Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 12 februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător

JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu președinte secție

JUDECĂTOR 3: Mariana

Grefier:

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă -T- Biroul Teritorial Galați

La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații (fiul lui si, născut la 27 aprilie 1986 în B cu domiciliul în sat, com. jud. B, CNP -), (fiul lui și, născut la 23 noiembrie 1992 în B,domiciliat în sat., com., jud. B, ffl în B-, CNP -) și C (fiul lui și, născut la 6 martie 1990, în B, cu domiciliul în sat, com., jud. B, CNP -) în prezentdeținuți în Arestul,împotriva încheierii de ședință din 07.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns recurenții - inculpați și în stare de arest, asistați de avocat, apărător ales și recurentul - inculpat în stare de arest asistat, apărător ales.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Întrebați fiind, recurenții - inculpați, și, preciză că își mențin recursurile declarate.

Recurenții și, prin apărător, depun la dosar motivele de recurs.

Întrebați fiind recurenții - inculpați, și precizează că își mențin declarațiile date în fața judecătorului, care corespund întrutotul adevărului și arată că doresc să mai facă precizări și în fața instanței de recurs.

Curtea, procedează la audierea separată celor trei inculpați, și C, încheindu-se procese- verbale separate, care s-au atașat la dosar.

Avocat, pentru inculpații și solicităadmiterea probei cu martoripentru dovedi că în fața sediului Poliției unde se desfășura ancheta, erau împreună cu dumnealui tatăl lui, tatăl lui C și aparținătorii familie lui și că în timp ce dumnealui făcea demersuri atât la doamna, procurorul care supraveghea ancheta cât și la ceilalți lucrători de poliție pentru a-i permite să intre în sediu, să ia contact cu clienții săi, s-a confruntat cu aceleași încăpățânări denu se permite să intre în sediu și să ia contact cu inculpații.

Arată că înțelege importanța acestei cercetări, înțelege că trebuie să se facă un efort să se stârpească aceste infracțiuni, dar nu înțelege să nu se respecte drepturile procesuale ale celor care sunt cercetați și este de notorietate că, așa cum rezultă și deciziilor Curții Europene și din practica judiciară din România,trebuie să fie respectate aceste drepturi.

Reprezentanta Ministerului Public consideră că inculpații au fost audiați cu respectarea dispozițiilor legale și li s-au adus la cunoștință drepturile pe care le au. Domnul avocat, deși fost ales în fata instanței de la Tribunalul Brăila, nu invocat aceste aspecte la momentul respectiv. Apreciază că aceasta constituie o tactică de apărare inculpaților făcută de dumnealui între timp.

Arată că inculpaților li s-a adus la cunoștință dreptul de a-și angaja avocat, faptul că ceea ce declară poate fi folosit împotriva dumnealor, toate aceste aspecte fiind consemnate, și, chiar în fața instanței, ei precizează că-și mențin declarațiile date în fața procurorului.

Avocat precizează că fost "îndrumat" să lase lucrurile așa, dar dosarul care se află în fața instanței a fost constituit în felul relatat.

Curtea, în urma deliberării respinge ca inadmisibilă proba cu martori solicitată de avocat având în vedere dispozițiile legale în materie, atât dispozițiile speciale care reglementează materia soluționării recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus măsura arestării preventive, cât și dispozițiile generale ce reglementează soluționarea recursului.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în soluționarea recursului pe fond.

Avocat, având cuvântul susține recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii Tribunalului Brăila, prin care

s-a dispus arestarea sa preventivă.

Încadrarea juridică motivelor de recurs este dată art.3859pct. 6.C.P.P. în sensul că urmărirea penală a avut loc în lipsa apărătorului, încălcându-se disp. art. 6 și 171.C.P.P., producându-i inculpatului o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor întocmite ca o garanție justă soluționării cauzei, având în vedere și prev. art. 197 privind nulitatea absolută. Apreciază că se impune ca o reparație morală pentru acești copii, pe care nu trebuie să-i vedem ca pe niște infractori, astfel că, în opinia sa, se impune să se refacă actele de urmărire penală, efectuate cu încălcarea drepturilor lor procesuale.

Solicită să se admită recursul și să se dispună refacerea actelor întocmite, cu încălcarea procedurii penale în privința nerespectării dreptului la apărare, cu inculpatul în stare de libertate.

Cu privire la inculpatul în esență motivele sunt aceleași ca și la, cu atât mai mult cu cât acesta este minor și se impunea ca organele de urmărire penală să lase, să permită sau să aducă lângă el pe tatăl acestuia, care înghețat de frig în stradă și care avea dreptul să stea lângă el și să afle ce se întâmplă cu copilului lui de 16 ani. Deși a făcut cunoscută împrejurarea că este apărătorul lui ales, a venit cineva, i-a luat împuternicirea, ca ulterior să constate că nu mai era la dosar și la ora 3 și ceva dimineața fost adus un apărător din oficiu.

De aceea și în cazul lui, se impune admiterea recursului și să se hotărască ca actele întocmite cu încălcarea drepturilor sale la apărare să fie refăcute cu inculpatul în stare de libertate. Nu se poate spune că ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Și chiar dacă ar prezenta pericol public, pentru ca dreptatea în țara aceasta să triumfe, pentru viitor cei care se ocupă de persoane care sunt cercetate pentru fapte penale, trebuie să respecte drepturile acestora.

Avocat susține recursul declarat de inculpatul C împotriva încheierii din 07.02.2009, a Tribunalului Brăila, prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, apreciindu-se de către instanța de fond că în cauză ar fi întrunite condițiile prev. 148 lit. f.

Apreciază că încheierea e netemeinică și nelegală.

La acest moment nu se poate discuta decât despre indiciile săvârșirii unei infracțiuni, pentru a vedea dacă lăsarea în libertate a acestui recurent ar crea premiza săvârșirii de noi infracțiuni și ar aduce într-adevăr o tulburare ordinii publice. Inculpatului i se impută acte materiale săvârșite în perioada decembrie - februarie 2009. În mod concret, există la dosar cele 4 procese verbale întocmite de către lucrătorii sub acoperire în care se consemnează în ceea ce-l privește pe C că într-o anumită perioadă s-a deplasat cu taxiul,;

Despre existența acestui trafic de droguri se cunoaște de la sfârșitul anului 2008, când coinculpatul găsește într-o jucărie de plus o anumită cantitate de droguri uitată de vărul său din Spania, pe care se hotărăște să o comercializeze. . să-și întrebe prietenii din comună dacă nu cunosc pe cineva care ar putea cumpăra această cantitate de droguri.

Judecătorul fondului a reținut că aceste droguri urmau a fi vândute în mod special unor persoane tinere, dar apreciază că e doar o supoziție și nu are caracter de probă.

La acest moment, această cantitate de droguri se află ridicată deja de organele de urmărire penală

Trecând peste aspectele care țin de dreptul la apărare, arată că din moment ce un apărător este prezent în fața organelor de urmărire penală iar declarația este dictată și deja dată, personal nu o mai semnează.

Urmează să se observe că în dosarul de urmărire penală la fila 216 există un proces verbal de recunoaștere. Calitatea procesuală la acel moment a inc. era de martor. La fila 224 există o planșă foto. Numitul C indică o anumită persoană într-o planșă foto. Calitatea procesuală la acel moment era de martor.

În cursul urmăririi penale pe data de 06.02.2009, a avut loc o discuție neprincipială, pentru că nu e normal ca un avocat să stea 6 ore în fata Biroului DIICOT pentru a depune o delegație.

Ceilalți doi coinculpați au arătat suficient de clar: " nu ne-a dat nici un fel de ajutor în momentul traficării de droguri". Pe de altă parte, așa cum rezultă din declarația dată inculpatul C primește o sumă de 70 de lei pentru curse de taximetrie.

Nu se poate ajunge la concluzia că în vreun fel ar fi complice la săvârșirea acestei infracțiuni.

S-a reproșat că "de ce s-a ales acest taximetrist?" Pentru că aceasta e societatea în care trăim. "Personal dacă merg cu taxiul aleg aceeași firmă și același taximetrist pentru că este o persoană pe care o cunosc". Inculpatul a declarat că erau prieteni și a vrut să-i facă un bine. Acest bine a constat în a-i plăti cursa pentru că asupra lui în nici un moment nu s-au găsit droguri.

Se arată în materialul de că s-a apelat la acest taximetrist și s-au deplasat la un anumit moment în zona unde se făceau tranzacții în acest autoturism. Este fals, pentru că din cele 4 procese verbale nu rezultă acest aspect. Aceste tranzacții cu droguri nu se făceau în acest autoturism., cel puțin pentru acea fază din cursul lunii februarie când inculpații au ajuns în zona, au fost aruncate la rădăcina unui copac. de droguri nu se putea face în acest autoturism. Atunci în ce constă complicitatea? În ce constă ajutorul dat? Se spune, probabil, într- înlesnire, într-un ajutor de natură morală.

Acest trafic nu a avut loc în prezența coinculpatului C, pentru că și cu acesta si fără acesta, infracțiunea s-ar fi consumat.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului promovat iar în rejudecare să se respingă propunerea făcută de DIICOT privind luarea măsurii arestării preventive.

Avocat solicită să i se permită o mică precizare, arătând de ce contrasemnat declarația, respectiv că la acel moment s-a făcut un compromis și că i s-a promis clientului său că nu va fi reținut dacă "lăsăm lucrurile așa cum le-am fixat" în acea declarație olografă. Aceasta fost situația. A greșit pentru că a avut încredere în acele persoane care se numesc organe de urmărire penală.

Reprezentanta Ministerului Public arată că prin încheierea de ședință din 07.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăilas -a dispus în conf. 1491pct. 9 și 10 în ref. la art. 148 lit. f măsura C.P.P. arestării preventive inculpaților.

Încheierea de ședință este legală și temeinică. Din actele dosarului, respectiv din procesele verbale încheiate de investigatorul sub acoperire, procesul verbal de conducere în teren inculpatului minor, a declarațiilor martorilor, și, rapoartele de constatare tehnico - științifică, care atestă că substanțele sunt droguri de risc, procesele verbale de efectuare a percheziției, declarațiile inculpaților, rezultă indicii temeinicie în sensul disp. art. 143 din C.P.P. că inculpații au săvârșit fapta prev. de legea penală reținută în sarcina lor, respectiv, s-a făcut dovada că în perioada ianuarie - februarie inculpatul minor a deținut în vederea comercializării o cantitate de droguri - rezină de canabis hașiș, care constituie drog de risc și din această cantitate au fost comercializate în mod repetat cantități mai mari împreună cu inculpatul major și cu sprijinul inculpatului C.

Din probele administrate rezultă că inculpatul minor intrat în posesia drogurilor, iar cota de participare la săvârșirea infracțiunii este cea mai mare. Cu ajutorul inculpatului s-au deplasat la locurile la care au efectuat tranzacțiile iar toți trei au avut cunoștință de sumele tranzacționate. Inculpatul C făcut deplasările cunoscând motivul pentru care ceilalți făceau deplasările. Între inculpații C și erau relații apropiate care au conferit încrederea inculpatului să apeleze la mașina acestuia. Mai mult, tranzacțiile erau făcute în mașină așa cum rezultă și din procesul verbal încheiat de investigatorul sub acoperire în care se arată clar că colaboratul îl urmă în mașină, este prezentat celorlalți inculpați și acolo are loc tranzacția, deci inculpatul C cunoștea scopul întrevederilor și a acceptat deplasările.

Mai mult ca sigur că banii din care era plătit să fi provenit din traficul de droguri. Inculpatul, deși la prima vedere s-a rezumat la însoțirea inculpatului minor, din declarațiile acestuia și din probe rezultă că i s-a cerut si a acceptat să caute clienți.

De asemenea, referitor la disp. art. 148 lit. din C.P.P. arată că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și din actele dosarului rezultă probe că lăsarea lor în libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pericolul concret este relevat atât de natura și gravitatea sporită faptei reținute în sarcina acestora, reflectată în regimul sancționator sever aplicabil acestei infracțiuni, de modalitatea și împrejurările concrete în care fapta s- comis, respectiv în formă continuată, numărul persoanelor implicate, rezonanța social negativă pe care o au astfel de fapte în rândul cetățenilor, fapte ce au căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă de timp în rândul categoriei de vârstă reprezentată de inculpați, natura și importanța relațiilor sociale lezate, relații sociale referitoare la sănătatea publică care sunt condiționate de respectarea normelor legale privitoare la circulația acestora, precum și urmarea produsă, respectiv crearea unei stări de pericol pentru sănătatea publică, adică în existența unei stări obiective de a vătăma și nu eos tare prezumată de vătăma sănătatea sau chiar pune în pericol viața sau sănătatea mai multor persoane, care ar urma să achiziționeze drogurile pentru le consuma, printre aceste persoane putând să se numere și minori.

Trebuie avute în vedere și datele personale ale inculpaților, care cu excepția inculpatului C, ce este taximetrist la firma tatălui său și astfel a asigurat transportul, ceilalți doi inculpați nu au nicio ocupație și nu au nici un loc de muncă stabil pentru se putea întreține pe căi licite, activitatea infracțională desfășurată de aceștia constituind tocmai sursa frauduloasă obținerii de venituri.

Faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale nu constituie un element lipsit de relevanță, dar în actualul moment procesual nu este de natură să înlăture pericolul social concret al infracțiunilor pentru care sunt cercetați. Așa cum rezultă și din actele dosarului inculpații au fost audiați cu respectarea dispozițiilor procedurale, li s-au adus la cunoștință drepturile pe care le au, ei au arătat și în fața instanței de judecată, respectiv Tribunalului Brăila că își mențin declarațiile date la urmărirea penală, dar pe parcursul efectuării urmăririi penale ei și-au schimbat depozițiile în ideea de " pune fapta doar în sarcina inculpatului și ceilalți să-și minimalizeze participația".

Toți au recunoscut, inclusiv în fața instanței de judecată că aveau cunoștință de infracțiunea ce se comitea. Inculpatul C a spus " Nu știu ce fost în capul meu când deși după prima vânzare i-am atras atenția lui că nu vreau să fiu implicat. Am acceptat să fac și al doilea transport pe 06.02.2009 când avea marfa asupra lui. Celălalt a precizat că: " Sunt conștient de faptul că l-am ajutat pe inculpatul în valorificarea cantităților respective. Pe inculpatul l-am ajutat în valorificarea cantităților de canabis așa cum am declarat și anterior".

Apreciază că toate aceste elemente justifică în mod obiectiv și rezonabil reacții ferme si credibile din partea organelor judiciare. Lăsarea în libertate a acestor inculpați care au săvârșit o infracțiune foarte gravă ar produce un ecou negativ asupra societății.

Pentru aceste considerente urmează să se constate că încheierea recurată este legală și temeinică și în conf. cu disp. art. 38515pct. 1 lit. b din să C.P.P. se respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Recurentul - inculpat regretă și lasă la aprecierea instanței.

Inculpatul lasă la aprecierea instanței.

Inculpatul C, având ultimul cuvânt, regretă că nu i-a denunțat.

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 07.02.2009 Tribunalului Brăila în baza art. 1491pct. 9 și 10 în referire la art. 148 lit. Cod procedură penală raportat la art. 160 și urm. Cod procedură penală:

S-a admis propunerea Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brăila privind arestarea preventivă a inculpatului minor Fiul lui și ns la 23 noiembrie 1992 în B domiciliat în sat com. jud. B ffl în B- CNP -.

S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului minor pe o durata de 19 zile începând cu data de 08 februarie 2009 până la data de 26 februarie 2009 pentru săvârșirea infracțiunii de rafic de droguri de risc prev. de art. e art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2, art. 75 lit. a Cod penal și art. 99 Cod penal.

În baza art. 1491pct. 9 și 10 în referire la art. 148 lit. Cod procedură penală

S-a admis propunerea Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brăila privind arestarea preventivă a inculpaților Fiul lui si ns la 27 aprilie 1986 în B cu domiciliul în sat com. jud. B CNP - șiCFiul lui și ns. La 6 martie 1990 în B cu domiciliul în sat com. jud. B CNP -0.

S-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și C pe o durata de 19 zile începând cu data de 08 februarie 2009 până la data de 26 februarie 2009 pentru:

- săvârșirea infracțiunii de rafic de droguri de risc prev. de art. e art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit a Cod penal inculpat.

- complicitate la săvârșirea infracțiunii de rafic de droguri de risc prev. de art.26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 75 lit. a Cod penal pentru inculpatul C

S-a dispus emiterea mandatelor de arestare pentru cei trei inculpați

Pentru hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 4/D/P/2009 din data de 07.02.2009 a Biroul Teritorial Brăilaa fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuitul săvârșirea infracțiunii de rafic de droguri de risc prev. de art. e art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit a Cod penal, C pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de rafic de droguri de risc prev. de art.26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 75 lit. a Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunii de rafic de droguri de risc prev. de art. e art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2, art. 75 lit. a Cod penal și art. 99 Cod penal.

. În fapt s-a reținut că n perioada lunilor ianuarie - februarie iculpatul minor a procurat, deținut în vederea comercializării cantitatea de aproximativ 550 grame rezină de canabis - hașiș (care constituie drog de risc) și din această cantitate a comercializat în mod repetat cantități mai mici împreună cu inculpatul major și cu sprijinul inculpatului C.

Inculpatul C, taximetrist de profesie, a asigurat transportul celorlalți doi inculpați către locurile unde aceștia efectuau tranzacțiile cunoscând despre aceste tranzacții și mai ales despre obiectul lor.

Inculpatului i-a revenit o parte din câștigul obținut din vânzarea drogurilor, prețul de comercializare al unui gram rezină de canabis - hașiș fiind de 50-60 RON.

La data de 06.02.2009 cei trei inculpați s-au deplasat în zona CFR B iar inculpații și au încercat să încheie o tranzacție cu o cantitate mai mare de droguri.

Tranzacția nu s-a finalizat însă drogurile au fost găsite atât la domiciliul inculpatului cât și în locurile în care acesta le-a ascuns în momentul în care a revenit de la tranzacție.

Cantitatea totală de droguri găsită la data de 06.02.2009 este de 555 de grame.

Analizând propunerea de arestare preventivă prin prisma motivelor invocate de Ministerul Public dar și în baza probelor administrate respectiv:

- 4 procese verbale încheiate de investigatorul sub acoperire;

- procesul verbal de conducere în teren a inculpatului;

- declarațiile martorilor, și;

- rapoartele de constatare tehnico - științifice de analiză a drogurilor care atestă că substanțele sunt droguri de risc;

- procesele verbale de efectuare a percheziției;

- declarațiile inculpaților,

instanța reținut că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală în sensul că sunt probe temeinice că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, dovedite cu mijloacele de probă menționate anterior și că aceste fapte sunt sancționate de legiuitor cu pedepse cuprinse între 3 și 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.

Analizând propunerea de arestare preventivă prin prisma scopului pentru care se dispune această măsura instanță a reținut că art. 136 Cod procedură penală prevede că "în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu detențiune pe viață sau închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei se poate lua față de acesta una dintre următoarele măsuri preventive: a) reținerea; b) obligarea de a nu părăsi localitatea; c) obligarea de a nu părăsi țara; d) arestarea preventivă".

În speță, pentru o instrumentare eficientă, desfășurată cu celeritate într-un mod complet pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-au comis faptele, instanța a apreciat că se impune arestarea preventivă a inculpaților, pentru a se asigura o bună desfășurare a procesului penal, și într-un timp cât mai scurt.

S-a reținut că aceasta se impune și pentru a se putea stabili dacă faptele copmise de inculpați au un caracter izolat sau sunt integrate unui ansamblu mai mare de fapte și făptuitori.

S-a mai reținut că faptele comise de inculpați prezintă un pericol social crescut care rezultă numai din pericolul social generic apreciat de legiuitor și pentru care s-au prevăzut pedepse cuprinse între 3 și 15 ani închisoare, dar și prin împrejurarea că drogurile erau oferite în general persoanelor tinere, acestea fiind mai predispuse la consum decât persoanele adulte, și împiedicarea efectivă a inculpaților de a-și continua activitatea infracțională nu s-ar putea realiza decât printr-o izolare fie și temporară a acestora.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei trei inculpați criticând- pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea recursurilor promovate inculpații și au învederat prin apărătorul ales că urmărirea penală a avut loc în lipsa apărătorului încălcându-se dispozițiile art. 6 și 171 pr.pen. și producându-se o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor întocmite.

Totodată, inculpații au mai arătat că înainte de fi audiați nu li s-au adus la cunoștință prev. art. 6 din Codul d e procedură penală și nu au fost respectate dispozițiile art. 70 C.P.P. referitoare la audierea inculpatului.

De asemenea, s-a mai precizat că lăsarea în libertate inculpaților nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Față de toate acestea s-a solicitat să constate nulitatea absolută a actelor întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale, admiterea recursurilor promovate și în rejudecare să se respingă propunerea de arestare preventivă.

Inculpatul C în susținerea recursului promovat invocat că din analiza actele aflate la dosarul de urmărire penală nu se poate ajunge la concluzia că complice la săvârșirea infracțiunilor comise de ceilalți coinculpați.

S-a mai arătat că traficul de droguri nu avut loc în prezența inculpatului ci acesta fost doar taximetristul care i- transportat pe ceilalți coinculpați la destinațiile solicitate fără avea cunoștință de activitățile desfășurate de coinculpații și.

S-a solicitat admiterea recursului promovat, casarea încheierii recurate și în rejudecare respingerea propunerii de arestare preventivă.

Recursurile promovate sunt nefondate.

În ceea ce privește aspectele de nelegalitate invocate constatăm că acestea nu pot fi reținute, având în vedere următoarele:

Apreciem că inculpații au fost audiați cu respectarea dispozițiilor legale, acestora fiindu-le aduse la cunoștință drepturile pe care le au.

Astfel, la fila 170 dos. se află declarația olografă inculpatului, din care rezultă că înainte de a fi audiat i s- adus la cunoștință că are dreptul de a fi asistat de un apărător ales sau din oficiu ( acesta precizând că nu solicită în acest stadiu al cercetărilor) și de asemenea i s-a adus la cunoștință că are dreptul de nu declara nimic și că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

În ceea ce- privește pe inculpatul C, din declarația olografă aflată la dosarul de rezultă că s-au adus la cunoștință aceste drepturi.

Totodată la fila 198 dos. există o declarație a acestui inculpat din care rezultă că își menține declarația olografă pe care dat- și nu mai are alte cereri de formulat - această declarație fiind dată în prezența avocatului ales, care semnează declarația alături de inculpat.

De asemenea, toți inculpații au fost audiați de către procuror cu respectarea dispozițiilor legale, iar înainte de fi audiați le-au fost aduse la cunoștință drepturile procesuale pe care le au, inculpatul fiind audiat în prezența avocatului ales.

Concluzionând, considerăm că inculpaților li s- adus la cunoștință dreptul de a-și angaja avocat, precum și dreptul că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor, iar toate aceste aspecte așa cum am arătat sunt consemnate și chiar în fața instanței de fond inculpații precizează că își mențin declarațiile date în fața procurorului.

De altfel, avocatul ales al inculpaților și, deși a fost prezent în fața Tribunalului Brăila nu invocat aceste aspecte de nelegalitate, aceste nelegalități fiind invocate pentru prima oară în fața instanței de recurs.

Întrucât, așa cum rezultă din actele dosarului inculpații au fost audiați cu respectarea dispozițiilor procedurale și li s-au adus la cunoștință drepturile pe care le au, apreciem că aspectele de nelegalitate invocate sunt neîntemeiate.

De altfel, în conformitate cu dispozițiile procedurale în materie inculpații au posibilitatea de face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală dacă prin acestea li s-a adus o vătămare intereselor lor legitime.

Pe fond, analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, constatăm că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică.

În mod corect s-a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice în sensul disp. art. 143.C.P.P. din care rezultă presupunerea că inculpații au comis faptele prevăzute de legea penală, respectiv:

- procesele verbale încheiate de investigatorul sub acoperire;

- procesele verbale de conducere în teren a inculpatului;

- declarațiile martorilor, și;

- rapoartele de constatare tehnico - științifice de analiză a drogurilor care atestă că substanțele sunt droguri de risc;

- procesele verbale de efectuare a percheziției;

- declarațiile inculpaților,

Deși în fața instanței de recurs inculpații au revenit asupra celor declarate anterior se constată că aceștia au precizat ca își mențin declarațiile date în fața Tribunalului Brăila iar în fața instanței de fond inculpații au recunoscut infracțiunile reținute în sarcina lor.

Astfel, inculpatul a precizat că nu știe ce a fost în capul său când deși după prima vânzare i-a atras atenția lui că nu vrea să fie implicat, cu toate acestea acceptat să facă și al doilea transport pe 06.02.2009, când inculpatul avea marfa asupra lui.

Deci, rezultă din depoziția sa, că atunci, când a făcut deplasările cu taxiul cunoștea motivul pentru care ceilalți făceau aceste deplasări.

De asemenea, inculpatul în depoziția pe care dat- în fața instanței de fond precizat că e conștient de faptul că l-a ajutat pe inculpatul la valorificarea cantităților de droguri.

Considerăm că în speță așa cum reținut Tribunalul Brăila e întrunit temeiul prev. de art. 148 lit. pr.penală, întrucât:

- faptele aduse ca învinuire sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

- în cauză există probe din care rezultă că lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Această din urmă condiție rezultă și din natura și gravitatea sporită faptelor reținute, modalitatea și împrejurările concrete în care s-au comis faptele (în formă continuată), natura și importanța relațiilor sociale încălcate, relații ce ocrotesc sănătatea publică, precum și urmarea produsă, respectiv crearea unei stări de pericol pentru sănătatea publică.

Față de cele de mai sus, apreciem că în mod corect s-a dispus arestarea preventivă inculpaților.

Considerăm că luarea măsurii arestării preventive față de inculpați e necesară pentru buna desfășurare procesului penal în sensul disp. art. 136.

C.P.P.

Având în vedere cele reținute se vor respinge ca nefondate recursurile promovate de către inculpați.

Văzând și disp. art. 192 al.2 C.P.P. vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații (fiul lui si, născut la 27 aprilie 1986 în B cu domiciliul în sat, com. jud. B, CNP -), (fiul lui și, născut la 23 noiembrie 1992 în B,domiciliat în sat., com., jud. B, ffl în B-, CNP -) șiC(fiul lui și, născut la 6 martie 1990, în B, cu domiciliul în sat, com., jud. B, CNP -) în prezentdeținuți în Arestul,împotriva încheierii de ședință din 07.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

În baza disp.art.192 alin.2 Cod pr.penală obligă pe inculpați la plata a câte 80 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi 12.02.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.-/13.02.2009

Tehnored.- 2 ex./16.02.2009

Jud. fond.- -

Președinte:Daniela Liliana Constantinescu
Judecători:Daniela Liliana Constantinescu, Aurel Burlacu, Mariana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati