Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier:
-.-.-.-.-.-.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
T - Serviciul Teritorial Galați
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și deținuți în Arestul G, împotriva încheierii de ședință din data de 20.01.2010 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal, au răspuns inculpații, G și în stare de arest, asistați de avocat ales, inculpații, și în stare de arest, asistați de av.ales și inculpatul, în stare de arest, asistat de av.ales ().
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebați fiind, inculpații, G, și precizează că își mențin recursul declarat.
Curtea, pune în vedere inculpaților că pot da declarații în fața instanței de recurs sau se pot prevala de dreptul la tăcere conform art. 70 alin. 2.pr.pen.
Inculpații, și G precizează că doresc să dea declarații în fața instanței de recurs.
Se procedează la ascultarea inculpaților, și G, declarațiile acestora fiind consemnate în scris, conform proceselor-verbale semnate și atașate la dosar.
Nemaifiind alte cereri și excepții de invocat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
În susținerea recursului, pentru inculpatul, av., consideră că măsura arestării preventive poate fi luată numai dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143.C.P.P. și anume, condiția prev. de lit.h potrivit căreia inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe și clare că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol social pentru ordinea publică.
Consideră că măsura luată e contrară legii motiv prevăzut de art. 385.C.P.P. Sintetizând toate aceste condiții consideră că trebuie să existe probe sau indicii temeinice din care să rezulte că s-a săvârșit o asemenea infracțiune și anume în sensul că, din datele existente în cauză, rezultă presupunerea că persoana de care s-a făcut vorbire, despre care se efectuează urmărirea penală a săvârșit o asemenea infracțiune - în cazul de față inculpatul. Pedeapsa pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancționată pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Într-adevăr, după codul penal, orice infracțiune ar incrimina pe oricine.
Există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică așa cum este prevăzut de art. 148 lit. h teza ultimă din Examinând C.P.P. și îndeplinirea acestor condiții constată, în ceea ce privește probele sau indiciile temeinice care să formeze convingerea că inculpatul a săvârșit o asemenea infracțiune, nu există. Inculpatul nu face parte din acest grup. El a contractat un credit bancar, la acea vreme muncea cu carte de muncă și și-a plătit toate dările la stat. Faptul că a contractat un credit bancar și în perioada de 9 luni a munci la acea societate, consideră că atâta vreme cât acesta împreună cu concubina sa și-au achitat timp de 1 an si 7 luni acel credit, nu se face vinovat. Faptul că a intervenit o criză financiară care este de notorietate, la nivel național, cât și mondial nu este vinovat că nu și-a mai putut plăti acest credit, nu este vinovat că a intrat în șomaj și că societatea respectivă nu a mai mers, că la acea vreme împreună cu concubina sa și-a dorit acest credit pentru a cumpăra o locuință. Fiecare se poate afla în ipostaza în care nu-și mai poate plăti un credit bancar.
Consideră că în toate asemenea situații banca sau chiar băncile au încurajat astfel de credite bancare. Nu s-a pus problema cum banca a făcut împrumuturi pe baza unei adeverințe date de o anume societate. Nu și-au luat o marjă de siguranță pentru a salva un oarecare risc în ce privește aceste credite. la rândul lor sunt reasigurate. Din această cauză s-a făcut vorbire despre creditul în cauză - un simplu credit de 20 mii Euro, credit care nu este extraordinar de mult în ceea ce-l privește pe inculpat. Consideră că scopul săvârșirii acestei activități este acela al prejudiciului foarte mare. Personal, la ora actuală nu cunoaște care este prejudiciul clientului său, iar dacă ar fi să se ia după declarația sa ar fi doar că ar mai avea de achitat o anumită sumă de bani pe care a achitat-o o perioadă de 1,7 ani, restul nemaiputând-o achita. Inculpatul a arătat că își va achita creditul în momentul în care va munci și va avea bani. Nu a avut această posibilitate. Din studiul dosarului, nu rezultă nici o probă că numitul i-ar fi cunoscut și ar fi colaborat cu persoanele care sunt în boxă. Ei se cunoșteau din comunitatea lor, din comuna respectivă.
Nu rezultă faptul că martorii au dat declarații adevărate în ceea ce-l privește pe inculpatul. Apreciază că există suspiciuni cu privire la veridicitatea acestor declarații care nu se coroborează din punctul său de vedere cu nici o altă probă în ceea ce privește declarațiile inculpatului. Condiția cerută de art. 148 lit. h și anume cu privire la cuantumul pedepsei pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată și cercetat, este îndeplinită într-adevăr dacă ar fi vorba despre această limită superioară de 4 ani, condiție cerută pentru majoritatea infracțiunilor din Codul penal.
Apreciază că cea de-a treia condiție nu este îndeplinită deoarece nu există probe certe, clare din care să rezulte existența unui pericol pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului. Probele nu se concretizează nici prin aparența unei stări de indignare ca, comunitatea din care face parte, anturajul sau societatea ar fi indignată, ar fi nesigură, ar tulbura climatul social din comuna din care face parte în ceea ce privește infracțiunea despre care se face vorbire în cauză.
Consideră că nu se probează dezaprobarea și răbufnirea vis-a-vis de fapta lui. Solicită instanței a avea în vedere că această infracțiune a început in rem și anume în anul 2007. Din 2007 și până în 2010 inculpatul ar fi trebuit să comită multe alte infracțiuni și în toată această perioadă nu s-a dovedit că ar prezenta un pericol social.
Măsura arestării preventive ar trebui să fie o măsură facultativă dar a devenit o practică a tuturor instanțelor pe zi ce trece - lucru care nu este normal atâta vreme cât există prezumția de nevinovăție prev. de art. 5.pr.pen. este declarat nevinovat până la constatarea unei infracțiuni. Instanța ar trebui să aibă în vedere la luarea acestei măsuri și persoana, faptul că nu a avut nici măcar o amendă administrativă, penală nemaipunându-se problema dacă a mai fost condamnat vreodată.
Totodată, a mai precizat că, măsura arestării preventive a fost dispusă cu încălcarea legii. Este de necontestat faptul că măsura arestării preventive constituie o excepție de la principiul potrivit căruia cercetarea unei persoane care se bucură de prezumția de nevinovăție se face cu menținerea acesteia în stare de libertate. Acest principiu este consacrat și în declarația universală a Drepturilor Omului semnată și ratificată de România precum și practica constantă a CEDO. Constituția României în vigoare la data săvârșirii faptei prevede că în mod expres dispozițiile privind drepturile și libertățile tuturor cetățenilor vor fi aplicate în concordanță.
Consideră că măsura arestării preventive ar trebui să fie o măsură facultativă și nicidecum de notorietate. La vremea respectivă, inculpatul în 2007 muncea ca șofer, la negru, în străinătate, iar în 2008 la sfârșitul lunii mai până în luna august a muncit în străinătate. Faptul că inculpatul nu a fost și nu a avut parte niciodată despre o infracțiune, consideră că pericolul social nu există.
În condițiile în care instanța va aprecia că există totuși și această măsură, solicită aplicarea unei alte măsuri, respectiv cea de a nu părăsi țara având în vedere că nu este din
Având în vedere aceste considerente, depune la dosar două caracterizări cu care instanța să analizeze având în vedere scopul măsurii arestării preventive
Pentru inculpații, G și, avocat, critică hotărârea Tribunalului Galați apreciind că în mod greșit instanța a admis propunerea de arestare a inculpaților avându-se în vedere împrejurarea că sunt îndeplinite exigențele prev. de art. 143- 148 lit. f pr.pen. cu privire la luarea măsurii arestării preventive. Arată că a rămas plăcut impresionat de această dată, și mulțumit vis-a-vis de chestiunea despre care urmează să facă vorbire, că instanța nu a dispus luarea măsurii arestării preventive decât prin raportare la cele două infracțiuni pedepsite și sancționate de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și anume cu privire la infracțiunea prev. de Lg. 39/2003 și infracțiunea de înșelăciune în formă calificată, agravată, continuată prev. în alin. 1, lăsând la o parte cele trei infracțiuni de fals care nu se ridică la nivelul exigențelor tezei I de la art. 148 lit. f cu privire la limita de pedeapsă. De altfel, parte din ele sunt sancționate și cu pedeapsa alternativă a amenzii in condițiile prev. de art. 136 alin. ultim din pr.pen.
Analizând fiecare criteriu, fiecare temei de arestare preventivă și anume cel prevăzut de art. 143 precizează că aceasta prevede că trebuie să se constate existența unor indicii temeinice sau probe de vinovăție privind săvârșirea de către inculpați a celor două infracțiuni care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. În primul rând, se impune precizarea că aceste temeiuri, indicii temeinice sau probe trebuie să se bazeze pe acte de urmărire penală efectuate cu respectarea dispozițiilor procedurale cu respectarea legii, a pr.pen. și aceste acte procedurale să nu fie afectate din punct de vedere al legalității. Instanța în opinia sa, trebuie să constate subzistența temeiurilor prev. de art. 143 dosar dacă apreciază că urmărirea penală a respectat rigorile legii că sesizarea în prezenta cauză datează din 22.02.2007 ca urmare a întocmirii unui proces verbal de sesizare din oficiu de către lucrătorii de poliție în care se menționează foarte limpede și clar împrejurarea că pe raza mun. T s-a constituit o grupare infracțională organizată a cărei preocupări principale sunt obținerea de credite cu documente falsificate alcătuită din, G La data de 27 februarie, cu 5 zile după, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem administrându-se probatorii specifice fazei de urmărire penală, respectiv specifice perioadei de după începerea urmăririi penale fără a se respecta drepturile și garanțiile procesuale pe care le are orice învinuit într-un proces penal în faza de urmărire penală.
Învinuiții la vremea respectivă erau, G și alții, probabil restul învinuiților și inculpaților din prezenta cauză, dar cu privire la acești doi inculpați pentru că aveau calitatea de învinuiți, organele de urmărire penală aveau obligația în primul rând să le aducă la cunoștință învinuirea, că au drepturi și garanții procesuale vis-a-vis de dreptul lor și să le ofere posibilitatea să-și exercite aceste drepturi în mod efectiv, organele de urmărire penală trebuind să respecte disp.art. 202.C.P.P. privind rolul activ și obligativitatea administrării probelor atât în apărare cât și în acuzare. Precizează că există un text în în C.P.P. care obligă organele de urmărire penală să administreze probe atât în apărare cât și în acuzare. Încălcarea acestor drepturi și garanții procesuale față de cei doi inculpați, cunoscuți încă din momentul sesizării, ca și identitate, din punctul său de vedere afectează legalitatea tuturor actelor de urmărire penală. Când instanța va aprecia că există probe sau indicii sau nu există vis-a-vis de săvârșirea celor două infracțiuni de către cei doi inculpați, solicită a fi avute în vedere, pentru că va trebui să se pronunțe pe acte de urmărire penală întocmite contrar legii cu încălcarea dispozițiilor legale.
În al doilea rând, se discută despre două infracțiuni. Prima infracțiune prevăzută de Lg. 39/2003 despre care s-a făcut vorbire nu neapărat astăzi, într-o altă cauză, dar în mod obișnuit, se face vorbire că specifică crimei organizate implică o apreciere globală asupra situației fiecărui inculpat. Cu alte cuvinte, dacă procurorul reține că aș fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat care a săvârșit infracțiuni din 2005 și până în 2009, timp de 4 ani și contribuția sa efectivă este pe o perioadă de 1 lună, săvârșind 1 sau 2 acte materiale, la o infracțiune ce intră în scopul constituirii grupului va răspunde pentru toată activitatea infracțională. Din punctul său de vedere este greșit pentru că se încalcă în mod flagrant un principiu esențial care guvernează răspunderea penală în primul rând ca personală. Nu se poate răspunde decât pentru ceea a săvârșit efectiv. Reținerea art. 7, în opinia sa e piesa de angrenaj, dar nu toate piesele au aceeași valoare într-un angrenaj, nu toate piesele sunt apreciate ca și importanță în contextul angrenajului la fel. Nu se poate o mașină să aibă numai bujii sau numai roți. Sunt mai multe subansamble cu importanța și prețuirea lor. Ca atare, ele trebuie interpretate în mod corect și apreciate în mod corect aceste contribuții pentru că mai departe, temeiul prev. de art. 148 lit. f se argumentează exclusiv tocmai pe acel pericol social al faptelor săvârșite. s-a înțeles 10-20. Dar concret? Și poate nici nu-i 10-20 dacă se face raportarea contribuția efectivă a fiecărui inculpat.
În speța de față inculpatul, în opinia procurorului - nu în cu privire la ceea ce a declarat astăzi în instanță care poate fi apreciată, i s-a reținut participarea la săvârșirea a două acte materiale. Or, suma împrumuturilor obținute ca urmare a încheierii și derulării acestor contracte de credit nu depășește 500 milioane. Cum se poate spune că a săvârșit infracțiunea de la alin. 5? Că a aderat în anul 2007 la grup infracțional organizat rămâne de văzut. Dar, dacă el a contribuit la încheierea și derularea a 2-3 contracte de împrumut a căror valoare nu depășește pragul prejudiciului, ca să se îndeplinească condiția prevăzută de lege pentru consecințe deosebit de grave nu i se pot reține. Atunci se discută și despre art. 7 la pct.5, art. 2 lit. b sau o infracțiune care e pedepsită de lege cu minima peste 5 ani - 215 fără alin. 5.
Instanța de fond a încercat să dezbată și să argumenteze subzistența temeiurilor prev. de art. 143.pr.pen. și a încercat să enumere actele de urmărire penală pe baza cărora a tras concluzia că subzistă temeiurile prevăzute de art. 143. Punându-le una sub alta și verificându-le, a constatat că nu se face vorbire despre inculpatul decât în două declarații dintre cele menționate de către instanță. Acest exemplu edificator pe care instanța ar trebui s-o aprecieze la momentul când se discută despre luarea măsurii pentru că, ulterior este mai dificil în opinia sa să se discute despre contribuția și ceea ce a săvârșit fiecare inculpat.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 7, s-a precizat că inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat. O parte dintre ei, ar fi aderat în 2007. Constituirea datează din 2005 după cum au susținut organele de urmărire penală. Din punctul său de vedere, art. 2 lit. a din Lg. 39/2003 prevede niște condiții pozitive și negative, pentru că, prima parte a textului zice că "trebuie să fie grup" într-un fel sau altul ca să existe și în a doua parte "nu-i grup infracțional organizat". Se desprind de aici niște cerințe, exigențe pe care procurorul trebuie să le demonstreze nu să le afirme, pe bază de probe legal adminJ.
Cu privire la "subzistența grupului trebuie să aibă loc pe o perioadă de timp și în același timp să existe o structură determinată și roluri prestabilite, încearcă să demonstreze în fața instanței că în lipsa unor dovezi certe din partea procurorului că nu a existat o structură determinată și cu roluri prestabilite - nu poate fi reținută în opinia sa această infracțiune care, în opinia procurorului, implică o răspundere obiectivă. A afirmat la început că au făcut parte din grupul respectiv la nivel de participant la constituire sau aderare ulterior, răspunde obiectiv pentru întregul prejudiciu pentru că nu s-a făcut nicio distincție vis-a-vis de răspunderea fiecărui inculpat în parte raportat la prejudiciu. Nu se știu exact sumele pentru că sunt și în Euro, și în franci elvețieni și în lei. În așa fel este argumentată solicitarea propunerii de arestate preventivă și consideră că nu-i corect.
Instanța de fond nu a manifestat exigență suficientă raportat la dispozițiile legale și nu a făcut o apreciere corectă a îndeplinirii acestor condiții. Din punctul său de vedere art. 7 nu intră în discuție. Există un exemplu: a avut contribuția să meargă la ITM, să întocmească contractele, să le avizeze și să vină înapoi. Dar grupul nu e format numai din. Solicită a se preciza foarte clar ce atribuții a avut, ce atribuții a avut G și ce atribuții a avut în cadrul acestui grup infracțional pentru a putea fi reținută infracțiunea respectivă în sarcina lor.
În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune solicită a se constata că aceleași probatorii menționate de instanța de fond în motivarea hotărârii sunt subiective. Nu se referă decât la persoane care sunt interesate să transfere răspunderea cu privire la încheierea contractelor pe numele lor, să transfere răspunderea în sarcina altor persoane care nu sunt implicate în mod direct nici cu ocazia încheierii acestor contracte nici cu ocazia discuțiilor purtate cu reprezentanții părților vătămate. Nu s-a dus niciunul dintre inculpații prezenți în boxă să convingă reprezentanții părților vătămate pe cel de la bancă să acorde împrumutul. S-a dus persoana care a solicitat împrumutul și care a dat declarații că nu știe nimic. Acest lucru în opinia sa este foarte comod și probabil și-a obținut cercetarea în stare de libertate dând acele declarații în defavoarea inculpaților.
Din punctul său de vedere, pentru a avea probe certe vis-a-vis de participarea ori nu a inculpaților la săvârșirea acestor fapte, trebuie invocate declarația unor persoane dezinteresate, declarații ale unor persoane care să dea declarații sub prestare de jurământ, nu învinuiți în stare de libertate. De aici se poate pune alternativa de a fi arestat sau de a da o anumită declarație, nu neapărat la presiuni, arătând că stă în firea omului să-și pună în față propriul interes vis-a-vis de necesitatea de a fi sincer într-o declarație care dată în calitate de învinuit nici măcar nu implică prestarea unui jurământ anterior. De aceea, solicită ca instanța să aprecieze în mod obiectiv probatoriile și să constate că ceea ce s-a reținut la modul declarativ, enunțiativ în sarcina inculpaților nu e susținut de probele adminJ. în primul rând cu respectarea legii și în al doilea rând, probe care să nu poată fi contestate ori tăgăduite.
punctuale, cum ar fi completarea unui contract de - pentru că aici se referă probele științifice independente, mai presus de orice subiectivism, se referă la cei doi inculpați considerați ca fiind participanți la constituirea grupului -, și. Solicită instanței să aprecieze obiectiv asupra participației fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor și să se aprecieze dacă prin raportare la probatoriile existente pot fi reținute infracțiunile respective în sarcina inculpaților și dacă din perspectiva temeiului art. 143 se impunea arestarea preventivă.
Mai departe, lucrurile sunt simple la discutarea temeiului prev. de art. 148 lit. f pentru că în același fel teza potrivit căreia pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații dacă ar fi lăsați în stare de libertate este justificată exclusiv pe baza pericolului social ridicat al faptelor pentru care aceștia sunt învinuiți, inculpați și trimiși în fața instanței de judecată pentru a fi arestați preventiv. Întrebarea firească este cum de s-a apreciat că pericolul a început să existe pentru ordinea publică în urmă cu o săptămână, în condițiile în care urmărirea penală a fost începută în 2007. Cine și cum a stabilit momentul în care pericolul a devenit atât de eficient, de prezent pentru colectivitate, încât la un moment dat să se impună luarea măsurii arestării preventive nu se cunoaște. Argumentarea subzistenței temeiurilor prev. de art. 148 lit. f exclusiv pe chestiuni care țin de conținutul constitutiv al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților și pe aprecierea pericolului social al acestor infracțiuni în condițiile în care există dubii mari vis-a-vis de existența temeiului 143, în opinia sa nu poate justifica luarea măsurii arestării preventive.
Cu alte cuvinte, art. 7, fără nici un argument, 215 fără probe, după care se trage concluzia că aceste infracțiuni fiind atât de grave este suficient a se reține și temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen.
Solicită admiterea recursului declarat de cei trei inculpați pe care îi apără, casarea hotărârii instanței de fond și în rejudecare respingerea ca nefondată a propunerii de arestare preventivă cu permisiunea de a depune înscrisuri instanței de judecată, înscrisuri care atestă o stare de sănătate precară a inculpatului, consemnându-se chiar o anumită incapacitate de muncă, afirmațiile făcute de inculpatul vis-a-vis de starea de sănătate a copilului prin documente și înscrisuri de proveniență medicală.
Pentru inculpații, și, avocat, critică hotărârea pronunțată de Tribunalul Galați pe două considerente care se întemeiază pe apărare și faptul că nu sunt probe și indicii temeinice cerute de art. 143 și de asemenea, că nu este îndeplinită a doua condiție solicitată de art. 148 lit. f pr.pen.
În ceea ce privește probele și indiciile temeinice cerute de art. 143 la care s-au referit și colegii săi, în ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta împreună cu fratele său Gac onstituit o societate comercială unde împreună erau asociați și administratori. Așa cum s-a relatat și în fața instanței, cu excepția faptului că a contractat împreună cu soția credite care erau necesare pentru a stabiliza oarecum starea de sănătate a acesteia (urmând a depune acte medicale și certificat de deces a soției), împrumut de nevoi personale pe care le-a plătit până la un moment dat. În mare parte din acest interval de timp și-a îndeplinit obligația de plată a acestor credite și a fost de bună credință. Referitor la, pentru că atât organele de urmărire penală cât și instanța de fond a apreciat ca fiind o probă în cauză declarația acesteia care a precizat faptul că exista o grupare infracțională organizată, că au intenționat să înșele mai multe societăți comerciale, apreciază că această declarație a fost făcută ca un fel de răzbunare împotriva inculpatului pentru că nu a mai vrut la un moment dat să oficializeze și să meargă mai departe cu relația cu această doamnă.
De asemenea, în cauză au fost audiate o serie de persoane și multe dintre ele au precizat faptul că au contractat anumite credite pentru care au primit anumite sume de bani pe care le-au remis în totalitate inculpaților - lucru care din punctul său de vedere nu este adevărat, pentru că nu este nimeni nebun să facă un contract de împrumut și să dea banii altcuiva urmând să plătească el ratele. la convingerea colegului său, că aceste persoane, din dorința de a scăpa de răspundere atât față de bancă cât și față de lege au înțeles că dea vina pe inculpați.
Solicită instanței a avea în vedere faptul că față de aceste persoane nici nu s-a început urmărirea penală, nici nu au fost audiate în totalitate, sunt persoane care nu au fost confruntate. S-a reținut ca perioadă infracțională 2005 până în prezent. Inculpații au fost reținuți și propuși în vederea arestării pe 20 ianuarie 2010. Începerea urmăririi penale s-a realizat pe 27 febr. 2007 - interval de timp destul de în care ar fi putut să se administreze probe atât în favoarea cât și în defavoarea inculpaților, să fie confruntați și să se realizeze și alte probe pentru a se afla adevărul și pentru a începe urmărirea penală pentru a propune la arestare persoanele care într-adevăr se fac vinovate sau măcar pentru care există indicii că s-ar face vinovate de aceste infracțiuni. Or, nu s-a procedat așa, deși există un proces-verbal de sesizare din oficiu printre care în afară de și G se afla și. Ulterior s-a început urmărirea penală in rem iar inculpatul nu a fost niciodată chemat să i se spună că față de el se fac verificări. Referitor la inculpatul, pentru că instanța de fond a făcut o apreciere asupra unor martori, existând martorul - care este tatăl numitului - persoană care a contractat un credit și despre care a afirmat că ar fi fost constrâns de numitul să facă acest lucru, și de asemenea există un autoturism marca Citroen C5, autoturism pe care inculpatul l-a achiziționat de la, arată că există o declarație a acestui, dar nu s-a regăsit declarația numitului care să vină să spună că a fost păcălit. Există un contract de vânzare-cumpărare prin care autoturismul a fost remis prin vânzare, faptul că inculpatul a plătit pentru acest autoturism și de ademenea așa cum a depus și în fața instanței de fond, va depune și astăzi un contract de împrumut prin care era dator acestuia și pentru o parte din prețul autoturismului s-a realizat o compensare.
Acestea sunt singurele probe care l-au încriminat pe că ar fi săvârșit vreuna dintre infracțiunile reținute în sarcină. În ceea ce-l privește pe inculpatul, că într-adevăr a existat o societate, s-a dus la ITM în calitate de delegat din partea acelei societăți, au fost audiate mai multe persoane care au calitatea de angajați ai ITM și care au precizat că fie au adus contracte de muncă fie că a solicitat copii ale unor contracte de muncă.
Atâta vreme cât a avut delegații valabile nu înțelege prin ce s-a încălcat legea. Solicită instanței să aibă în vedere că cei trei inculpați pe care îi asistă, nu au influențat, nu au constrâns și nici nu au amenințat o terță persoană pentru a contracta un anumit credit. Or, aceste persoane dacă într-adevăr ar fi fost reale, ar fi avut posibilitatea să meargă la poliție, să formuleze plângeri penale
În ceea ce privește unitățile bancare, s-au depus la dosar o serie de acte din care rezultă un anumit prejudiciu care este global și așa cum s-au referit și colegii săi, sau după cum a precizat procurorul într-o speță anterioară, despre acest domino, fiecare dintre ei chiar dacă au adus un prejudiciu trebuie să fie individualizat concret pentru fiecare dintre inculpați, având în vedere că inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat în 2007 și ar fi anormal ca în situația în care s-au realizat anumite infracțiuni între 2005 până în 2007 să i se impună același prejudiciu total, având în vedere chiar și situația în care s-ar admite contribuția acestuia la acest grup, trebuie reținută ca perioadă 2007-2010. Din punctul său de vedere nu se poate vorbi de probe și indicii temeinice.
Arată că, un alt aspect foarte important este și faptul că a doua condiție prev. de art. 148 nu este îndeplinită - și asta cu privire la cele două infracțiuni, cea prev. de Lg. 39/2003 și cea prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal. Pericolul concret pentru ordinea publică nu se poate aprecia numai prin raportare la faptă sau prin raportare la pedeapsa care este prevăzută de textul de lege ci, trebuie raportat și la alți factori, de posibilitatea de a se sustrage, de a se săvârși alte infracțiuni. Or, chiar art. 5 paragraf 3 din CEDO stabilește faptul că, autoritățile în momentul în care sunt investigate cu analizarea punerii în libertate, a menținerii, prelungirii sau luării unei alte măsuri privative de libertate au obligația de a lua în calcul și măsuri preventive alternative. Așa a formulat cererea in fața instanței de fond care a respins-o în conformitate cu disp.art. 146 alin.11 ind.1 pr.pen. în sensul că a solicitat respingerea propunerii formulate de Parchet. În situația în care se va aprecia de către instanță că există probe și indicii temeinice, instanța să ia o altă măsură privativă de libertate. În sprijinul acestei cereri se referă și la situația personală a fiecăruia dintre inculpați, pentru că fiecare dintre ei erau persoane bine integrate în comunitate, aveau anumite atribuții de familie, provin din familii organizate și nu în ultimul rând este important că au probleme de sănătate.
Depune la dosar în susținere, acte din care rezultă că inculpatul este văduv, are copii minori în întreținere, are grijă de o mamă bolnavă și în vârstă. are probleme mari de sănătate, o parte din aceste credite se datorează faptului că a avut nevoie de bani pentru rezolvarea problemelor medicale atât pentru el cât și pentru soție. Inculpatul are în familie membrii cu probleme de sănătate.
Pentru aceste considerente, și pentru faptul că apreciază că în mod greșit instanța de fond a apreciat doar global propunerea formulată de către Parchet admițând propunerea, în subsidiar, dacă instanța va aprecia că cererea este fondată, solicită aplicarea măsurii de a nu părăsi țara având în vedere că aceștia nu sunt din localitatea G având domiciliul în localitatea.
Depune la dosar acte în circumstanțiere pentru inculpații pe care îi reprezintă, care evidențiază starea de sănătate.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la cele susținute de apărătorii inculpaților apreciază că hotărârea Tribunalului Galați este temeinică și legală.
S-au conturat aspecte pe baza cărora s-au făcut discuții motivând de ce ele nu corespund adevărului și că situația ar fi alta, cea expusă de inculpați și de apărare. Nu s-a înțeles bine de către apărători, dar când a pus concluzii într-un dosar asemănător și a menționat că nu se poate rupe un participant dintr-un context infracțional în conjunctura în care nu se ține cont de fondul în care se săvârșesc faptele, dar în aceeași măsură a spus, în funcție de participația fiecăruia mai mare sau mai mică. Nu se poate lua un inculpat respectiv și să se spună că a făcut doar un lucru. De altfel, nici apărarea nu a vorbit despre reținerea art. 7 din Lg.39/2003 pentru că este și infracțiunea cea mai gravă care atrage și pedeapsa cea mai mare. Faptul că în cauză s-au început cercetările în 2007, solicită instanței să constate că este începută urmărirea penală in rem ceea ce înseamnă că faptele sunt cunoscute, sau o parte din ele, parte din prejudiciu este cunoscut dar nu se cunosc persoanele. Trebuie cunoscută persoana care trebuie trasă la răspundere. Asta înseamnă că a fost o perioadă de cercetări, s-au efectuat, s-au derulat și, într-un final în 2009, când s-a statuat cine este și s-au acumulat probe, s-a venit cu propunerea de arestare preventivă.
În opinia sa, numai în situația în care nu se vrea nu se vede cam care este mișcarea acțiunilor în această cauză, pentru că ea e relativ simplă. La un moment dat, apărarea a spus că pe zi ce trece arestarea inculpaților nu mai este analizată în contextul de excepție. Pe zi ce trece, constată cu părere de rău faptul că această manieră în care fapta de înșelăciune s-a săvârșit în această cauză, a asigurat fonduri ilicite relativ stabile și sigure care o tot mai mare dezvoltare și din păcate acest gen de infracțiuni vor mai apărea pentru că și băncile au un sistem destul de ușor de analiză și de acordare a împrumuturilor.
Apreciază că hotărârea Tribunalului Galați este mai mult decât argumentată. Condițiile despre care apărarea a făcut vorbire ca fiind clișee, nu poate fi astfel afirmată pentru că, dacă ar fi fost așa ar fi fost cu siguranță un motiv de casare. S-a vorbit foarte clar despre natura faptelor care sunt obligatorii a fi analizate de instanță, că nu sunt probe și indicii. Întrebarea este, ce se pot face cu toate sesizările de la bancă, cu 20 de declarații de martori, cu hârtiile de la ITM și nu în ultimă instanță cu interceptările - probe care se coroborează și spun clar că situația este cea pe care au reținut-o procurorii în propunerea de arestare și pe care a verificat-o și reținut-o și instanța Tribunalului când a dispus măsura arestării preventive.
Totodată, a mai arătat că prezenta cauză se află în faza de cercetare, în faza de urmărire penală, în cele 30 de zile, iar cercetările într-o astfel de cauză complexă impun o perioadă destul de îndelungată pentru cercetări. Vor mai fi audiați martori și cu siguranță probatoriul va fi cimentat cum se cuvine. Cu privire la comentariul în ceea ce-l privește pe inculpatul - într-adevăr nu e declarația lui, acesta urmând a fi audiat. Dar există declarația lui - tatăl, a lui, care se coroborează cu a lui -tatăl, cu, cu relațiile de la ITM, cu declarațiile acestora care spun într-un mare final că, cei doi inculpați G și l-au determinat pe să-l angajeze pe care a venit pe societate, să efectueze acele împrumuturi. A făcut împrumut în condițiile în care documentele erau false și dacă n-ar fi plătit împrumutul banca n-avea ce să-i ia. A luat mașina, a înmatriculat-o pe numele său, apoi a vândut- Nu rezultă nicio sumă de bani care i-a parvenit ilegal pentru că a fost obținută de o persoană care a fost angajată prin determinare la o societate comercială. A obținut un împrumut, iar mașina a fost luată de cine nu trebuia? a luat o sumă de bani pe care s-a gândit că n-are cum s-o ia în alte condiții și pentru care a obținut un împrumut - o altă persoană împotriva căreia banca n-avea cum să se întoarcă să-i ia ceva pentru că n-avea. Aceasta este maniera în care inculpații au racolat persoane întrebându-le dacă au sau nu ceva în momentul în care racola, pentru ca banca se putea întoarce să vină să-i ia bunul respectiv- existând în acest sens declarații în fața instanței de fond.
În concluzie, solicită instanței a se apleca cu foarte mare obiectivitate și să analizeze situația de fapt reținută până la acest moment de către DIICOT, și nu în ultimul rând apreciază că hotărârea Tribunalului este legală și temeinică iar probele au fost în măsură a justifica măsura arestării preventive. Infracțiunile săvârșite prezintă un pericol social crescut iar inculpații sunt persoane care prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Ca atare, solicită respingerea recursului hotărârea fiind temeinică și legală în directă concordanță cu probele adminJ. în cauză și justificate de acestea.
În ultimul cuvânt, inculpatul, este de acord cu cele arătate de apărătorul său.
Inculpatul precizează că este de acord cu cele spuse de apărătorul său.
Inculpatul G arată că nu este vinovat și că nu a aderat la nici un grup infracțional.
Inculpatul arată că este nevinovat și nu este adevărat ce a declarat, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul arată că este nevinovat și solicita sa fie judecat în stare de libertate.
Inculpatul arată că își ia angajamentul că va plăti și solicită să fie cercetat și judecat în stare de libertate.
Inculpatul arată că este nevinovat și că sunt numai 2 declarații împotriva sa, lucru care nu îl vede așa grav.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din 20.01.2010 a Tribunalului Galațis -a admis propunerea formulată de Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Galați și s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile a inculpaților, G, și cercetați pentru săvârșirea, sub diverse forme de participație, a infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, a solicitat cercetarea preventivă a inculpaților, G, și pe o perioadă de 29 de zile.
In motivarea propunerii s-a arătat prin rezoluția din data de 27.10.2007 s-a dispus inceperea urmării penale "in rem" în cauză, iar prin rezoluțiile din 19.01.2010 și 20.01.2010 s-a dispus inceperea urmării penale "in personam" impotriva inculpaților, G, și, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 25 Cod penal în referire la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal în referire la art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal în referire la art. 291 al. 1 tz. I Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu luna martie 2005 constituit un grup infracțional organizat împreună cu, G, și au constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a determinat alte persoane să inducă în eroare ori să ajute la inducerea în eroare a reprezentanților legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente oficiale false și înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a determinat alte persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă precum și alte persoane să întocmească și să folosească înscrisuri sub semnătură privată false, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
- în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 291 al. 1 tz. I Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu luna martie 2005 constituit un grup infracțional organizat împreună cu, G, și, în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a indus personal în eroare ori ajutat alte persoane să inducă în eroare, reprezentanții legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente oficiale false și înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a determinat alte persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă, precum și a întocmit și folosit personal ori a ajutat alte persoane să întocmească și să folosească înscrisuri sub semnătură privată false, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
- în sarcina inculpatului G s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 25 Cod penal în referire la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal în referire la art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal în referire la art. 291 al. 1 tz. I Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu anul 2005 constituit un grup infracțional organizat împreună cu, G, și, în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a determinat alte persoane să inducă în eroare ori să ajute la inducerea în eroare cu sau fără vinovăție a reprezentanților legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente oficiale false și înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a determinat alte persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă precum și alte persoane să întocmească si să folosească înscrisuri sub semnătură privată false, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
- în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și complicitate la uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26 Cod penal în referire la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal în referire la art. 291 al. 1 tz. I Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu anul 2005 constituit un grup infracțional organizat împreună cu, G, și în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a determinat ori ajutat alte persoane să inducă în eroare reprezentanții legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente oficiale false și înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a determinat alte persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă precum și a întocmit înscrisuri sub semnătură privată false și a determinat ori ajutat alte persoane să le folosească, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
- în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, uz de fals în formă continuată, prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 290 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 291 al. 1 tz. I Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu luna martie 2005 constituit un grup infracțional organizat împreună cu, G, și în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale a indus personal în eroare ori ajutat alte persoane să inducă în eroare, reprezentanții legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente oficiale false și înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a determinat alte persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă, precum și a întocmit și folosit personal ori a determinat alte persoane să întocmească și să folosească înscrisuri sub semnătură privată false, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
- în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, uz de fals în formă continuată, prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 291 al. 1 tz. I Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu anul 2006 aderat la un grup infracțional organizat constituit de către, G, și în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a indus în eroare sau a determinat alte persoane să inducă în eroare ori să ajute la inducerea în eroare cu sau fără vinovăție a reprezentanților legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente false și sub înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a determinat alte persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă precum și alte persoane să întocmească ori să folosească înscrisuri sub semnătură privată false, întocmind și folosind personal astfel de înscrisuri, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
- în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, complicitate la participație improprie la fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzute de: art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 25 Cod Penal raportat la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 26 Cod Penal raportat la art. 31 al. 2 Cod penal în referire la art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 Cod Penal raportat la art. 290 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 25 Cod Penal raportat la art. 291 al. 1 tz. I Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că începând cu anul 2007 aderat la constituit un grup infracțional organizat constituit de către, G, și în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și acționând în cadrul grupului infracțional prin diferite metode și acțiuni desfășurate în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat alte persoane să inducă în eroare reprezentanții legali ai unor instituții bancare, cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor documente false și sub înscrisuri sub semnătură privată falsificate, scop în care a ajutat la determinarea altor persoane ce au acționat fără vinovăție să înscrie date nereale în carnetele de muncă precum și alte persoane să întocmească ori să folosească înscrisuri sub semnătură privată false, grupul infracțional cauzând un prejudiciu în valoare totală de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
S-a menționat că începând cu anul 2005 pe raza județului Gaî nceput să-și desfășoare activitatea un grup infracțional organizat, constituit în principal din etnici rromi ce locuiesc cu precădere pe raza comunei, județul G, localitate limitrofă municipiului Grupul infracțional a fost constituit în special în vederea obținerii unor importante foloase materiale prin comiterea unor infracțiuni de înșelăciune fie în dauna unor instituții bancare fie a unor societăți comerciale. Grupul infracțional constituit inițial a fost sprijinit pe parcursul derulării activităților infracționale de alte persoane și de asemenea la grup au aderat și alte persoane.
S-a precizat că membrii grupului infracțional au acționat în principal în vederea racolării unor persoane cu condiții materiale la limita de subzistență pe care le determinau prin diferite metode ori mijloace (plecând de la inducerea în eroare și până la constrângerea morală ori fizică) să contracteze credite de la diferite instituții bancare prin utilizarea unor documente falsificate, care atestau în mod mincinos calitatea acestora de salariați ai unor societăți comerciale. Aceleași practici erau folosite de unii membri ai grupului infracțional în vederea obținerii unor credite în nume propriu ori în numele unor rude apropiate. În scopul obținerii unor beneficii sporite și a cauzării unor pagube însemnate instituțiilor bancare pe documentele falsificate se înscria în fals faptul că persoanele racolate ar fi avut salarii substanțiale (ce ajungeau uneori chiar până la suma de 9.000 lei), membrii grupului infracțional urmărind astfel obținerea unor credite cu valori însemnate.
După acordarea creditelor titularii operațiunilor de creditare erau deposedați prin diferite mijloace de cvasitotalitatea sumelor de bani obținute, după care prin diferite metode erau determinați fie să părăsească teritoriul României fie să ascundă adevărul organelor de anchetă care efectuau cercetări în cauză.
S-a menționat că grupul infracțional a fost constituit în principal pe o structură familială, membrii inițiali ai acestuia fiind rude de diferite grade, cunoscuți, în special sub numele de "Clanul ". Întrucât membrii grupului infracțional au acreditat ideea că în activitățile lor erau sprijiniți de diferite persoane care făceau parte din aparatul administrativ ori din structurile abilitate de aplicare a legii aceștia au reușit pentru o bună bucată de timp să-i determine pe titularii operațiunilor de creditare să nu divulge condițiile reale în care acestea se desfășuraseră, îngreunând astfel aflarea adevărului prin intimidarea persoanelor care ar fi putut furniza detalii asupra condițiilor concrete în care au fost comise faptele.
S-a mai arătat că activitățile grupului infracțional s-au extins și în sfera operațiunilor de creditare legate de achiziționarea unor autoturisme cât și în sfera operațiunilor de creditare legate de achiziționarea unor bunuri de larg consum. De asemenea s-a stabilit că activitățile ilicite ale grupului infracțional s-au derulat până în prezent, membrii acestuia determinând alte persoane denumite "săgeți" să preia în calitate de administratori societăți comerciale ce apoi erau utilizate pentru inducerea în eroare a reprezentanților altor societăți comerciale cu ocazia încheierii ori derulării unor contracte de vânzare cumpărare, inclusiv prin emiterea unor instrumente de plată cu decontare bancară care la momentul scadenței nu prezentau acoperire în cont.
S-a precizat că prin ordonanțele cu numărul 84/D/P/2009 din 19.01.2010, respectiv 20.01.2010, s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților.
S-a apreciat că în cauză sunt incidente disp. art. 143 și 148 lit.f pr.pen.
Pentru a se putea dispune luarea măsurii arestării preventive trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, să existe cel puțin unul din cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală și măsura să fie necesară pentru buna desfășurare a procesului ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei.
Examinând sumar actele și lucrările dosarului, fără a intra pe fondul cauzei, s-a constatat că există probe și indicii temeinice, respectiv: sesizările unităților bancare păgubite (BRD, BCR, CEC, BANK), dosarele de creditare în original sau copie, contractele de muncă, cărțile de muncă, adeverințele de venit, raportul de expertiză tehnico-științifică grafoscopică, din care rezultă că inculpatul a completat mai multe contracte de muncă, state de salarii, adeverințe (filele 165-179 vol.I dosar urmărire penală), declarațiile martorilor, care a arătat împrejurările în care fiul său, a achiziționat un autoturism marca Citroen, prin credit, ce a revenit inculpatului (filele 96-99 vol.II dosar urmărire penală), angajată a, care a arătat că a obținut trei credite pe baza unei adeverințe din care rezulta că este angajată la cu un salariu de 9.600 RON, că și inculpații G și și soțiile acestora au obținut credite pe baza unor adeverințe din care rezulta că sunt angajați la cu salarii foarte mari, că au mai obținut credite și (filele 63-66 vol.I dosar urmărire penală), care a arătat că a completat mai multe adeverințe de venit, contracte de muncă pentru diferite persoane, între care și, la cerea șefului său, care la rândul său fusese rugat de inculpatul (filele 70-74 vol.I dosar urmărire penală), care a arătat că în 2006 ținut contabilitatea firmei care nu avea nici o activitate, că administratorii acesteia, inculpații G și, îi prezentau contracte de muncă ale angajaților în care arau trecute salarii mari, că firma respectivă nu a achitat nici o sumă de bani la bugetul de stat, că a întocmit ulterior acte rectificative pentru salarii, la cererea inculpatului G și a numitului, care lucrase 10 ani la ITM (filele 81-92 vol.I dosar urmărire penală), care a arătat că inculpatul și aveau închiriat un apartament în T vis-a-vis de Unitatea de jandarmi, că la sfârșitul anului 2007 s-a întâlnit cu, administrator al, și cu mai multe persoane, sărăcăcios îmbrăcate, printre care, care urmau să fie angajate la acea firmă și ulterior să facă împrumuturi bancare, că inculpatul și au dus persoanele respective pe diferite bănci din T și Adjud în vederea obținerii de credite (filele 93-97 vol.I dosar urmărire penală), care a arătat că în luna mai 2008, la presiunile și amenințările numiților și, a mers împreună cu aceștia la ITM T unde a întocmit, cu ajutorul altei persoane, mai multe contratele de muncă prin care angaja fictiv și retroactiv, la firma sa, Com, mai multe persoane și, ulterior, a semnat și ștampilat mai M adeverințe de venit pentru diferite bănci și magazine, că a fost oprit și amenințat de inculpații, și G să nu divulge cele întâmplate poliției (filele 98-108 vol.I dosar urmărire penală), care a arătat că era agitat și transpirat când a depus contratele de muncă la ITM T (filele 109-112 vol.I dosar urmărire penală), care a arătat că a angajat fictiv șase persoane la presiunea numiților "", "", "", " și frații "" (filele 113-117 vol.I dosar urmărire penală), (filele 118-122 vol.I dosar urmărire penală), (filele 124-128 vol.I dosar urmărire penală), care a intermediat contracte de credit pentru și (filele 131-135 vol.I dosar urmărire penală), angajată la ITM G, care a arătat că a dat inculpatului cărți de muncă aparținând, pentru a face copii, acesta prezentându-se ca fiind delegatul societății (filele 142, 146 vol.I dosar urmărire penală), administrator al, care a sesizat că la ITM figurează cu 4-5 angajați deși nu angajase pe nimeni, ulterior fiind amenințat la telefon "să nu mai facă valuri" (filele 143-144 vol.I dosar urmărire penală), angajată la ITM G, care a arătat că numita, însoțită de un, a depus contracte de muncă, state de plată pentru (filele 147-157 vol.I dosar urmărire penală), angajată la ITM G, care a arătat că numitul s-a prezentat în mai multe rânduri pentru a depune contracte de muncă însoțit de inculpatul, iar acesta a depus decizii de încetare a activității pentru angajații (filele 158-160 vol.I dosar urmărire penală), (filele 136-143 vol.VIII dosar urmărire penală) (filele 105-109 vol.II dosar urmărire penală), care a arătat că fiul său, a fost racolat de persoane din clanul care l-au determinat să facă împrumuturi la bănci (filele 106-110 vol.VIII dosar urmărire penală),declarațiile învinuiților(filele - vol.V dosar urmărire penală), care a arătat împrejurările în care a fost racolat de inculpatul (filele 75-79 vol.V dosar urmărire penală), (filele 15-26 vol.VI dosar urmărire penală), (filele 4-9 vol.II dosar urmărire penală), (filele 114-124 vol.V dosar urmărire penală), (filele 143-166 vol.VI dosar urmărire penală), (filele 111-119 vol.VI dosar urmărire penală), care a arătat că în perioada în care a lucrat la inculpații, și numitul i-au cerut lui să angajeze fictiv mai multe persoane în vederea obținerii de credite, că de problemele la ITM se va ocupa, că la presiunile exercitate de inculpații, numiții și a angajat fictiv pe firma sa, mai multe persoane în vederea obținerii de credite, că la presiunile inculpaților, G și a eliberat o adeverință de venit pe numele lui în vederea obținerii unui credit pentru achiziționarea unui autoturism marca Citroen ce a revenit inculpatului (filele 41-57 vol.I dosar urmărire penală) și, declarațiile făptuitoarei, care a arătat că inculpații G și au decis să înființeze, administrată de inculpații G și, că atât ea cât și G, au fost angajați fictiv la această firmă cu salarii mari în vederea obținerii de credite, că, la rugămintea inculpaților G și, a făcut mai multe credite bancare, obținând peste 300. 000 RON, bani pe care i-a dat inculpaților G și, că inculpatul se ocupa cu obținerea cărților de muncă de la ITM, că inculpații G, și au obținut credite pentru achiziționarea unor autoturisme marca Citroen (filele 10-19 vol.I dosar urmărire penală), ale făptuitorului, care a arătat că la solicitarea inculpatului a angajat fictiv, la firma sa, pe perioade scurte și cu salarii mari mai multe persoane, între care inculpatul și numitul, în vederea obținerii de credite, că inculpații și și numitul îi garantau că persoanele aduse de ei își vor plăti creditele (filele 35-39 vol.I dosar urmărire penală), ale făptuitorului, care a arătat că la solicitarea inculpatului, care era însoțit de inculpații și G, a angajat fictiv, la firma sa Credit House, retroactiv mai multe persoane, între care și, că inculpatul se ocupa de formalitățile de la ITM (filele 60-62 vol.I dosar urmărire penală) și ale făptuitorului, care a arătat că la cererea inculpatului i-a racolat pe și, fiind duși la apartamentul inculpatului pentru a li se întocmi actele pentru obținerea de credite (filele 167-171 vol.VI dosar urmărire penală), procesele verbale de recunoaștere din planșe fotografice și planșele foto anexe, relațiile furnizate de Inspectoratul Teritorial d e Muncă(vol.IV dosar urmărire penală) și organele fiscale, procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, parțial declarațiile inculpaților din care rezultă presupunerea că inculpați au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați în prezenta cauză.
Două dintre infracțiunile pe care se presupune că le-ar fi săvârșit inculpații (de constituire a unui grup infracțional organizat, respectiv de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, în diferite participații - autori, instigatori sau complici) sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani ( 5-20 ani, 10-20 ani).
Având în vedere natura faptelor comise, împrejurările săvârșirii acestora, importanța deosebită a valorilor sociale lezate, de amploarea prejudiciului cauzat, de valoarea însemnată a foloaselor obținute de inculpați, numărul ridicat al persoanelor implicate de aceștia în activitatea infracțională, starea de neliniște și nesiguranță generată în rândul cetățenilor dacă organele judiciare nu ar acționa eficient în asemenea cazuri, tribunalul apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
În consecință s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 și 148 litera f Cod procedură penală.
De asemenea măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Împrejurările că inculpații nu au antecedente penale, au familii nu diminuează pericolul pe care l-ar constitui, pentru ordinea publică, lăsarea acestora în libertate, circumstanțele personale ale acestora neputând fi privite disociat de cele în care au fost comise faptele, iar dacă suferă de boli care nu pot fi tratate în rețeaua medicală a penitenciarelor pot fi tratați, sub pază permanentă, în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății.
S-a apreciat că față de cele arătate cererile inculpaților de respingere propunerii de luare a măsurii arestării preventive și de luare a unei alte măsuri preventive sunt nefondate.
Astfel că, în baza art. 1491al 9,10,11 Cod procedură penală, a fost admisă propunerea parchetului și s-a dispus arestarea preventivă inculpaților, G, și pentru o perioadă de 29 de zile, de la 20.01.2010 până la 17.01.2010, inclusiv.
Împotriva încheierii mai sus arătate, în termen legal, au declarat recurs inculpații, G, și criticând-o pentru aspecte de nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat faptul că o parte din probe s-ar fi obținut fără ca inculpații să fie înștiințați de începerea urmăririi penale și că în speță nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor sub aspectul cărora sunt cercetați inculpații.
De asemenea, s-a invocat că cercetările au demarat în 2007 dar propunerea de arestare s-a făcut după mai bine de doi ani, situație în care nu s-ar mai putea vorbi despre un pericol actual pentru ordinea publică și că datele personale ale inculpaților, conduita bună anterioară, situația personală și familială constituie elemente favorabile care ar putea conduce la aprecierea că urmărirea penală s-ar putea desfășura în bune condiții și cu inculpații în stare de libertate.
Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate și urmează a fi respinse ca atare.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică și că în mod justificat s-a dispus în cauză arestarea preventivă a inculpaților, G, și.
Astfel la dosar există probe certe (analizate pe larg de instanța de fond) privind implicarea inculpaților în activități infracționale ce au un caracter organizat, vizând inducerea în eroare a unor instituții bancare cu ocazia încheierii unor contracte de credit, prin folosirea unor calități mincinoase și prin utilizarea unor înscrisuri falsificate cauzându-se un prejudiciu total în sumă de 811.150 lei, 51.200 euro și 15.000 franci elvețieni.
Față de cele mai sus arătate Curtea apreciază că luarea unor măsuri preventive ferme, privative de libertate, este o consecință ce decurge în principal din gravitatea extrem de ridicată a faptelor de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații și că existența unor împrejurări favorabile acestora, legate de comportamentul anterior în familie și în societate și de conduita procesuală sinceră, nu pot diminua într-atât de mult periculozitatea socială de care au dat dovadă încât să conducă la neluarea față de inculpați a unor măsuri preventive sau la luarea unor măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate.
Este de altfel binecunoscut faptul că în asemenea cazuri, în care inculpații sunt acuzați de comiterea unor infracțiuni de o gravitate deosebit de ridicată, cu participarea organizată a mai multor persoane și cu un prejudiciu ridicat, securitatea socială și încrederea populației în capacitatea organelor judiciare de a combate fenomenul infracțional sunt imperative ce pot fi atinse doar prin luarea față de cei acuzați de comiterea unor astfel de fapte a unor măsuri preventive privative de libertate.
Referitor la criticile concrete formulate de inculpați Curtea reține că acestea sunt neîntemeiate și nu pot conduce la o soluție de admiterea a recursurilor promovate.
Astfel, împrejurarea că inițial, prin rezoluția din 27.10.2007, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale "in rem" pentru ca urmărirea penală "in personam" să fie începută abia la data de 19.01.2010 nu poate atrage nulitatea actelor de urmărire penală efectuată în această perioadă, întrucât obligația comunicării dispoziției de începere a urmăririi penale nu este reglementată expres față deînvinuițici doar pentruinculpați(art. 6 al. 3 Cod pr. penală coroborat cu art. 237 al. 2 Cod pr. penală).
Cât privește împrejurarea că procurorul ar fi început urmărirea penală "in rem" deși avea date privind identitatea persoanelor implicate în comiterea faptelor Curtea reține că aceasta este o chestiune ce vizează aprecierea procurorului care efectuează în cauză cercetările penale și nu poate atrage nulitatea actelor de urmărire penală efectuate în perioada mai sus menționată.
Sub un alt aspect, Curtea reține că susținerea inculpaților referitoare la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care tribunalul a dispus arestarea preventivă este o chestiune ce vizează fondul cauzei și că la acest moment procesual este suficient a se constata că la dosar există date și indicii care susțin acuzațiile aduse inculpaților de organele de anchetă penală.
În sfârșit, referitor la faptul că pericolul pentru ordinea publică nu ar mai fi actual întrucât faptele ar fi comise și cercetate de mai mult timp, Curtea reține că aprecierea în concret a periculozității pentru ordinea publică, a necesității luării unei măsuri privative de libertate față de o persoană în vederea prezervării sentimentului de siguranță a colectivității, trebuie să se facă raportat la momentul la care se ia în discuție o astfel de măsură, când la dosarul cauzei există și probele legal adminJ. ce vin să susțină acuzațiile aduse persoanei respective, fiind astfel fără relevanță împrejurarea că urmărirea penală este începută în cauză de mai mult timp.
Față de cele mai sus arătate, văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, G, și iar în baza prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații ( fiul lui G și, născut la data de 07.04.1959), (fiul lui și, născut la data de 22.01.1976), G (fiul lui și, născut la data de 10.05.1968), (fiul lui și, născut la data de 19.08.1965), ( fiul lui și, născut la data de 02.05.1969), (fiul lui și, născut la data de 06.06.1979) și ( fiul lui și, născut la data de 06.02.1983) deținuți în Arestul G, împotriva încheierii de ședință din data de 20.01.2010 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpat la plata către stat a câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored: /2 ex.
04.02.2010
Fond:
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Mița Mârza, Marcian Marius
