Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 6 IANUARIE 2010
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul A, în prezent în Arestul IPJ B, împotriva Încheierii de ședință din 3.01.2010 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă.
La apelul nominal a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.437/6.01.2010.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Curtea aduce la cunoștință inculpatului obiectul cauzei și faptul că are posibilitatea de a da o nouă declarație,
Inculpatul susține că își menține recursul formulat, precum și declarațiile date la procuror și la instanța de fond și că nu mai dorește că de o altă declarație. Nu are cereri de formulat.
Apărătorul inculpatului și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și în rejudecare înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În dezvoltarea motivelor de recurs susține că inculpatul a lovit o singură dată, cu cuțitul în legitimă apărare. Afirmația inculpatului nu este infirmată de probele dosarului, din declarațiile martorilor audiați rezultă un dubiu care profită inculpatului.
Potrivit disp.art.136 pct.8 Cod procedură penală, la alegerea măsurii preventive trebuie să se țină seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de persoana inculpatului. Inculpatul este o persoană tânără, la primul impact cu legea penală, a dat dovadă de sinceritate.
Partea vătămată a fost aceea care a intrat prin violență la petrecerea la care se afla inculpatul, l-a agresat, aceasta apărându-se. A lovit o singură dată pentru a se apăra. Partea vătămată nu este rudă cu inculpatul, așa cum s-a reținut. Nu s-a sustras, a stat acasă până la venirea organelor de poliție.
Apreciază că urmărirea penală se poate efectua și cu inculpatul în stare de libertate cu luarea anumitor restricții.
Procurorulsolicită respingerea recursului, ca nefondat. În mod corect instanța de fond a admis propunerea de arestare preventivă avându-se în vedere limitele de pedeapsă pentru infracțiunea reținută, care este mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Indiferent dacă se va reține scuza provocării, inculpatul este cel care a comis fapta de tentativă la omor, o infracțiune gravă contra vieții, care nu micșorează gradul de pericol social. Martorii audiați au arătat că inculpatul a trântit la pământ pe partea vătămată și că-l lovea.
Încheierea pronunțată este temeinică și legală și solicită respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul A, în ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în libertate. Există doi frați și s-a făcut o confuzie.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea de ședință din 03.01.2010 a Tribunalului Brăilas -a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile a inculpatului A, de la 03.01.2010 până la 31.01.2010 inclusiv.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Ordonanța din 02.01.2010, dată în dosarul nr. 1/P/2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăilaa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului A, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prev. de art. 20 Cp rap. la art 174 al.1 Cp, constând în aceea că: la data de 1.01.2010 orele 22,30-23,00 în curtea locuintei din B- fiind sub influenta alcoolului și într-o stare de conflict cu partea vătămată l-a lovit pe aceasta cu un cutit în zona abdominală producându-i o plagă înjunghiată hipogastrică penetrantă în cavitatea abdominală, hemiperitoneu și eviscerare de intestin, leziuni ce a pus în primejdie viața victimei și care necesita 18-20 zile de îngrijiri medicale în caz de evolutie favorabilă.
Prin Ordonanța din 02.01.2010 ora 23,45 s-a dispus reținerea pe 24 de ore a inculpatului.
Apreciind că inculpatul se află în situația prev. de art. 148 al.1 lit. f pr.pen. procurorul a solicitat în condițiile art. 1491Cod de procedură penală luarea măsurii arestării preventive împotriva acestuia.
Potrivit dispozițiilor art.1491pr.pen. măsura arestării preventive poate fi dispusă dacă sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 pr.pen. există vreunul din cazurile prevăzute de art.148 pr.pen. și se consideră că arestarea inculpatului este necesară în interesul urmăririi penale.
Din datele existente în cauză și din probele adminJ. până în prezent rezultă că există probe temeinice că inculpatul a comis fapta reținută în sarcina sa.
Instanța are în vedere declarațiile părții vătămate (42) ale martorilor (45), (53), (62), concluziile preliminare de constatare medico-legală (40), procesul verbal de cercetare locală și planșa foto (5-9),precum și declarațiile inculpatului.
În apărarea sa, inculpatul a invocat o depășire a limitelor legitimei apărări, în sensul că a fost luat la bătaie de victimă, trântit la pământ și lovit de acesta și, după ce a scăpat din încleștare văzând un cuțit pe jos l-a înfipt în victimă care încerca în continuare să îl lovească.
Această apărare a inculpatului nu rezultă fără dubiu din probatorii, urmând a fi analizată de procuror și ulterior de instanță pe fondul cauzei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză se conturează însă o provocare din partea victimei care însoțit fiind de fratele său au pătruns fără drept și prin spargerea unui geam în locuința în care se afla inculpatul și în care avea loc o petrecere, după care și pe de o parte și cu A pe de altă parte, au început să se bată.
Oricum, aceasta nu justifică gestul inculpatului de a înfige în victimă un cuțit de dimensiuni destul de mari (vezi planșa foto-9), provocându-i leziuni grave ce i-au pus în primejdie viața, inclusiv eviscerare de intestin, cu atât mai mult cu cât cei doi erau prieteni.
Totodată în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit.f proc.pen.
Astfel, pe ntru fapta reținută în sarcina inculpatului (tentativă la omor) pedeapsa este mai mare de 4 ani ( 5 - 10 ani), iar lăsarea sa în libertate a inculpatului prezintă, în acest moment, pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezidă din împrejurările în care a fost comisă fapta (lovirea cu un cuțit cu lama zimțată de 18,5 cm în zona abdominală pe fondul consumului de alcool și într-un conflict spontan), natura și gravitatea faptei, urmarea produsă, dar mai ales urmarea care s-ar fi putut produce - moartea victimei.
Simplul fapt al lipsei antecedentelor penale nu poate duce la concluzia că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Oricum, cert este că pe fondul consumului de alcool, inculpatul devine agresiv fără a mai conștientiza consecințele faptelor sale, săvârșind fapte extrem de grave, existând pericolul ca în aceleași condiții să recidiveze.
În ceea ce privește apărările inculpatului formulate prin intermediul avocatului ales, instanța a constatat că sunt nefondate. Astfel, apărătorul inculpatului a arătat că propunerea de arestare nu este motivată și că nu se arată care sunt probele din care rezultă că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, fapt pentru care propunerea de arestare ar trebui respinsă ca nemotivată.
Instanța a constatat că propunerea de arestare este motivată, ce-i drept în mod sumar, însă această propunere a procurorului nu trebuie motivată întocmai ca o hotărâre judecătorească. Pe de altă parte faptul că nu se indică în propunere probele din care rezultă că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, nu are nici o relevanță, acest aspect fiind analizat de instanță pe baza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală.
S-a mai arată de avocat că la acest moment nu sunt audiați martori oculari care ar fi putut elucida circumstanțele cauzei, respectiv și.Instanța constată că cei doi au fost audiați, declarațiile acestora fiind atașate la dosar (83 și 90), ambii arătând că nu cunosc împrejurarea în care a fost lovit cu cuțitul.
Instanța a mai constatat că în prima sa declarație inculpatul a negat fapta arătând că nu l-a lovit pe ci doar s-a tăvălit cu el, iar rana și-a provocat-o singur din imprudență în cioburile de geam când a sărit geamul antreului. A mai aratat acesta că nu a purtat asupra sa arme și nu a folosit vreun obiect tăietor-înțepător.(28).
S-a observat, așadar, o atitudine oscilantă în declarații a inculpatului, arestarea sa în acest moment fiind necesară și în interesul urmăririi penale, pentru a evita o eventuală influențare a martorilor sau chiar a părții vătămate, aceștia fiind prieteni și rude de-ale sale.
Pentru toate aceste considerente, constatând că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod de procedură penală și art. 148 lit. f Cod de procedură penală, instanța a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, și pe cale de consecință, în baza textelor de lege mai sus arătate combinate cu art. 1491alin.10 Cod de procedură penală, art. 136 alin.1 lit.d Cod de procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile.
Împotriva încheierii mai sus arătate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A solicitând cercetarea sa în stare de libertate, susținând că a comis fapta care i se impută pentru a se apăra de agresiunea părții vătămate. A mai invocat inculpatul că este o persoană tânără, fără antecedente penale și că a dat dovadă de sinceritate.
Recursul declarat de inculpat este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică și că în mod justificat s-a dispus în cauză arestarea preventivă a inculpatului A.
Astfel, din probele adminJ. în cauză până la acest moment procesual, rezultă date care susțin acuzațiile aduse inculpatului în sensul că la data de 01.01.2010, pe fondul unui conflict spontan și a consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat prietenului său, partea vătămată, o lovitură cu un cuțit având o lamă de 18,5 cm în zona abdominală, producându-i acesteia o leziune cu eviscerare de intestin care a pus în primejdie viața victimei.
În ceea ce privește incidența prevederilor art. 148 lit. f Cod pr. penală reținute de instanța de fond ca temei pentru arestarea preventivă Curtea constată că acest text de lege este pe deplin aplicabil în cauză.
Astfel infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani iar modalitatea în care se reține că inculpatul ar fi săvârșit fapta, obiectul vulnerant folosit și intensitatea loviturii aplicate părții vătămate indică o periculozitate socială ridicată și justifică aprecierea că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În plus infracțiunea mai sus arătată, de săvârșirea căreia a fost acuzat inculpatul, este de o gravitate deosebită, aducând o atingere severă relațiilor sociale referitoare la dreptul la viață și impune, pentru menținerea unui climat de securitate socială, luarea unor măsuri preventive ferme față de persoanele suspectate de comiterea unor asemenea fapte.
În ceea ce privește susținerea inculpatului cum că a fost atacat de partea vătămată și că a lovit pentru a se apăra, această apărare rămâne a fi verificată pe parcursul activității de urmărire penală, însă Curtea reține că din probele adminJ. în cauză până la acest moment procesual nu se conturează reținerea unei stări de legitimă apărare câtă vreme riposta inculpatului a fost disproporționat de violentă față de activitatea părții vătămate.
Nici celelalte aspecte favorabile invocate de inculpat, referitoare la situația sa personală, nu pot conduce la punerea sa în libertate în această fază a procesului penal, având în vedere gravitatea faptei, impactul puternic asupra comunității din care fac parte cei implicați precum și necesitatea efectuării urmăririi penale în condiții care să asigure aflarea adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele.
Față de cele mai sus arătate, văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul A iar în baza prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe acesta la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A, fiul lui și, născut la 4.10.1988 în B, domiciliat în B,-, în prezent în Arestul IPJ B, împotriva Încheierii de ședință din 3.01.2010 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la plata către stat a sumei de 30 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 6 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
Grefier,
I
Red. - 12.01.2010
Tehnored. - 12.01.2010
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
