Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 214/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1376/2009 )
ÎNCHEIERE NR. 214/
Ședința publică de la 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNLAULîmpotriva încheierii de ședință din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 23 iunie 2009, 25 iunie 2009 și apoi pentru azi, 30 iunie 2009 când, în aceiași compunere, a dat următoarea încheiere:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 06.06.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr- s-a respins propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București față de inculpațiiB- fiul lui și al, născut la 01.06.1958 în Comuna, județul V, domiciliat în B, -,. 15,.2,.39, B, identificat cu CI. seria -, nr.-, eliberată de SPCEP S4, cetățean român, director general la - AGRICOLĂ JILAVA-I SRL, cu antecedente penale, studii medii, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, CNP - și, fiul lui și al, născut la data de 04.01.1960 în comuna, județul B, domiciliat în B,-, sector 3, cetățean român, studii postliceale, administrator - 1MPEX 2001 SRL, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut
Prin Referatul nr.1129/P/2009 din 5.06.2009, înregistrat sub nr- Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia solicitat arestarea preventivă a inculpaților B și, față de care au fost emise, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ordonanțele de reținere nr.1129/P/2009 din 5.06.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin.1, 2, 3 și 5.Cod Penal și art.323 alin.1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, și, respectiv, art.26 raportat la art. 215 alin.1, 2, 3 și 5.Cod Penal și art.323 alin.1 și 2 din Codul penal, cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 15.12.1994 - SRL, reprezentată de inculpatul B, și inculpatul au încheiat cu Societatea Agricolă Jilava, cu sediul în comuna Jilava,-, jud.I, un contract de închiriere înregistrat sub nr.368/ 15.12.1994, prin care societatea comercială arătată și inculpatul închiriau mai multe active imobiliare situate la adresa din comuna Jilava, șoseaua, nr.288, jud.I, descrise astfel: "bloc de locuințe de serviciu, 4 grajduri de vaci, 3 adăposturi pentru păsări în suprafață totală de 27.700 mp, construcții și suprafața de teren aferentă folosirii normale a construcțiilor, 3 padocuri în suprafață de 5300 mp".
Ulterior, la data de 1.04.1996, părțile contractului de închiriere au încheiat un act adițional la contractul arătat, prin care - SRL și inculpatul au mai închiriat la aceeași adresă o suprafață de 70 mp "în vederea amplasării unui chioșc metalic pentru vânzarea en-gross".
Astfel cum s-a stabilit de către părți, durata totală a contractului de închiriere era de 10 ani, respectiv până la data de 15.12.2004.
Datorită nerespectării clauzelor contractuale, respectiv datorită faptului că în luna septembrie 1995 locatarii nu și-au mai îndeplinit obligația asumată în contract privind plata chiriei, locatorul Societatea Agricolă Jilava a solicitat instanței rezilierea contractului de închiriere nr.368/ 15.12.1994. Pe parcursul procesului comercial, începând cu anul 1996, s-au pronunțat o serie de hotărâri judecătorești, prin care în final s-a statuat asupra rezilierii contractului arătat mai sus (decizia civilă nr.686/ 20.12.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, are menține în parte sentința civilă nr.1668/ 29.03.1999 a Tribunalului București - Secția Comercială, în sensul rezilierii contractului nr.368/ 15.12.1994 și totodată dispune evacuarea pârâtei - SRL din imobilele închiriate în baza contractului menționat. Decizia civilă nr.686/ 20.12.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI rămâne definitivă și irevocabilă potrivit deciziei civile nr.435/ 7.02.2008 a ).
Prin Hotărârea de Guvern nr.930/2002 publicată în Of. nr.682bis/ 12.09.2002, spațiile ce fac obiectul contractului de închiriere nr.368/ 15.12.1994 sunt consemnate ca făcând parte din patrimoniul public de interes local al comunei Jilava, jud.
În același timp cu situația consfințită de hotărârile judecătorești și de actul emis de puterea executivă în aplicarea Legii nr.213/1998, - SRL și inculpatul urmau a pierde calitatea litigioasă, aparent legală de locatari ai imobilelor ocupate, o dată cu încetarea de drept a locațiunii prin expirarea termenului de închiriere la data de 15.12.2004.
În raport de acest aspect, se reține că pentru asigurarea unui folos material ce revenea din locația imobilelor ocupate, inculpații B și au convenit să folosească cele două persoane juridice - SRL și - AGRICOLĂ JILAVA I SRL în scopul constituirii frauduloase a unei aparențe de titlu valabil prin care să poată proceda în continuare la închirierea spațiilor proprietate publică.
Astfel, la data de 1.09.2004, - SRL reprezentată de inculpatul B, precum și inculpatul, deși mai beneficiau de trei luni din termenul de valabilitate al contractului de închiriere înregistrat sub nr.368/ 15.12.1994, procedează la confecționarea unui contract de subînchiriere, prin care subînchiriază spațiile publice situate la adresa din comuna Jilava,-, jud. I, către - AGRICOLĂ JILAVA I SRL pe un termen de 10 ani, pentru această din urmă societate fiind prevăzut, la rândul său, dreptul de a subînchiria spațiile închiriate către alte societăți comerciale sau persoane fizice.
Producerea frauduloasă a unei aparențe de titlu valabil pentru - AGRICOLĂ JILAVA I SRL în vederea subînchirierilor succesive de tip "suveică", care să mențină ocuparea pe mai departe a spațiilor publice a fost confirmată de actele materiale ulterioare săvârșite de inculpatul B, atât în calitate de director al - SRL, cât și ulterior, în calitate de director general al - AGRICOLĂ JILAVA I SRL (calitate în care inculpatul apare din data de 27.02.2008).
Astfel, folosindu-se de mijlocul fraudulos confecționat și de aparența de titlu valabil, inculpatul Bar eușit să inducă în eroare mai multe persoane fizice și juridice, oferind spre închiriere spațiile aflate la adresa din comuna Jilava,-, jud.I, apărând în calitate de reprezentant al pretinsului deținător legal al spațiilor respective.
S-a mai constatat că până la pronunțarea deciziei civile nr.435/ 7.02.2008 a inculpatul B apare ca asociat și director al - SRL, după care, din data de 27.02.2008 devine director general al - AGRICOLĂ JILAVA I SRL, procedând la încheierea mai multor contracte de închiriere în numele acestei societăți.
Rezultatul urmărit de către cei doi inculpați prin conceperea activității infracționale descrise și continuarea acesteia prin actele materiale săvârșite la diverse intervale de timp de inculpatul B este reținută ca fiind confirmată și de consemnările procesului-verbal din 16.05.2008 încheiat de executorul judecătoresc, precum și de declarația inculpatului B, care a arătat că executorul judecătoresc a fost nevoit să constate imposibilitatea de evacuare, deoarece spațiile sunt deținute de inculpatul și - AGRICOLĂ JILAVA I SRL.
S-a mai reținut în cuprinsul actelor dosarului că în noua calitate deținută, de director al - AGRICOLĂ JILAVA I SRL, inculpatul B continuă să procedeze la închirierea spațiilor de la adresa din comuna Jilava,-, jud.I, în numele - AGRICOLĂ JILAVA I SRL, având cunoștința lipsei titlului locatorului inițial și faptului că - SRL nu putea transfera către - AGRICOLĂ JILAVA I SRL mai mult decât ceea ce nu avea.
În propunerea de arestare preventivă s-a mai aratat că în cauză există cazurile prevăzute de art.148 alin.1 lit.b, c, e și f Cod proc. pen., respectiv: b) există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă; c) există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni; e) există date că inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau că încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceasta; f) inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat, referitor la competența materială a Parchetului de pe lângă Tribunalul București de a efectua urmărirea penală în cauză, că această condiție este îndeplinită, având în vedere dispozițiile art.27 pct.1 lit.a din Codul d e procedură penală, prejudiciul stabilit potrivit raportului de expertiză fiind echivalentul a 994.621 Euro; competența Direcției Naționale Anticorupție ar fi fost atrasă de stabilirea unui prejudiciu de 1.000.000 Euro, având în vedere dispozițiile art.13 alin. 12din OUG nr.43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, modificată.
Asupra propunerii de arestare preventivă a stabilit că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod proc. pen. A reținut că potrivit art. 1491Cod proc. pen. pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod proc. pen. și să existe în mod corespunzător vreunul dintre cazurile prevăzute în art.148 Cod proc. pen.
În ceea ce privește existența în cauză a probelor sau a indiciilor temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, s-a reținut că potrivit art. 681Cod proc. pen. sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Or, în cauză nu există indicii temeinice în sensul că inculpații ar fi comis infracțiunile care fac obiectul învinuirii, respectiv, în cazul inculpatului B - infracțiunile de înșelăciune în formă calificată, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art.323 alin.1 și 2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, și, în cazul inculpatului - infracțiunile de complicitate la înșelăciune în formă calificată, prevăzută de art.26 raportat la art.215 alin.1, 2, 3 și 5 din Codul penal, și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art.323 alin.1 și 2 din Codul penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
A făcut o expunerea a istoricului litigiului dintre părți, menționând plângerile părților: plângerea formulată de Consiliul Local Jilava pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 al.1 din Codul penal, tulburare de posesie, prevăzută de art.220 din Codul penal, furt calificat, prevăzută de art.208-209 din Codul penal și violare de domiciliu, prevăzută de art.192 din Codul penal, pentru fapta constând în aceea că la data de 24.02.2009 inculpatul B împreună cu alte persoane ar fi intrat în locuința numitei, în apartamentul nr.10 din Căminul de nefamiliști proprietatea publică a Consiliului Loca Jilava, din comuna Jilava,-, jud. I, deteriorând locuința și furând ușile și geamurile; plângerea formulată de numitul, primar al Comunei Jilava, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj de către inculpatul B, are l-a insultat și calomniat cu ocazia deplasării sale la fața locului pentru a constata distrugerile imobilului anterior menționat; plângerea formulată de numita în sensul că a fost amenințată de inculpatul B să declare la poliție că ar fi primit "mită electorală" de la primarul, la alegerile electorale din 2008, în caz contrar inculpatul spunându-i că o va da afară din căminul de nefamiliști; plângerile formulate la data de 23.12.2008 de numiții () și în sensul că au fost amenințați de inculpatul B să declare la poliție că ar fi primit "mită electorală" de la primarul, la alegerile electorale din 2008, în caz contrar inculpatul spunându-le că îi va da afară din căminul de nefamiliști unde locuiesc, prezentând și un certificat medico-legal potrivit căruia a suferit leziuni ce pot data din 23.03.2008 pentru care necesită 8 zile de îngrijiri medicale, leziuni care potrivit afirmațiilor părții vătămate i-ar fi fost cauzate prin lovire de inculpat; plângerea formulată de numitul, primar al Comunei Jilava, la data de 13.08.2008, pentru că inculpatul B . spații către diferite persoane fizice și juridice, din cadrul imobilului situat în comuna Jilava,-, jud. I, spații care aparțin Consiliului Local Jilava; plângerea formulată de Societatea Agricolă Jilava, la data de 11.09.2008, pentru că inculpatul B subînchiriază spații către diferite persoane fizice și juridice, din cadrul imobilului situat în comuna Jilava,-, jud. I, spații care aparțin Consiliului Local Jilava; plângerea formulată de Consiliul Local Jilava la data de 28.10.2008, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, tulburare de posesie și fals, pentru fapta constând în aceea că inculpații au pretins în mod fals că au un titlu asupra imobilului din comuna Jilava,-, jud. I, inducând în eroare chiriașii sub acest aspect; plângerea formulată la data de 3.10.2008 de inculpatul B împotriva lui, primar al Comunei Jilava, pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă; cererea Consiliului Local Jilava din 23.04.2009, de instituire a sechestrului asigurător pentru indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale inculpaților B și, având în vedere infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 din Codul penal în dauna Consiliului Local Jilava, prejudiciul cauzat fiind în cuantum de 3.316.248 lei; cererea Consiliului Local Jilava din 27.04.2009, de restabilire a situației anterioare, în care se arată că, chiar și după începerea urmăririi penale în cauză, inculpații au continuat și continuă activitatea infracțională, prin folosirea spațiilor proprietate publică, încasând în continuare "chirii", "plăți utilități" și "evacuând" persoane care foloseau legal, cu acordul părții vătămate Consiliul Local Jilava spații proprietate publică aflate la adresa din comuna Jilava,-, jud. I, dând cu titlu de exemplu cazul aceleiași; cererea Consiliului Local Jilava din 30.10.2008, prin care se constituie parte civilă în cauză cu suma de 500.000 lei, contravaloarea lipsei de folosință a imobilului; procesul-verbal încheiat la data de 26.12.2008, potrivit căruia, în calitate de administrator al - SRL, a arătat că a închiriat un spațiu de la inculpat, printr-un contract încheiat la data de 1.03.2008, necunoscând că adevăratul proprietar este Consiliul Local Jilava, ca urmare a notificării primite de la acesta din urmă obligându-se însă să îl părăsească; plângerea formulată de Consiliul Local Jilava la data de 23.04.2009 împotriva persoanelor juridice - SRL și - AGRICOLĂ JILAVA I SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și înșelăciune în convenții, în formă continuată, acestea continuând să subînchirieze spațiile din comuna Jilava,-, jud. I, aparținând Consiliului Local Jilava, în dauna acestuia din urmă; sentința comercială nr.5460 din 11.12.2008 a - Secția a VII-a Comercială, prin care s-a declanșat procedura falimentului împotriva debitoarei - SRL, la cererea creditoarei SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA. (124 vol.1); contractul de închiriere nr.368 din 15 1994 (194-199 vol.1), dintre SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA, în calitate de locator, prin reprezentant - președinte și - contabil șef, și - SRL, în calitate de locatar, prin reprezentant B, contract conform căruia "Termenul de închiriere este de 10 ani de la încheierea contractului, cu obligația de a se prelungi sau de a se vinde. În afara clauzelor expres prevăzute de lege modificarea sau rezilierea contractului se poate face numai cu acordul ambelor părți." (art.3 alin.1 și 2); contractul de închiriere nr.368 din 15 2004 (262-263 vol.1), dintre SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA, în calitate de locator, prin reprezentant - Președinte și - Contabil șef, și - SRL, prin reprezentant B, și, în calitate de locatari, contract conform căruia "Termenul de închiriere este de 15 ani de la încheierea contractului, cu dreptul de a se prelungi sau de a se vinde. În afara clauzelor expres prevăzute de lege modificarea sau rezilierea contractului se poate face numai cu acordul ambelor părți." (art.3 alin.1 și 2); "Societatea Agricolă Jilava este de acord ca - SRL și să subînchirieze spațiile amenajate ca depozite de mărfuri altor beneficiari" (art.14); contractul de închiriere nr.368 din 15 1994 (117-119 vol.7), dintre SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA, în calitate de locator, prin reprezentant - președinte și - Contabil șef, și - SRL, în calitate de locatar, prin reprezentant B, contract conform căruia "Termenul de închiriere este de 18 ani de la încheierea contractului, cu obligația de a se prelungi sau de a se vinde. În afara clauzelor expres prevăzute de lege modificarea sau rezilierea contractului se poate face numai cu acordul ambelor părți." (art.3 alin.1 și 2); contractul de închiriere nr.FN din 27.04.2001 (239-240 vol.1), dintre - SRL în calitate de locator, prin reprezentant B și - AGRICOLĂ SRL JILAVA-I, în calitate de chiriaș, contract având ca obiect folosința uni apartament de 3 camere pentru sediul firmei, pentru un termen de 5 ani, cu interzicerea subînchirierii sau cesiunii spațiului; contractul de închiriere nr.05 din 1.09.2004 și actul adițional la acesta (257-257 vol.1), dintre - SRL, prin reprezentant B, și, în calitate de locatori, și - AGRICOLĂ SRL JILAVA-I, în calitate de locatar, contract având ca obiect folosința spațiilor enumerate în actul adițional, din comuna Jilava,-, jud. I, pentru un termen de 10 ani, cu drept de prelungire a contractului de închiriere, precum și de subînchiriere a spațiilor; decizia comercială nr.686/ 20.12.2006 a - Secția a VI-a Comercială (26-32 vol.2), irevocabilă prin Decizia nr.435 din 7.02.2008 a - Secția Comercială (62-65 vol.2), prin care s-au admis apelurile părților împotriva sentinței comerciale nr.1668/ 29.03.1999 a - Secția Comercială, în sensul că s-a admis acțiunea principală, formulată de Societatea Agricolă Jilava, dispunându-se evacuarea - SRL din obiectivele închiriate în baza contractului de închiriere nr.368/ 15.12.1994, cu obligarea acesteia din urmă la plata chiriei actualizate și a penalităților de întârziere, precum și cu obligarea reclamantei Societatea Agricolă Jilava la plata către - SRL a contravalorii lucrărilor de îmbunătățire efectuate la obiectivele închiriate; sentința civilă nr.1661/ 27.12.2007 a - Secția a IV-a Civilă (30-43 vol.2), prin care s-a admis în parte acțiunea formulată de Consiliul Local al Comunei Jilava, dispunându-se evacuarea - SRL din blocul social al fostului CAP Jilava și platforma betonată în suprafață de 5000 mp din incinta fostului CAP Jilava, cu obligarea pârâtei la plata contravalorii lipsei de folosință aferente pentru perioada 21.07.2000 - 31.12.2005, cererea privind plata lipsei de folosință pentru perioada anterioară datei de 21.07.2000 fiind respinsă ca prescrisă; procesul-verbal din 16.05.2008 întocmit de executorul judecătoresc (210 vol.2) care a procedat la executarea Deciziei comerciale nr.686/ 20.12.2006 a - Secția a VI-a Comercială, constatând că titlul executoriu nu îi este opozabil și inculpatului; adresa nr.- din 29.10.2008, de la Grada Financiară Jud. I (44-45 vol.2), potrivit căreia - AGRICOLĂ SRL JILAVA-I încasează chirie de la 15 societăți comerciale din anul 2008, pentru care a emis facturi în valoare totală de 485.433,95 lei, din care a încasat 458.307,45 lei; contractele de subînchiriere încheiate de - AGRICOLĂ SRL JILAVA-I, prin reprezentant B, cu: - SRL (nr.1/28.02.2008 - 123-125 vol.2), BANCA (nr.02/4.02.2008 - 120-122 vol.2), - SRL (nr.03/20.02.2008 - 92-96 vol.3), ASOCIAȚIA "" (nr.05/1.02.2008 - 128-132 vol.2), (nr.06/30.03.2008 - 27-28 vol.3); - SRL (nr.03/01.03.2008 - 97-101 vol.3); - DATA SRL (nr.04/01.03.2008 - 111-115 vol.3); - SRL (nr.5/01.03.2008 - 116-120 vol.3); - SRL (nr.6/01.03.2008 - 250-254 vol.3); - COM INTERO. SRL (nr.7/01.03.2008 - 165-169 vol.3); - PROIECT SRL (nr.8/01.03.2008 - 154-158 vol.3); - SRL (nr.10/01.03.2008 - 193-198 vol.3); - 2006 SRL (nr.12/01.03.2008 - 181-186 vol.3); - IMPORT-EXPORT SRL (nr.14/01.03.2008 - 128-132 vol.3); PERSOANĂ FIZICĂ - (nr.09/01.03.2008 - 218-222 vol.3); PERSOANĂ FIZICĂ - 1 (nr.14/01.03.2008 - 207-208 vol.3); - SRL (nr.15/18.03.2008 - 228-231 vol.3); (nr.07/30.03.2008 - 29-30 vol.3); (nr.08/30.03.2008 - 31-32 vol.3); (nr.09/30.03.2008 - 33-34 vol.3); (nr.10/30.03.2008 - 35-36 vol.3); (nr.11/30.03.2008 - 37-38 vol.3); (nr.12/30.03.2008 - 39-40 vol.3); (nr.13/1.04.2008 - 41-42 vol.3); (nr.13/1.04.2008 - 41-42 vol.3); - COM SRL (nr.17/01.04.2008 - 138-142 vol.3); - SRL (nr.07/01.04.2008 - 261-265 vol.3); - SRL (nr.18/08.04.2008 - 232-236 vol.3); (nr.01/19.04.2008 - 29-32 vol.4); - GRUP SRL A (nr.21/01.06.2008 - 266-270 vol.3); - SRL B (nr.25/1.07.2008 - 45-49 vol.3); - SRL TG. M (nr.22/12.07.2008 - 271-275 vol.3); - SRL (nr.23/01.10.2008 - 36-40 vol.6); - SRL B (nr.23/23.10.2008 - 2-6 vol.5); raportul de expertiză tehnică nr.3517/ 30.03.2009 (4-21 vol.8), întocmit de Domnul., expert în specialitatea construcții, având ca obiective: evaluarea îmbunătățirilor realizate de către reținători, pe baza de documente justificative, imobilelor ce fac obiectul contractului de închiriere nr.368/ 15.12.1994 încheiat între Societatea Agricolă Jilava și - SRL B și, după închirierea spațiilor, și la ce dată au fost efectuate; estimarea cuantumului chiriei pentru imobilele ce fac obiectul contractului de închiriere nr.368/ 15.12.1994 încheiat între Societatea Agricolă Jilava și - SRL B și, cu îmbunătățirile efectuate și, respectiv, fără îmbunătățiri, pe perioada de după încetarea contractului legal încheiat; stabilirea prejudiciului creat; stabilirea valorii lipsei de folosință a imobilelor ce fac obiectul contractului, aflate în proprietatea Consiliului Local Jilava, de la 23.03.1999 la zi și, respectiv, de la 12.09.2002 la zi, actualizate în funcție de inflație.
După analiza acestora Tribunalul a conchis că:
a). în legătură cu partea vătămată Consiliul Local Jilava infracțiunea de înșelăciune nu este posibilă deoarece "între aceasta și inculpatul B sau societatea reprezentată de acesta nu s-a încheiat niciun contract, pentru a putea vorbi de infracțiunea de înșelăciune în convenții, infracțiunea pentru care Consiliul Local s-ar putea plânge fiind, cel mult, aceea de nerespectarea hotărârilor judecătorești, prevăzută de art.271 alin.2 din Codul penal, dat fiind că ocuparea inițială a imobilului s-a făcut în baza unui contract, astfel că nu poate fi vorba de infracțiunea de tulburare de posesie".
b). în ceea ce privește părțile vătămate - SRL, BANCA, - SRL, ASOCIAȚIA "",; - SRL; - DATA SRL; - SRL; - SRL; - COM INTERO. SRL; - PROIECT SRL; - SRL; - 2006 SRL; - IMPORT-EXPORT SRL; PERSOANĂ FIZICĂ -; PERSOANĂ FIZICĂ - 1; - SRL;;;;;;;;; - COM SRL; - SRL; - SRL;; - GRUP SRL A; - SRL B; - SRL TG. M; - SRL; - SRL B, a reținut că doar două - persoane fizice - au formulat plângere pentru înșelăciune, neindicând însă vreun prejudiciu. Și pe lângă faptul că atâta vreme cât locatarii cărora li s-a asigurat folosința spațiilor închiriate (dovadă și că au acceptat să plătească chiria periodic, conform chitanțelor aflate în fotocopie la dosar) nu pot pretinde că li s-a cauzat o pagubă, fiind induși în eroare cu ocazia încheierii/continuării executării contractului de închiriere, inducerea în eroare, în măsura în care s-ar accepta că a existat nu poartă asupra unei împrejurări esențiale, condiție care rezultă din interpretarea dispozițiilor art.215 alin.3 din Codul penal [ - fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate]. Cu alte cuvinte, câtă vreme posesorul, chiar și nelegitim, al bunului, poate asigura liniștita folosință a acestuia unei persoane, pentru aceasta din urmă nu poate prezenta vreo importanță existența sau nu a unui titlu valabil al persoanei de la care închiriază.
Sintetizând, a stabilit că faptele inculpaților de a fi subînchiriat spațiile în cauză, aparținând Consiliului Local Jilava, nu îmbracă haină penală, Consiliul Local urmând să reintre în posesia imobilului pretins pe calea unor acțiuni formulate la instanța civilă competentă, opunând titlul său celui/celor ale inculpaților și chemând în judecată petoatepersoanele cărora dorește să le fie opozabil titlul.
Împotriva încheierii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București, apreciind încheierea ca fiind nelegală și netemeinică din următoarele motive:
-încălcarea principiului legalității.A susținut vă nstanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, prin modalitatea de soluționare a cauzei, prejudecând fondul, antepronunțându-se cu privire la ne/vinovația inculpaților în contextul în care instanța nu era investită cu soluționarea cauzei în fond. Urmărirea penală, fază nepublică a procesului penal, are drept obiect, potrivit dispozițiilor art. 200 Cod proc. pen. strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. Or, așa cum a rezultat din referatul cu propunere de arestare preventivă prin care a fost investită instanța de fond, în cauză se efectuează acte de urmărire penală pentru stabilirea cu exactitate a modului de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.Practic, din actele de urmărire penală efectuate până la data sesizării instanței cu propunere de arestare preventivă a inculpaților B si, s-a putut proba existența unei înțelegeri prealabile a acestora, în scopul de a beneficia, în mod evident nelegal de folosința unor bunuri proprietate publică.
Modalitatea de executare ulterioară a rezoluției comune infracționale a celor doi inculpați a îmbrăcat forme complexe, fiind rezonabil de presupus că aceștia au procedat la o prealabilă elaborare de plan pentru întreprinderea acțiunilor viitoare. Or, dincolo de orice interpretare a probelor administrate până la acest moment procesual și de calificarea juridica a faptelor, se relevă cu evidență pentru orice observator obiectiv că cei doi inculpați au hotărât de comun acord să acționeze în scopul de a-și însuși toate atributele posesiei asupra bunurilor imobile ce aparțineau unui proprietar cu care nu aveau nici un fel de intelegere ori litigiu care sa poată justifica eventuale pretenții asupra bunurilor aparținând acestuia. Procurorul a mai susținut că extrapolând, în cauză se poate face analogia cu situația în care un cetățean pleacă în concediu, iar la întoarcere va găsi în casa sa două persoane necunoscute, ce vor refuza să părăsească imobilul, explicând că cel care a pătruns prin efracție le-a închiriat în mod valabil imobilul, ba mai mult, cerând proprietarului și contravaloarea unor îmbunătățiri efectuate de către ocupantul fraudulos - deși acesta cunoștea că a închiriat de la alta persoană decât proprietarul, persoană care a intrat în imobil prin efracție.
Astfel se susține că, în condițiile în care urmărirea penală nu a fost finalizată, în cauză urmând sa mai fie administrate si alte probe de vinovăție împotriva inculpaților, modalitatea de soluționare aleasă de judecătorul fondului relevă prejudecarea fondului, pronunțându-se prin urmare o hotărâre vădit nelegală.
-ndiciile temeinice.
Pentru o bună desfășurare a procesului penal, legiuitorul a prevăzut, în deplin acord cu legislația europeană, că arestarea preventiva poate fi dispusă atunci când exista date ca inculpatul încearcă sa zădărnicească in mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba art. 148 lit. b Proc. Penala
Instanța de fond a apreciat, cu privire la incidența acestui text invocat, ca; ".inculpatul B, în ceea ce privește presiunile pe care inculpatul ar încerca sa le exercite asupra persoanei vătămate sau înțelegerea frauduloasă la care ar încerca sa ajungă cu aceasta, Tribunalul se îndoiește cu privire la existența unei asemenea posibilități, având în vedere ca în opinia procurorului care a propus arestarea preventive partea vătămată, în dauna căreia s-a și produs prejudiciul de peste 2 mld lei reținut in sarcina inculpaților este chiar Consiliul Local al Comunei Jilava ".
Parchetul susține că instanța de fond a ignorat probele aflate la dosar care releva cu evidență încercările repetate ale inculpatului de a exercita presiuni asupra reprezentanților legali ai persoanei juridice ce are calitatea de parte vătămată. Pe de altă parte, instanța de judecată a ignorat în mod vădit și inexplicabil dispozițiile art. 21 din Legea 215/2001 rep. care prevăd următoarele:
"(1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului d e înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(2) în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.". Astfel, după cum a rezultat din materialul probatoriu și chiar din declarația inculpatului B, acesta cunoștea, anterior datei de 01 septembrie 2004 ( data încheierii contractului nr. 05/09.2004 ) - ca Primăria Comunei Jilava solicita intrarea în posesie asupra spațiilor pe care le ocupa și care sunt proprietate publica. După inițierea de către proprietarul legal a demersurilor necesare pentru intrarea în posesia spațiilor ocupate abuziv, urmare a manoperelor frauduloase folosite de inculpați, inculpatul Baî ncercat sa determine stoparea respectivelor demersuri, prin mai multe scrisori de amenințare adresate Primarului Comunei Jilava, încercând să determine pe acesta sa renunțe la acțiunile legale întreprinse.
Ulterior, întrucât reprezentanții legali ai părtii vătămate nu s-au conformat solicitărilor sale, inculpatul Baî nceput sa pună in practica amenințările adresate acestora, prin promovarea unei campanii masive de denigrare, insulte si amenințări la adresa reprezentanților autorității publice locale. Totodată, inculpatul B, profitând de situația materială grea și starea de nevoie in care se aflau mai multe persoane fizice cărora le închiriase spații cu destinație de locuit în blocul de nefamiliști aparținând părții vătămate Consliul Local Jilava, a condiționat păstrarea de către aceștia a locuințelor - de sprijinul acordat in vederea efectuării de presiuni Împotriva reprezentanților legali ai părții vătămate, în scopul de a-i determina pe aceștia sa renunțe la demersurile legale de intrare în posesia spațiului pe care inculpatul îl ocupa abuziv prin angajarea persoanei juridice la care acesta este director general.
În acest sens, judecătorul fondului a refuzat să ia în considerare situația de fapt descrisă prin declarația martorei.
Martora a relatat detaliat modalitatea de presiune la adresa reprezentanților legali ai Consiliului Local Jilava, precizând că inculpatul Bad eterminat-o atât pe ea cat și pe alți "chiriași" ai de nefamiliști sa dea declarații mincinoase impotriva reprezentantului legal al părții vătămate Consiliul Local Jilava, cu ocazia discuțiilor purtate cu inculpatul acesta afirmând ca aceste demersuri, fie îl vor determina pe primar sa renunțe la acțiunile de revendicare a spațiilor ocupate, fie va determina schimbarea acestuia din funcție.
În scopul de a determina împiedicarea aflării adevărului in prezenta cauza, după începerea urmăririi penale împotriva sa, inculpatul Bap rovocat o puternica stare de temere posibililor martori in cauza, Încercând ca prin amenințări cu pierderea locuinței sa împiedice ca persoanele fizice cărora le-a inchiriat abuziv spații cu destinație de locuit în căminul de nefamiliști să testeze împotriva sa în procesul penal. Astfel, pentru a da acestor persoane o "lecție" - inculpatul Bap rocedat la data de 24.02.2009, la distrugerea locuinței, a mobilelor și la evacuarea din locuință a martorei. Deși martora avea contract valabil încheiat cu proprietarul legal al imobilului și deținea posesia efectiva a locuinței, fără vreun titlu executoriu și în prezenta tuturor celorlalți locatari, inculpatul Bad orit să le demonstreze tuturor persoanelor mai sus menționate care sunt consecințele pe care le vor suporta - în situația în care nu îi vor respecta ordinele. Astfel, în vederea împiedicării aflării adevărului în prezenta cauză, precum si pentru a-si asigura in continuare beneficiile activității infracționale -inculpatul Bap rovocat o puternica stare de temere tuturor persoanelor ce cunoștea ca pot da declarații împotriva sa, acestea fiind confruntate cu posibilitatea pierderii locuinței in condițiile in care vor alege sa acționeze contrar voinței sale sau vor încerca sa între în legalitate prin plata sumelor cuvenite adevăratului proprietar și nu în mod ilegal persoanei sale sau persoanei juridice conduse de acesta.
Prin acțiunea mai sus relatată și pe deplin dovedită de chiar procesele verbale de cercetare la fata locului întocmite de către organele de politie -inculpatul Bap rodus o puternică temere în rândul opiniei publice cât și a martorilor, aceștia fiind indubitabil "convinși" ca inculpatul nu poate suporta consecințele legii - ei însă își pot pierde locuințele.
Procurorul susține că judecătorul fondului nu a analizat situația de fapt - pe deplin dovedită de probele aflate la dosar - și care demonstrau fără dubiu ca inculpatul Baî ncercat in mod direct sa zădărnicească aflarea adevărului prin presiuni, amenințări si fapte de natura penala îndreptate împotriva reprezentanților părții vătămate Consiliul Local Jilava și a martorilor din prezenta cauză. Pentru aceeași bună desfășurare a procesului penal, legiuitorul a prevăzut, în deplin acord cu jurisprudența și legislația europeană, că arestarea preventivă poate fi dispusă atunci când există date ca inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni - art. 148 lit. c Penal
Se arată că din ansamblul probelor administrate rezultă fără dubiu ca, și după data la care în cauza a fost dispusă începerea urmăririi penale împotriva sa, inculpatul Bac ontinuat să exercite acte materiale în realizarea rezoluției infracționale inițiale, cât și săvârșind alte infracțiuni (distrugere, furt, violare de domiciliu, tulburare de posesie ) - aspecte relevate în referatul cu propunere de arestare preventivă, verificabile în cauză, dar nereținute de instanța fondului; că nstanța de fond a refuzat să ia in considerare probele ce atestau existența situației de fapt si de drept ( art. 148 lit. b, c, si f Proc penala ) -opinie motivată și de "lipsa de credibilitate a martorilor" audiați in cauza. Astfel, instanța de fond a apreciat că: ".trezește suspiciuni atitudinea a cel puțin unul dintre martorii audiați, titular al unuia din contractele de subinchiriere, care formulează plângere impotriva inculpatului abia in 2008, deși leziunile constatate in certificatul medico-legal datează din luna martie 2008; prin urmare, se teme de inculpat si nu formulează plângere pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, dar merge la medic și solicita eliberarea unui certificat medico-legal constatator al leziunilor suferite pentru a face plângere pentru lovire împotriva aceluiași inculpat. "
Procurorul mai arată că instanța a reținut în mod distorsionat situația descrisa de către acest martor, care, în fond, dovedește o cu totul alta situație de fapt. Astfel, martorul, unul dintre chiriașii blocului de nefamilisti aparținând părtii vătămate Consiliul Local Jilava, a suferit, pe lângă amenințările la care au fost si sunt supuse toate persoanele cu situație materială grea ce nu au avut altă alternativă de locuit decât ocuparea unei camere din blocul de nefamilisti menționat - și "corecții" fizice din partea inculpatului B. Dacă inițial acesta a intenționat să se plângă împotriva inculpatului B pentru corecția primită de la acesta, mergând în acest scop la medicul legist, ulterior a renunțat, pentru a nu fi aruncat în stradă de către inculpat, asa cum a testat că pățiseră și alți "răzvrătiți" ce au îndrăznit sa comenteze sumele cerute discreționar și fără forme fiscale de către inculpat pentru așa zisele "utilități". După un timp, văzând că organele de politie au procedat la efectuarea unei percheziții la spațiile ocupate abuziv, martorul a considerat ca în sfârșit autoritățile au hotărât să ia măsuri împotriva inculpatului, astfel încât poate solicita si el sa i se facă dreptate. Contrariul a fost dovedit acestei persoanei și celorlalți de acțiunea inculpatului B, atunci când, pe o temperatura scăzută și în vreme de iarnă, acesta a aruncat-o efectiv în stradă pe martora, împreună cu doi copii minori.
Prin urmare, în acest context, punerea in libertate a inculpatului B, oferă încă o dată în plus martorilor persoane fizice, imaginea unei intangibilități a acestuia și reperele unei situații ulterioare, în care s-ar putea afla, dacă vor îndrăzni să dea declarații în defavoarea inculpatului.
Tot în legătură cu "indiciile temeinice" s-a mai susținut că rima p. instanță, în modalitatea aleasă de prejudecare a fondului, a apreciat că elementele materiale ale activităților infracționale derulate de către inculpați, pot îmbrăca cel mult elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a hotărârii judecătorești. Fără a ne afla la finalul unei cercetări judecătorești, instanța de judecată procedează în mod efectiv la o schimbare a încadrării juridice a faptelor asupra cărora nu era însă investită să se pronunțe pe fond.
Or, fără intenția de a abate de la analiza măsurii preventive, a cărei oportunitate este pusă în discuție, s-a constatat totuși necesitatea unei scurte dezbateri pe textul consacrat de art.215 Cp. pentru mai buna deslușire a caracteristicilor speței. Astfel, se poate constata în mod concret că textul de lege vizat nu prevede ca activitatea de inducere în eroare să se producă cu necesitate împotriva persoanei prejudiciate, ci împotriva "unei persoane". Prin urmare, este fără îndoială posibil ca autorul să poată induce în eroare o persoană, iar prejudiciul să se producă în dauna altei persoane, întrucât același text de lege prevede pricinuirea unei pagube, dar nu condiționează în patrimoniul cui ar trebui să se producă această pagubă, interesând obținerea unui folos material pentru autor sau pentru un altul. Or, regula fundamentală în interpretarea unui text legal, și mai ales în materie penală, este "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus". În cauza noastră, chiriașilor cărora li s-a propus închirierea de spații proprietate publică au fost induși în eroare cu privire la deținătorul legal al spațiilor, de către inculpatul B, prin folosirea acelui contract de subînchiriere confecționat pe Protecția Agricolă Jilava-I SRL, cu ajutorul inculpatului. respectivi, persoane fizice și juridice nu suferă prejudicii, întrucât au folosința unui spațiu pe care l-au vizat pentru interesul lor, iar prin plata chiriilor se realizează acel folos material urmărit de inculpați. Prejudiciul cert, constatat și dovedit, s-a produs în dauna Consiliului Local, care nu a putut folosi spațiile publice în interesul comunității locale, "suveica" subînchirierilor blocând în mod evident orice posibilitate de evacuare pe cale civilă, întrucât de fiecare dată își mai poate face apariția un alt chiriaș, împotriva căruia nu ar exista titlu executoriu, fiind practic luat de la capăt, de fiecare dată, un demers legal, fără finalitate reală.
Aspectele precizate se desprind cu ușurință chiar din declarația inculpatului B din data de 05.06.2009, care arată cum acesta și inculpatul, au fost "învățați" cum să procedeze, ca orice tentativă de evacuare a oricăruia dintre aceștia să fie sortită eșecului.
S-a mai criticat faptul că instanța de fond, peste cadrul procesual al cauzei, în mod netemeinic si nelegal, a formulat aprecieri greșite și cu privire la o aparenta posesie valabila a bunurilor proprietate publica exercitată de către inculpați, sau societățile comerciale învinuite.
Astfel, instanța de fond a reținut: ".Contractul de închiriere nr. 368 din15.12.1994nu a încetat de drept la expirarea perioadei de 10 ani prevăzuta la art. 3 din contract, deoarece dacă locatarul rămâne în folosința lucrului după expirarea termenului contractual fără ca locatarul să-l împiedice, locuțiunea se considera reînnoită prin tacita relocațiune (art. 1457 si 1452. civ)." ( fila 13 paragraf 4 încheiere ). Instanța de fond în mod inexplicabil a apreciat eronat probele aflate la dosar (inclusiv declarația inculpatului B ), din care rezulta ca inculpații, anterior expirării contractului ( 15.12.2004), cunoșteau ca bunurile imobile ce făceau obiectul contractului au devenit proprietate publică, locatorul inițial nemaiavând calitatea de a dispune de acestea, sens în care este evident că adoptarea rezoluției infracționale a vizat producerea un nou "titlu", aparent valabil care să le asigure folosul material injust al infracțiunii de înșelăciune prin aproprierea efectivă a folosinței asupra bunurilor proprietate publică aparținând părții vătămate Consiliul Local Jilava. Tot în apărarea inculpaților, instanța a reținut și că aceștia, deși cunoșteau ca bunurile sunt proprietate publica, ar fi încheiat și alte trei contracte "valabile" in cursul anului 2004 - obținând folosința acestora de la "deținătorul legal" in calitate de președinte al Societății Agricole Jilava.
Parchetul susține căceastă împrejurare de fapt a fost reținută în mod nelegal și netemeinic de către instanța de fond ca fiind reală.
Pe de o parte, din actele aflate la dosar a rezultat ca aceste trei contracte sunt evident confecționate prin posibila scanare și modificarea contractului inițial nr. 368 din 15.12.1994, împrejurare relevata de similitudinea până la identitate a paginilor celor trei "contracte" cu contractul inițial, singurele modificări fund produse prin contrafacerea datei contractului inițial (din contractul de inchiriere nr. 368/ 15.12.1994 - în contractele de inchiriere nr. 368/ 15.12.2004 fiecare act produs având altă perioadă de închiriere). Astfel, deși aceste aspecte au fost relevate prin declarația martorului, care a precizat ca cele trei contracte sunt obținute prin contrafacerea contractului inițial nr. 368/ 15.12.1994 - urmează ca, în cursul urmăririi penale, să verificăm și ipoteza evocată de către judecătorul fondului, referitoare la posibilitatea ca aceste contracte să nu fie contrafăcute, pe calea expertizei tehnico-știintifice grafoscopice, deși, până la acest moment procesual, nici unul dintre inculpați nu a opus vreunul din cele trei "titluri" proprietarului legal. Mai mult, acele "titluri" nu a fost prezentate în fața Curții de APEL BUCUREȘTI, sau în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție în procesul civil de reziliere a contractului nr. 368/ 15.12.1994, și nici nu s-a făcut dovada că aceste "contracte" ar exista măcar în original. Pe de altă parte, în situația de față și în raport de cele reținute în încheierea recurată, este evident că instanța de fond, ținând cont de vasta analiza la care a procedat în cauză, ar fi trebuit să ia în calcul și nu să omită, și constatările din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2005, în Cauza Buzescu împotriva României: "Curtea este de acord cu reclamantul, care se întemeiază pe Cauza Timurtaș împotriva Turciei (Cererea nr. 23.531/94, paragraful 66, CEDO 2000-VI), că un document fotocopiat trebuie supus unei verificări atente înainte de a fi acceptat ca o copie autentică a unui original. Acest lucru este cu atât mai adevărat într-o cauză în care există deja mai multe elemente, în special faptul că reclamantul nu a fost informat cu privire la procedura care a condus Ia adoptarea Deciziei din 27 iunie 1996 și că decizia respectivă nu i-a fost comunicată până în februarie 1998, care pun sub semnul întrebării corectitudinea procedurii în ansamblu."
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către Parchet dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală și art. 140/3 Cod proc. pen. Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că instanța de fond a evaluat doar în parte elementele ce se circumscriu noțiunii de " indicii temeinice" la care se referă art. 143 Cod proc. pen. cu referire la art. 68/1 Cod proc. pen. situație ce impune soluția de trimitere a cauzei spre rejudecare, aflându-ne în prezența unei grave erori de fapt ce a influențat hotărâtor soluția pronunțată în cauză.
Curtea amintește că în soluționarea unei propuneri de arestare preventivă, în contextul art. 149/1 Cod proc. pen. instanța este chemată să verifice:
1. dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit " o faptă prevăzută de legea penală" (art. 143, art. 146, art. 148 Cod proc. pen.);
2. dacă inculpatul se află în situațiile indicate de acuzare vizând art. 148 Cod proc. pen.
Sub un prim aspect, Curtea reține că pentru luarea măsurii arestării preventive sunt necesare "probe sau indicii temeinice că a fost săvârșită a faptă prevăzută de legea penală". Legat de examinarea întrunirii cerințelor acestui text de lege, Curtea reține căacuzarea vizează, între altele, infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 3 și 5 Cod pen. în dauna părții vătămate - iar instanța de fond nu a făcut nicio analiză în ceea ce privește această faptă cu toate că amintește, între probele avute în vedere, și plângerea acestei părți vătămate.
O parte din bunurile ce au făcut obiectul contractului de închiriere cu - au rămas în patrimoniul său, deoarece în patrimoniul Consiliului Local Jilava au trecut numai bunurile prevăzute în HG 930/2002, ceea ce impunea analiza atitudinii inculpaților, în contextul art. 215 alin. 3 Cod pen. ( respectiv posibila menținere în eroare pe parcursul executării contractului de închiriere), având în vedere că:
-înainte cu3 lunide expirarea termenului locațiunii inculpații, reprezentanți ai SRL, încheie un contract de subînchiriere pentru 10 ani (în condițiile în care durata pentru care puteau subînchiria era de cel mult 3 luni cât mai termenul locațiunii), cu o societate (- AGRICOLĂ SRL, reprezentată de B, rudă a inculpatului B ), ulterior inculpatul B reprezentând și această din urmă societate, aspecte deloc de neglijat și care susțin teoria acuzării vizând posibila acțiune a inculpaților de a urmări înfrângerea aducerii la îndeplinire a unor hotărâri judecătorești executorii;
-chiar după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care contractul de închiriere fusese reziliat și se dispusese evacuarea societății inculpaților, aceștia continuă să încheie acte juridice în dauna titularului de drept al bunurilor (SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA) pe care, în acest mod, îl împiedică să le folosească și să dispună de ele.
Or, faptul că instanța de fond nu a evaluat în nici un fel elementele ce se circumscriu noțiunii de "indicii temeinice" la care se referă art. 143 Cod proc. pen. în privința părții vătămate SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA care reclamă un prejudiciu important, face ca instanța de control judiciar să opteze pentru unica soluție posibilă în acest caz, casarea cu trimitere spre rejudecare, deoarece un examen al acestei situații faptice pentru prima oară și numai în recurs ar fi privat pe inculpați de posibilitatea de a se apăra și de posibilitatea de a supune hotărârea, sub acest aspect, unui control judiciar.
În al doilea rând,Curtea reține și alte "neconcordanțe" ale hotărârii instanței de fond, respectiv:
- reține eronat că rezilierea unui contract de închiriere încheiat în anul 2004 s-ar fi cerut în anul 1996 (pag. 10 din încheiere);
- se susține, eronat de asemenea, că martorul, președintele Societății Agricole Jilava nu ar fi fost întrebat cu privire la contractele pretins încheiate și prezentate drept probe în apărare de către cei doi inculpați (pag. 14 din încheiere). Or, Curtea constată că martorul a fost audiat în mai multe rânduri, acesta contestând autenticitatea contractelor de închiriere prezentate de inculpați (volumul VII, filele 17 și urm dosar urmărire penală);
Sunt cel puțin discutabile raționamentele instanței de fond pe marginea "titlului" pe care inculpații l-ar mai fi avut după expirarea locațiunii, în anul 2004. Este vorba despre opinia instanței de fond privind "tacita relocațiune" în contextul în care încă din anul 1996 locatorul (SOCIETATEA AGRICOLĂ JILAVA) i-a acționat în judecată și a cerut nu doar rezilierea contractului ci și evacuarea lor din spațiile ocupate, context în care nicio teorie vizând tacita relocațiune nu poate fi susținută. este și analiza pe care instanța o face pe marginea "titlului" inculpaților în legătură cu bunurile trecute în proprietatea publică a Comunei Jilava încă din anul 2002, în privința cărora inculpații nu pot invoca nici un titlu.
, de asemenea, modul în care sunt înlăturate toate declarațiile care pun în discuție atitudinea inculpaților atât în raporturile cu Societatea și Consiliul Local Jilava cât și cu persoanele fizice induse în eroare de către aceștia, după cum surprinde faptul că nu au ridicat semne de întrebare contractele de închiriere, altele decât cel cu nr. 368/15.12.1994 -, care nu au fost prezentate în fața instanțelor civile (Curții de APEL BUCUREȘTI, sau în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție) în procesul civil de reziliere a contractului nr. 368/ 15.12.1994, și nici nu s-a făcut dovada că aceste "contracte" ar exista în original, purtând elemente de similitudine până la identitate a paginilor lor cu contractul inițial, singurele modificări produse fiind legate de data contractului inițial (din contractul de inchiriere nr. 368/ 15.12.1994 - în contractele de închiriere nr. 368/ 15.12.2004 fiecare act produs având altă perioadă de închiriere), contracte contestate de către reprezentantul legal al SOCIETĂȚII AGRICOLE JILAVA, d-l.
Hotărârea recurată este susceptibilă de critică și sub alte aspecte, însă față de soluția aleasă (casare și trimiterespre rejudecarea propunerii de arestare preventivă) acestea nu vor mai fi arătate, urmând ca instanța de fond, cu ocazia rejudecării, să aibă în vedere atât cele menționate expres de C dar și motivele de recurs ale procurorului, și, firește, va evalua corespunzător apărările inculpaților.
Astfel, în baza art. 140/3 Cod proc. pen. și art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod proc. pen. va admite recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, va casa încheierea de ședință din data de 06.06.2009 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului București Secția I și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, în privința ambilor inculpați.
Curtea nu a primit susținerile inculpatului care a afirmat că recursul Parchetului l-ar viza numai pe coinculpatul B. Declarația orală de recurs făcută în fața instanței de fond în condițiile art. 149/1 alin. 13 Cod proc. pen. art. 385/4 și art. 366 Cod proc. pen. a vizat întreg dispozitivul hotărârii pronunțate în condițiile în care procurorul nu a precizat contrar cu ocazia declarării căii de atac sau ulterior în rercurs.
Văzând și dispozițiile art. 192 cod proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Casează încheierea de ședință din data de 06.06.2009 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului București Secția I și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 30.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
Dact.EA-01.07.2009/2ex
.Pen. - Jud.
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru
