Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 310/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(număr în format vechi 2103/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ

ÎNCHE IE REA NR. 310

Ședința publică din data de 11 septembrie 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Damian Dolache

JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu

JUDECĂTOR 3: Magdalena Iordache

GREFIER: - -

* * * * * * * * * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror

* * * * * * * * * * * * *

Pe rol se află recursurile declarate de recurenții - inculpați și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 1 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:

- recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu - dna. avocat, cu delegația depusă la dosar și de interpretul autorizat de limbă - dna.;

și - recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales - dna. avocat - cu împuternicirea avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Inculpații întrebați fiind de președintele completului de judecată precizează că își mențin declarațiile date în fața instanței de fond și că nu doresc să mai dea alte declarații.

Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul ales al recurentului inculpat, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. Susține că nu există indicii temeinice ale vinovăției clientului său astfel că nu se justificată privarea de libertate a acestuia. Mai mult, interceptările convorbirilor telefonice, efectuate în cauză, îl disculpă pe inculpatul. a declarat ferm că nu îl cunoștea pe inculpatul.

Nu există probe din care să rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.

Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului inculpat consideră că nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 148 lit. Cod procedură penală în sensul că nu există probe din care temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să impună menținerea stării de arest preventiv. Subliniază că, la dosarul cauzei, nu există probe care să rezulte pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului și nici date care să justifice temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar putea împieta bunul mers al procesului penal. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.

Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere ca legală și temeinică a încheierii atacată, având în vedere că prima instanță corect a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală în sensul că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au participat la tranzacționarea unei cantități de cca. 1 kg heroină, disimulată într-un sac cu detergent tip, în acest sens având în vedere procesele verbale de investigații, procesul verbal de constatare al infracțiunii flagrante, declarațiile coinculpaților G G și. Tribunalul constatat îndeplinite cumulativ cerințelor art. 148 lit. f Cod procedură penală atât sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publică, pe care l-a reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților, cât și a cuantumului pedepsei prevăzute pentru faptele reținute în sarcina inculpaților.

Pentru considerentele arătate, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și de menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. În baza art. 192 Cod procedură penală inculpații să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare.

Recurentul - inculpat aderă la cuvântul și solicitările formulate de apărătorul ales.

Recurentul - inculpat aderă la cuvântul și solicitările formulate de apărătorul desemnat din oficiu.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și, pe o perioadă de 29 de zile, de la 01.09.2009 până la 29.09.2009, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatul pentru cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

A fost respinsă ca nefondată cererea de luare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulată de inculpatul, prin apărător ales.

Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.

Pe de altă parte, s-a arătat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea este flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, împrejurările și mijloacele de comitere a faptei, urmările socialmente periculoase produse, precum și din circumstanțele personale ale inculpatului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună cercetarea lor în stare de libertate.

În motivarea orală a recursului inculpatul arată că, din actele și lucrările dosarului, nu există probe din care să rezulte vinovăția sa, mai mult conținutul convorbirilor telefonice interceptate îl disculpă iar coinculpatul a declarat că nu îl cunoaște. Apreciază că nu sunt îndeplinite nici cerințele art.148 lit. Cod procedură penală, în cauză nefiind probat în nici un fel pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru societate, odată pusă în libertate.

Inculpatul arată că nu sunt îndeplinite cerințele art.148 lit. Cod procedură penală, în cauză nefiind probat în nici un fel pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru societate, odată pusă în libertate și nici date care să justifice temerea că ar putea impieta desfășurarea anchetei penale.

Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursurile sunt nefondate.

Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpații și, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați-trafic internațional de droguri de mare risc, respectiv procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesele-verbale de investigație, procesele-verbale de filaj, declarațiile martorilor și ale coinculpaților, raportul de constatare tehnico-științifică care atestă natura drogului și declarațiile inculpaților, din care rezultă împrejurarea că în cursul lunii iunie 2009, acționând în cadrul unei rețele de narcotraficanți coordonată de inculpatul G G, inculpatul a contribuit la acțiunea de preluarea a cantității de 943,6 grame heroină cu ocazia introducerii acesteia în țară și transportării la B iar inculpatul a intermediat încheierea unei tranzacții ilicite având ca obiect această cantitate de heroină.

De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care sunt cercetați inculpații este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de natura și modalitatea săvârșirii faptelor, de gravitatea deosebită a acestora, de cantitatea foarte mare de heroină traficată, de circumstanțele personale ale inculpaților care au fost anterior condamnați tot pentru trafic de droguri, aspecte care trezesc un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice prin eventuala lăsare în libertate a acestora.

Drept urmare, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală la data de 01.09.2009.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cu același titlu, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu și se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Se va acorda onorariul interpretului de limbă în cuantum echivalent pentru 3 ore de activitate prestată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală la data de 01.09.2009.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la plata sumei de 200 lei cu același titlu, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu și se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Se acordă onorariul interpretului de limbă în cuantum echivalent pentru 3 ore de activitate prestată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11.09.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact. /22.10.2009

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Președinte:Damian Dolache
Judecători:Damian Dolache, Corina Ciobanu, Magdalena Iordache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 310/2009. Curtea de Apel Bucuresti