Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 24/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.24//2008
Ședința publică din 25 martie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Nistor JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Judecător: - -
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 6 aprilie 1969, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii de arestare preventivă nr.12 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă, potrivit prevederile art.149/1 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Arestul IPJ B, asistat de apărător ales avocat, în baza împuternicirii nr.10/2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Potrivit prevederilor art.140/3 alin.3 din Codul d e procedură penală, instanța procedează la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosar.
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost legal investită.
Apărătorul inculpatului avocat susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii propunerii de arestare preventivă și punerea de îndată în libertate a inculpatului. În susținerea recursului se apreciază că nu sunt întrunite condițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, încadrarea juridică a faptei fiind discutabilă, în condițiile în care nu se cunoaște cauza morții victimei, la dosarul cauzei neexistând probe din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor. Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere poziția sinceră a inculpatului de recunoaștere a faptei, ceea ce denotă că nu există nici un pericol social în cazul lăsării sale în libertate.
Procurorul apreciază că, încheierea atacată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.f din Codul procedură penală. Consideră că din modul, împrejurările în care a fost comisă fapta și agresivitatea deosebită de care a dat dovadă inculpatul, ceea ce a culminat cu decesul victimei și față de antecedența penală a acestuia, este dovedit pericolul pentru ordinea publică, considerente față de care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de arestare preventivă nr.12 din 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, născut la 6.04.1969, fiul lui și, în loc.O, domiciliat în O,-, județul B, CNP - pe o durată de 29 de zile.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut la data de 19 martie 2008, orele 22,00.
Împotriva acestuia s-a emis mandatul de arestare preventivă conform art.146 alin.12, 149/1 alin.12 cu referire la art.146 alin.10 Cod procedură penală, art.151 Cod procedură penală cu începere de la 20 martie 2008 până la 17 aprilie 2008.
Conform art.137/1 alin.2 Cod procedură penală despre arestarea inculpatului a fost înștiințat unchiul.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 40 RON conform delegației din oficiu nr.1774/2008 s-a virat din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului de Avocați
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, săvârșirea faptei penale de către inculpat rezultă din următoarele probe: sesizarea din oficiu, procesul-verbal de confruntare la fața locului, actele medico-legale, recunoașterea inculpatului și declarația martorului.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea reținută în sarcina sa este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol dedus din gravitatea faptei săvârșite, respectiv cea de omor asupra concubinei, din modul de săvârșire, respectiv lovirea repetată a victimei cu mâinile, picioarele și un picior de scaun, din impactul social major pe care o are o astfel de faptă, raportat la modul de săvârșire și calitatea victimei față de inculpat, îl are asupra comunității. Toate aceste elemente sunt menite a accentua sentimentul de insecuritate a comunității în cazul lăsării în libertate a autorului acestor fapte. Pericolul social al lăsării lui în libertate se deduce și din faptul că inculpatul este cunoscut cu un trecut infracțional semnificativ, fiind recidivist, iar anterior mai suferise condamnări pentru infracțiuni de furt și pentru o infracțiune săvârșită prin violență, prev. de art.181 Cod penal, ceea ce denotă persistența sa infracțională.
Împotriva acestei încheieri, în termen, a declarat recurs inculpatul solicitând punerea sa în libertate întrucât a fost sincer și a recunoscut comiterea faptei.
Verificând încheierea recurată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.385/6 și art.385/14 din Codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art.385/9 din același cod, se constată că aceasta este legală și fondată iar recursul declarat de inculpat fiind neîntemeiat, se va respinge în consecință.
Prima instanță a procedat legal și motivat la arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art.174 Cod penal.
Sunt probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă este mai mare de 4 ani.
Raportat la gravitatea faptelor, pericolul social crescut care-l reprezintă pentru societate astfel de fapte antisociale îndreptate contra vieții populației, apreciind ca legală și fondată soluția primei instanțe de arestare preventivă a inculpatului, se va respinge recursul declarat de acesta ca fiind neîntemeiat.
Totodată în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat recurentul să plătească statului 90 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Arestul IPJ B împotriva încheierii de arestare preventivă nr.12 din 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - pt.jud.- - - -
în concediu de odihnă semnează
președintele completului
Red.înch./-
În concept - 1.04.2008
Jud.fond/
Tehnored.înch./
2 ex./2.04.2008
Președinte:Pantea NistorJudecători:Pantea Nistor, Condrovici Adela, Sotoc Daniela