în cauză există o indivizibilitate cu privire la inculpați și faptele săvârșite de aceștia competența a fost stabilită conform dispozițiilor art.35 alin.1 raportat la art.30 alin.2 Cod procedură penală și nu este apărut nici un conflict de competență ce ar trebui rezolvat.

Nici cu privire la nulitatea actelor efectuate de procuror în condițiile respectării dreptului la apărare a inculpaților și a ascultării lor în legătură cu faptele imputate, instanța nu constată excepția întemeiată existând posibilitatea contestării acestor aspecte printr-o plângere formulată la procurorul ierarhic superior cât timp dosarul se află în curs de cercetare penală la Parchet.

În ceea ce privește reținerea infracțiunii de furt calificat sub aspectul căreia se fac cercetări față de inculpatul, în condițiile în care mențiunile procurorului vorbesc de o singură faptă, urmează a se constata că printr-o îndreptare de eroare materială organul de cercetare penală va putea reglementa acest aspect (reținerea art.41 alin.2 Cod penal ) care nu se constituie într-o cauză de nulitate absolută a mandatului de arestare emis și care nu comportă în această faza o punere în discuția părților a schimbării de încadrare juridică specifică judecării cauzei înaintea instanței.

Față de complexitatea cauzei, numărului mare de inculpați și nevoia cercetării lor unitare Curtea apreciază că se impune și față de inculpatul privarea de libertate pe aceeași perioadă cu a celorlalți inculpați iar sub acest aspect recursul promovat de Parchet va fi admis în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală.

Recursurile declarate de inculpați pentru considerentele mai sus reținute apar nefondate și vor fi respinse conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr.-.

Casează, în parte, încheierea atacată și rejudecând:

Dispune arestarea preventivă a inculpatului pe 29 de zile de la 10.12.2008 la 07.01.2009 inclusiv.

Menține celelalte dispoziții.

Respinge, ca nefondate, recursurile celorlalți inculpați- -, -, l, -, A, și -.

Obligă inculpații l, și la câte 500 lei cheltuieli judiciare statului din care câte 400 lei onorariul avocatului din oficiu pentru fiecare se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe ceilalți inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 decembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 1: Elena Ursulescu Adriana Elena Băjan Dumitru

- - - - - -

GREFIER,

Red.

Dact.2 ex./13.01.2009/ 09.01.2009

Președinte:Elena Ursulescu Adriana Elena Băjan Dumitru
Judecători:Elena Ursulescu Adriana Elena Băjan Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp.