Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 02 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Burlacu președinte secție

JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

JUDECĂTOR 3: Maria

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la 09.07.1980 în B, cetățean român, studii 8 clase, cu domiciliul în B,-, -.4,. 17, CNP --), în prezent reținut în Arestul B, împotriva încheierii de ședință nr- din 29.10.2009 a Tribunalului Brăila.

La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., în baza delegației nr.5092/02.11.2009 eliberată din oficiu de Baroul Galați.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța aduce la cunoștința inculpatului că s-a luat față de el măsura arestării preventive pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art.197 alin.1,3 Cod penal și a infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 al.2 Cod penal.

Întrebat fiind, inculpatul arată că își menține recursul declarat.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului arată că acesta a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 29.10.2009 prin care s-a dispus arestarea sa preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, întrucât dorește să se judece în stare de libertate. Inculpatul promite să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori va fi chemat, a recunoscut infracțiunea de violare de domiciliu. Lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat. Prin încheierea de ședință din 29.10.2009, în mod corect s-a dispus de instanța de fond arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile față de numărul infracțiunilor, gravitatea deosebită a infracțiunii de viol prev. de art.197 al.1,3 Cod penal, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. S-a avut în vedere, de asemenea, că inculpatul este recidivist, că acesta a comis o faptă gravă, precum și vârsta părții vătămate, care are 13 ani. Inculpatul a recunoscut în parte săvârșirea infracțiunii grave de viol, dar a arătat că a fost comisă cu acordul părții vătămate.

Inculpatul recurent arată că a recunoscut că este vinovat, dar în certificatul medico-legal se arată că fata avea o vânătaie la față, iar aceasta nu a fost produsă de el, întrucât în acea zi a avut oră de educație fizică și a întârziat de acasă 2 ore. El nu a amenințat-o și nu a bătut-

La întrebarea instanței, inculpatul arată că pentru fapta de ultraj a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 2 luni, dar a atacat hotărârea cu recurs la Tribunalul Brăila.

CURTEA

Asupra recursului penal de față.

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin Ordonanța nr. 1260/P/2009 din 29.10.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal, a infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal și a infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpatului s- a reținut că la data de 7/8.02.2009, orele 2,30, a pătruns, fără drept, împreună cu o altă persoană, în locuința părții vătămate, fără consimțământul acesteia, distrugând tocul ușii de acces al locuinței din B, Calea G,.1,. 1ap.4 și că la data de 27.10.2009, orele 14,00 - 15,300, a întreținut raport sexual normal prin constrângere cu partea vătămată -, cunoscând că este elevă în vârstă de 13 ani.

Prin încheierea nr- din 29.10.2009 a Tribunalului Brăila, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și în temeiul art. 1491alin. 10 în referire la art. 136 alin. 1 lit. d, și art. 148 lit. f Cod proc. penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data de 29.10.2009 până la data de 26.11.2009.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.1491p Cod Penal, măsura arestării preventive poate fi dispusă dacă sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 p Cod Penal, există vreunul din cazurile prevăzute de art.148 p Cod Penal și se consideră că arestarea inculpatului este necesară în interesul urmăririi penale.

Totodată, față de disp. art. 136 al.6 p Cod Penal, propunerea de arestare preventivă urmează a fi analizată doar în raport cu infracțiunile de viol și violare de domiciliu pentru care este cercetat inculpatul, nu și în raport cu infracțiunea de distrugere prev. de art 217 al.1 Cpp, pedepsită cu închisoare alternativ cu amendă.

Din datele existente în cauză și din probele administrate până în prezent, instanța de fond a reținut că există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa.

Astfel, în ceea ce privește infracțiunea de viol prev. de art 197 al.1și 3.p, instanța a avut în vedere declarațiile părții vătămate -, declarațiile mamei acesteia - - căreia minora i-a povestit ce a pățit când a ajuns acasă și care ulterior a sesizat poliția, declarațiile inculpatului și în principal Raportul de constatare medico-legală din 28.10.2009.

Inculpatul a recunoscut că a întreținut un raport sexual cu victima, precizând însă că nu a constrâns-o în nici un fel, ci a fost vorba de un raport sexual consimțit în schimbul promisiunii sumei de 50 de lei.

Cu toate acestea, raportul de constatare medico-legală atestă existența pe corpul minorei a unor urme de violență (leziuni), respectiv la nivelul obrazului drept și genunchiului stâng, toate acestea conducând la concluzia existenței cel puțin a unei presupuneri rezonabile că inculpatul a săvârșit infracțiunea de viol, fiind așadar îndeplinită cerința existenței unor indicii temeinice, astfel cum această noțiune este definită de art. 681Cpp.

În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art 192 al.2 p (fapta din 07/08.02.2009), inculpatul a recunoscut săvârșirea ei, recunoaștere ce se coroborează cu declarațiile părții vătămate,a martorilor, -, precum și cu declarațiile învinuitului. Toate acestea reprezintă probe temeinice privind săvârșirea infracțiunii de către inculpat.

S-a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit."f" C.P.P. deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat este mai mare de 4 ani, respectiv,15 - 25 ani, pentru art. 197 al. 3.p și de la 3 la 10 ani pentru art. 192 al. 2.

Cod Penal

Față de modul și împrejurările concrete în care i9nculpatul a săvârșit faptele, respectiv lovirea urmată de întreținerea unui raport sexual cu o minoră de doar 13 ani/ și pătrunderea fără drept într-un apartament în plină noapte după ce în prealabil a distrus tocul ușii, natura și gravitatea acestora, si perseverenta infracțională a inculpatului recidivist care a mai fost condamnat anterior de patru ori pentru fapte similare - conform fișei de cazier, sa reținut că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Lăsarea în libertate a inculpatului ar crea o stare de insecuritate, un sentiment de neîncredere in buna desfășurare a justiției si in valoarea sa restaurativă, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

În plus, arestarea inculpatului este și în interesul urmăririi penale, având în vedere poziția inculpatului față de infracțiunea de viol și posibilitatea influențării părții vătămate de doar 13 ani dacă ar fi lăsat liber.

Împotriva încheierii de ședință nr- din 29.10.2009 a Tribunalului Brăilaa declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului a susținut că, în mod greșit s-a reținut că fapta săvârșită în dauna părții vătămate - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal, deoarece. nu a exercitat asupra acesteia acte de violență sau amenințare și aceasta a fost de acord să întrețină raport sexual contra sumei de 50 lei.

În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, a susținut că a pătruns împreună cu inculpatul în locuința părții vătămate, deoarece știa că acolo este o petrecere, că ușa a fost forțată de inculpatul și că după ce au băut câte un pahar cu bere, la solicitarea părții vătămate au părăsit locuința.

Recursul este nefondat.

Față de probele administrate până în prezent în cauză, în mod corect prima instanță a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 143 și art. 148 lit. f Cod proc. penală și că pentru buna desfășurare a procesului penal și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni se impune arestarea preventivă a inculpatului.

Astfel, din plângerea și declarațiile părții vătămate - coroborate cu declarațiile martorilor, și -, cât și din Raportul de constatare medico - legală nr. 793/28.10.2009 rezultă indicii temeinice în sensul că, în ziua de 27.10.2009, prin amenințare și violență, inculpatul a întreținut un raport sexual normal cu partea vătămată -.

Susținerile inculpatului, în sensul că raportul sexual a fost întreținut cu acceptul părții vătămate sunt infirmate de probele administrate în cauză. Astfel, partea vătămată a declarat că a fost lovită cu palma peste obraz și izbită cu capul de peretele holului. Martora a declarat că partea vătămată a venit acasă plângând, iar din raportul de expertiză medico-legală, rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni de violență la nivelul obrazului drept și al genunchiului stâng.

În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu, din declarațiile părții vătămate și ale martorilor, și - rezultă că inculpatul și au lovit cu putere în ușă, au forțat ușa au adresat cuvinte jignitoare celor din apartament și că au părăsit locuința numai după ce și-au dat seama că partea vătămată a sunat la 112.

Faptele de mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal și ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru ambele infracțiunii fiind închisoarea mai mare de 4 ani.

Datorită modului și împrejurărilor concrete în care inculpatul a săvârșit faptele, a gradului ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, dar și față de circumstanțele personale ale inculpatului, care are antecedente penale și este cercetat și pentru săvârșirea altor două infracțiuni, în mod corect s-a reținut că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. B și art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la 09.07.1980 în B, cetățean român, studii 8 clase, cu domiciliul în B,-, -.4,. 17, CNP --), în prezent reținut în Arestul B, împotriva încheierii de ședință nr- din 29.10.2009 a Tribunalului Brăila.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Suma de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs - avocat, va fi virată în contul Baroului G din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 02.11.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.dec.jud.

Jud.fond

Tehnored.CG/2 ex./02.11.2009

Președinte:Aurel Burlacu
Judecători:Aurel Burlacu, Daniela Liliana Constantinescu, Maria

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati