Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 269/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 31553/3/2009
1878/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.269
Ședința publică data de 12 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 2: Nedelcu Antoaneta
JUDECĂTOR 3: Moroșanu Raluca
GREFIER: - C
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 29 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta inculpată personal, aflată în stare de arest și asistată de apărător ales cu împuternicire avocațială atașată la dosar, recurenta inculpată personal, aflată în stare de arest și asistată de apărător din oficiu cu delegație la dosar și recurentul inculpat personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales av. cu împuternicire avocațială de pusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea, procedează la audierea recurentei inculpate declarația acesteia fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Recurentul inculpat învederează că își menține declarația dată în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței, arătând că nu a mai luat și alți copii în această modalitate și nu a dat inculpatei vreo sumă de bani.
Recurenta inculpată arată că își menține declarația dată în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea asupra recursurilor.
Apărătorul ales al recurentei inculpate solicită admiterea recursului casarea încheierii de ședință și pe fond cercetarea inculpatei în stare de libertate.
Arată că inculpata și-a schimbat declarația dată în cursul urmăririi penale și există unele lacune în propunerea parchetului de luare a acestei măsuri preventive, toate actele care s-au făcut în acest dosar sunt făcute în foarte mare grabă, chiar încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului și anume art.13 alin.1, 2 și 3 Teza finală din Legea nr.678 nu este corectă, ori din probele administrate nu există indicii și probe temeinice că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni reținute în sarcina inculpatei. Mai mult însăși reprezentantul Parchetului se combate în încadrarea acestei infracțiuni, nu există expertiză ADN prin care să se constate cine este tatăl al copilului. Atât în încheierea de ședință din data de 29.07.2009, cât și în referatul cu propunere sunt aceleași texte de lege, aceleași greșeli și articole copiate, cât și în motivarea instanței de fond și în referatul de propunere a arestării preventive. Aici se face referire la art.13 care este o lege specială privind traficul de persoane, tot reprezentata parchetului mai face referire la un alt temei legal și anume Legea nr.72/2004, privind protecția și promovarea dreptului copilului. Din declarația inculpatei rezultă că aceasta a fost bătută de către martorul, concubinul acesteia, familia era dezorganizată, ea nu avea un loc de muncă și a considerat că este mai bine ca să-l încredințeze tatălui.
Apărătorul ales al recurentului inculpat arată că în acest dosar s-a urmărit doar condamnarea celor trei inculpați și nu aflarea adevărului. Nu este dovedit dacă inculpatul este tatăl copilului și nu se poate ține arestat preventiv acest om dacă nu se știe cine este tatăl. În ceea ce privește infracțiunea pentru care este arestat, arată că elementul material al infracțiunii este că minorul trebuie să fie exploatat. Nu s-a dovedit că minorul a fost supus exploatării astfel încât nu se justifică luarea măsurii arestării preventive ori această măsură poate fi luată numai justificat. Consideră că în cazul de față, atâta timp cât nu există certitudinea existenței acestor infracțiuni pentru care este acuzat nu poate fi ținut în stare de arest preventiv, motiv pentru care solicită admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive cu cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul din oficiu al recurentei inculpate solicită admiterea recursului, având în vedere în primul rând situația procesuală a acesteia și în conformitate cu art. 5 ind.2 Cod procedură penală operează prezumția de nevinovăție, la dosarul cauzei declarațiile celorlalte părți sunt încă neclare iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să rămână definitivă inculpata este victima unei privări de libertate arbitrare, cu atât mai mult cu cât din dosarul cauzei nu există probe certe că aceasta a avut vreun grad de participație la săvârșirea presupuselor fapte.
Solicită să se aibă în vedere persoana inculpatei, împrejurarea că până la această vârstă nu a săvârșit nicio faptă penală, nu are profil de infractor, are patru copii și își câștiga existența din muncă serioasă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor, arătând că pentru a se dispune măsura arestării preventive trebuie să fie îndeplinite două cerințe - să existe indicii sau probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală raportându-ne la art.68 ind.1 Cod procedură penală și să prezinte pericol pentru ordinea publică caz prevăzut de existența art.148 lit. f Cod procedură penală.
Arată că încadrarea juridică este un procedeu judiciar care urmează să fie stabilit finalmente prin actul de sesizare al instanței.
Din probele existente s-a dovedit că pentru a eluda calea legală a adopției, inculpata a născut doi copii cu aceeași persoană martorul, modalitatea prin care aceasta a recurs la acest procedeu de a da copii unor persoane diferite, fiind relația de concubinaj cu. Inițial în anul 2005, dat un copil spre adopție lui pentru care a primit suma de 900 lei pentru ca la trei ani diferență să dea și al doilea copil spre adopție de fiecare dată fără a recurge la procedura adopției a găsit inculpata ajutată de că pot să meargă să înșele organele abilitate ale statului prin declarații date în fața notarului public și ulterior și prin adresarea la instanța de judecată prin celălalt făptuitor, ca în schimbul unor sume de bani aceștia să recunoască că sunt părinții copilului. Atâta vreme cât acești copii au fost dați cu nerespectarea dispozițiilor legale și încadrarea juridică se referă la disp.art.2 din legea 678/2001 consideră cu există indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că au săvârșit această infracțiune de trafic de minori. În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică raportând la natura și gravitatea faptelor și la încălcarea unor drepturi fundamentale a unor copii inocenți de 3 luni, respectiv 5 luni, prezintă pericol pentru ordinea publică pentru că procedându-se prin eludarea legii se ajunge la încălcarea flagrantă a acesteia.
Apărătorul ales al recurentei inculpate, în replică, arată că aceasta nu a avut posibilitatea să se îngrijească de acești minori și a trebuit să-i dea cuiva și l-a dat celui pe care l-a considerat a fi tatăl copilului.
Recurenta inculpată, având cuvântul solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Recurenta inculpată, având cuvântul solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință de la 29 iulie 2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, a admis propunerea formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și, în temeiul art.1491coroborat cu art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și, pe o perioadă de 29 de zile, de la 29 iulie 2009, până la data de 26 august 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin propunerea înregistrată la data de 29 iulie 2009, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Serviciul Teritorial Bucureștia solicitat arestarea preventivă, pe o durată de 29 de zile, a inculpaților, și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 alin.1, 2 lit.a și alin.3 teza a II-a, cu referire la art.2 pct.2 lit.b și e din Legea nr.678/2001 și pentru infracțiunea prevăzută de art.292 Cod penal pentru inculpații și.
În fapt, se reține că în anul 2005, martorul, care locuiește în., Sat, Jud. Gac unoscut-o pe inculpata, care locuia în comuna învecinată și anume Sat,., Jud. Astfel, inculpata s-a mutat la locuința martorului, trăind în concubinaj cu acesta, în urma relației rezultând minorul, născut la data de 25.12.2005.
Întrucât martorului îi expirase buletinul de identitate, nu a recunoscut paternitatea copilului nici la maternitatea unde acesta s-a născut și nici la Primăria Municipiului G, astfel că pe numele minorului a fost eliberat certificat de naștere fără a fi înregistrată la rubrica "TATĂL" vreo persoană.
După ce inculpata s-a externat împreună cu copilul, a mers acasă la martorul, unde au locuit împreună mai multe luni de zile.
Inculpata a plecat după această perioadă împreună cu copilul, ducându-se la locuința inculpatei, din., Sat, Jud.
Inculpata a convins-o pe inculpata să își vândă copilul unei familii de romi din Satul, Jud. I, familie pe care o cunoștea.
Astfel, inculpata a dus-o pe inculpata în Sat, Jud. I, la domiciliul învinuitului G "", care a intermediat vânzarea copilului inculpatei către inculpatul "", contra sumei de 9.000.000 lei vechi.
Pentru a evita procedura legală a adopției, inculpații, și învinuitul G s-au prezentat la Biroul Notarial " " din Mun. G, unde inculpatul a declarat în fals că minorul este copilul său, rezultat în urma unei relații pe care a avut-o cu inculpata, declarația fiind autentificată sub nr. 1050/17.03.2006.
După aceasta, inculpații s-au deplasat la Primăria Municipiului G - Serviciul de Stare Civilă, unde inculpatul a depus declarația notarială prin care își recunoștea paternitatea față de minorul și a solicitat efectuarea mențiunii în certificatul de naștere, respectiv să fie înscris că el este tatăl copilului.
Astfel, în aceeași zi, a fost efectuată mențiunea, iar în data de 10.04.2007 a fost emis un nou certificat de naștere, pe numele minorului, în care la rubrica "TATĂL" a fost înscris numele inculpatului.
La data de 17.03.2006, minorul a fost vândut de către mama sa, inculpata, contra sumei de 9.000.000 lei vechi, inculpatului, acesta ducându-1 la domiciliul său din Satul, Jud.
II. După o perioadă de timp, inculpata a revenit la concubinul său, martorul, continuându-și relația de concubinaj cu acesta, și a rămas din nou însărcinată. La data de 25.02.2008 inculpata a născut un al doilea copil, respectiv pe minorul.
Nici de această dată martorul nu și-a recunoscut copilul, din același motiv, respectiv faptul că avea buletinul de identitate expirat, astfel că în certificatul de naștere al minorului nu era specificată la rubrica "TATĂL" nici o persoană.
După externare, inculpata a locuit la domiciliul martorului împreună cu nou născutul, pentru o perioadă de 6 luni, după care a plecat de la domiciliul acestuia cu minorul, fără ca martorul să cunoască acest lucru.
Și de această dată, inculpata a mers cu copilul în Satul, Jud. I, unde l-a vândut învinuitului.
Ca și în primul caz, pentru a evita procedura adopției, învinuitul a mers împreună inculpata la Biroul Notarului Public " " din Mun. G, unde învinuitul a dat o declarație în fals, prin care a recunoscut paternitatea copilului, ca fiind rezultat în urma conviețuirii sale cu inculpata, declarație autentificată sub nr. 1061/20.08.2008.
În aceeași zi, cei doi inculpați au mers la Primăria Municipiului G - Serviciul Stare Civilă unde învinuitul a depus declarația notarială și a solicitat efectuarea de mențiuni în certificatul de naștere al minorului, operațiune care a fost efectuată în aceeași zi, iar în data de 21.08.2008 a fost emis un nou certificat de naștere pe numele, în care la rubrica "TATĂL" era înscris numele învinuitului.
La data de 21.08.2008 inculpata s-a deplasat la Biroul Notarului Public " " din Mun. G, unde a dat o declarație prin care renunța la drepturile părintești pe care le avea față de fiul său minor, și era de acord ca acesta să fie încredințat "tatălui său, ", declarație autentificată sub nr. 1073/21.08.2008.
La data de 28.08.2008, învinuitul a chemat-o în judecată pe inculpata, solicitând Judecătoriei Giurgiu ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună încredințarea către el spre creștere și educare a minorului și ca minorul să poarte numele tatălui, respectiv acela de "", anexând la acțiunea introdusă și declarațiile notariale menționate mai sus, respectiv cele din data de 20.08.2008 și data de 21.08.2008
Prin sentința civilă nr. 1165 din data de 11.02.2009, Judecătoria Giurgiua admis acțiunea învinuitului.
A reținut instanța de fond că există date și indicii temeinice potrivit art.143 și art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, la fel sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, infracțiunea de trafic de minori pentru care inculpații sunt cercetați sunt fapte deosebit de grave,ce au adus atingere unor valori sociale importante ocrotite prin legea fundamentală, potrivit căreia copii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor, exploatarea minorilor fiind interzisă, regim de protecție reglementat amănunțit în Legea nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului și prin alte legi speciale.
Reține de asemenea instanța de fond că faptul că minorii în cauză ar fi crescuți în bune condiții, iar paternitatea nu ar fi certă cu privire la aceștia nu este de natură a impieta asupra caracterului penal al faptelor săvârșite, "cumpărarea" copilului nefiind o cale recunoscută în vederea stabilirii paternității.
Ca atare, apreciază instanța de fond că se impune arestarea preventivă inculpaților și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că în mod greșit instanța de fond a dispus arestarea preventivă, fără a ține seama de faptul că nu există indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 alin.1, 2 lit.a și alin.3 teza a II-a din Legea nr.678/2001, nu s-a stabilit paternitatea minorului, aspecte în raport de care solicită revocarea măsurii arestării preventive și judecarea lor în stare de libertate.
Criticile aduse sunt întemeiate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu - conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate celelalte aspecte de fapt și de drept - Curtea apreciază că recursurile declarate în cauză sunt întemeiate, urmând a fi admise, ca atare, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozițiilor art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001 "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani în scopul exploatării acesteia constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi."
Potrivit dispozițiilor art.13 alin.2 din Legea nr.678/2001, dacă fapta prevăzută la alin.1 a fost săvârșită asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 15 ani, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit art.13 alin.3 din Legea nr.678/2001, dacă faptele prevăzute la alin.1 și 2 sunt săvârșite prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are control asupra altei persoane, pedeapsa este închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi în cazul alin.1 și închisoare de la 7 la 18 ani și interzicerea unor drepturi în cazul alin.2.
Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de minori constă în recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane, scopul acestor acte materiale fiind exploatarea acesteia.
Deci, nu este suficient ca făptuitorul să primească sau să găzduiască un minor, scopul găzduirii sau primirii trebuie să fie acela al exploatării minorului.
Ori din actele dosarului nu rezultă indicii temeinice, în accepțiunea dispozițiilor art.681Cod procedură penală, care să justifice presupunerea că inculpații, și au comis infracțiunea prevăzută de art.13 alin.1, alin.2 lit.a și alin.3 teza a II-a din Legea nr.678/2001.
Este adevărat că inculpata, prin intermediul inculpatei "a vândut" inculpatului pe minorul, în vârstă de 3 luni, însă dorința inculpatului a fost aceea de a-l crește pe minor, întrucât nu avea copii, scopul lui nefiind acela de a exploata minorul.
De altfel, din actele existente la dosar, rezultă că minorul era bine îngrijit în familia inculpatului, acesta oferindu-i un mediu favorabil creșterii, dezvoltării și educării sale.
Scopul pentru care inculpatul a declarat că este tatăl al minorului a fost acela de a evita procedura adopției, situație ce nu poate fi asimilată cu latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art.13 alin.1, alin.2 lit.a și alin.3 teza a II-a din Legea nr.678/2001.
De asemenea, se face referire și la dispozițiile art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.678/2001, referitoare la ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire, cu referire la art.1 pct.1 din Convenția d l Geneva, privind sclavia, din 25.09.1926, ori, nicio probă administrată în prezenta cauză nu justifică reținerea acestor dispoziții legale, cât timp minorul s-a bucurat de un cadru familial propice creșterii sale.
În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, așa cum în mod greșit a reținut prima instanță, niciun element din prezenta cauză nefiind în măsură să conducă la concluzia că se impune a lua față de inculpați măsura arestării preventive.
Reținând că în cauză nu există indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, Curtea nu va dispune a se lua față de inculpați o altă măsură preventivă, urmând ca aceștia să fie cercetați în stare de libertate.
Față de considerentele arătate, Curtea urmează ca, în baza art.38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, să admită recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii de ședință din data de 29 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), va casa această încheiere și, pe fond, rejudecând, va espinge, ca nefondată, propunerea de arestare preventivă a inculpaților, și.
Urmează a revoca măsura arestării preventive a inculpaților și va dispune punerea în libertate de îndată a acestora, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Față de soluția ce se va pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admite recursurile declarate de recurenții inculpați, și împotriva încheierii de ședință din data de 29 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a penală.
Casează încheierea de ședință recurată și în fond rejudecând:
Respinge, ca nefondată, propunerea de arestare preventivă a inculpaților, și.
Revocă măsura arestării preventive a inculpaților și dispune punerea în libertate de îndată a acestora, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
C
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Dumitrașcu SoficaJudecători:Dumitrașcu Sofica, Nedelcu Antoaneta, Moroșanu Raluca
