Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 340/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
2295/2009
ÎNCHEIERE NR. 340
Ședința publică din 01 octombrie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat de procuror Ș.
Pe rol judecarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 24.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ales, cu împuternicirea avocațială nr. -/01.10.2009 (fila 3).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat arata ca nu dorește să fie ascultat de instan ț a de recurs, precizând că men ț ine declara țiile date anterior în cauză.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicarea disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nu au apărut altele noi care să impună această stare.
Fa ț ă de infrac ț iunea care i s-a re ț inut în sarcină, apărarea consideră că nu este îndeplinită teza a doua a art. 148 lit. f C.P.P. inculpatul neprezentând un pericol concret la acest moment, întrucât acest pericol se apreciază în func ție de persoana inculpatului și nu de gravitatea faptei comise.
De asemenea, arată că recurentul - inculpat era consumator de droguri ș i a consumat stupefiante împreună cu denun țătorul întrucât erau prieteni.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat ș i, raportat la disp. art. 1491Cp.p., solicită a se constata că încheierea instan ței de fond este temeinică și legală.
Sus ț ine că există indicii temeinice, potriv. 681.C.P.P. din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul se face vinovat de săvâr ș irea faptei ce i s-a re ținut în sarcină.
Precizează că s-a procedat la organizarea unui flagrant fa ț ă de inculpat, iar acesta s-a întâlnit cu martorul denun ț ător, căruia i-a vândut o bilă de heroină, la perchezi ț ia corporală găsindu-se banii marca ț i, respectiv suma de 260 lei, astfel că denun țul a fost confirmat prin flagrant.
Consideră că pericolul pentru ordinea publică rezultă din probele administrate, constatându-se că inculpatul desfă ș ura această activitate de trafic de droguri în mod constant, neavând altă ocupa ț ie, chiar din minorat a în ț eles să desfă ș oare activită ți prin încălcarea legii penale.
Astfel, raportat la perseveren ț a infrac țională ș i la fapta pentru care este cercetat în prezent inculpatul, reprezentantul Parchetului solicită a se constata inciden ț a disp. art. 148 lit. f C.P.P. considerând în acela și timp că scopul procesului penal, potriv. art. 136.C.P.P. ș i dispozi ț iilor, se poate realiza numai cu acesta în stare de arest, întrucât prezintă un risc criminogen crescut și în libertate ar exista posibilitatea să săvâr șească alte fapte de natură penală.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că este de acord cu avocatul său ș i lasă solu ț ia la aprecierea instan ței de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 24.09.2009 a Tribunalului București, Secția I penală, constată:
Prin încheierea de ședință din 24.09.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București, Secția I penală admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile, de la 24.09.2009 până la data de 22.10.2009, inclusiv.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul apărătorilor din oficiu s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin referatul înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală la data de 24.09.2009, ora 09:30, sub nr-, întocmit de procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bucureștia solicitat admiterea propunerii de luare a măsurii arestării preventive - în temeiul art. 1491proc.pen. - față de inculpatul, în dosarul nr. 2215/D/P/2009, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 24.09.2009 până la data de 22.10.2009 inclusiv.
În susținere, s-a arătat că prin rezoluția nr. 2215/D/P/23.09.2009 - ora 15:00, față de inculpat s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 (pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), respectiv de deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept prevăzută de art.4 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 (pedepsită cu închisoare de la 2 la 5 ani), fiecare cu aplicarea art.37 lit.a pen. ambele cu aplicarea art.33 lit.a pen. (fila 25).
Prin ordonanța nr.2215/D/P/23.09.2009 - ora 16:15, împotriva inculpatului s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru aceleași infracțiuni, iar prin ordonanța nr. 155/23.09.2009 - ora 16:00. față de inculpat s-a luat măsura reținerii pe o durată de 24 de ore. începând de la 23.09.2009 - ora 16:00 până la 24.09.2009 - ora 16:00, urmând a fi predat Secției 12 Poliție (filele 30-3 1, 32).
S-a reținut și că inculpatul se află în cazul prevăzut de art.148 alin. 1 lit.f proc.pen. respectiv că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de acesta sunt pedepse cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În fapt, s-a reținut că, la data de 23.09.2009, inculpatul a vândut martorului, cu suma de 260 lei, două doze conținând 1,17 grame de heroină (drog de mare risc) și a deținut pentru consum propriu, fără drept, o doză conținând 0,51 grame de heroină.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut că potrivit art. 1491alin. 1 proc.pen. privind arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale, procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, dacă suni întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și există vreunul dintre cazurile prevăzute in art.148, când consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului, întocmește propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.
Conform art. 143 alin. 1 proc.pen. privind condițiile reținerii, măsura reținerii poate fi luată de procuror ori de organul de cercetare penală față de învinuit sau inculpat, numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
În speță, condițiile prevăzute de art. 143 alin. 1 proc.pen. sunt îndeplinite: inculpatul a fost ascultat în prezența apărătorului (ales - avocat, cu împuternicirea avocațială nr. 278.779/23.09.2009 atașată la dosarul de urmărire penală, fila 40) și există probe (elementele de fapt cerute de art.63 alin. 1 proc.pen.) că a săvârșit laptele prevăzute de legea penală de care este acuzat.
Aceste elemente de fapt sunt reliefate de următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu (fila 8), procesele-verbale de supraveghere (filele 9, 10). procesul-verbal de depistare (fila 11), procesul-verbal de verificare (fila 12), denunțul numitului (fila 13), procesele-verbale aferente organizării flagrantului (filele 14, 15-16. 17), declarațiile martorului-denunțător (filele 18, 19-20) și martorului-asistent - (filele 21-22. 23-24). adresele nr. -/23.09.2009 și nr. -/23.09.2009 ale - - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor (filele 36-37. 38-39) și declarațiile inculpatului (filele 27, 28-29, 33).
Așadar, reține existența probelor în sensul că, la data de 23.09.2009, în jurul orei 12:30, în timp ce se afla pe-. în fața blocului, sector 4. B, inculpatul a vândut martorului două doze care cântăreau 1,17 grame substanță ce conține heroină (drog de mare risc) în amestec cu cofeină, pentru suma de 260 lei, provenită din fondurile, și, la aceeași dată. 23.09.2009, în jurul orei 13:00, cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatului, s-a descoperit o doză care cântărea 0,51 grame substanță ce conține heroină (drog de mare risc) în amestec cu cofeină, pe care acesta o deținea pentru consum propriu, fără drept.
Totodată, ne regăsim în prezența unui caz dintre cele stipulate de art.148 proc.pen. și anume, cel de la alin.1 lit.f: pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpat sunt pedepse cu închisoarea mai de 4 ani (închisoare de la 10 la 20 de ani, respectiv închisoare de la 2 la 5 ani) și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În lipsa unei definiții legale a "pericolului concret pentru ordinea publică", el trebuie evaluat în funcție de circumstanțele reale și de circumstanțele personale relevate de speța în discuție, respectiv de: numărul și natura faptelor (două infracțiuni prevăzute și pedepsite de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri), cantitatea de droguri deținută în contra dispozițiilor legale, fie pentru vânzare, fie pentru consum propriu (trei doze de heroină: 1,68 grame), felul drogului (de mare risc) și atitudinea inculpatului față de valorile ocrotite de legea penală (recunoaște învinuirile aduse; este consumator de heroină de aproximativ 10 ani: nu este la primul contact cu legea penală, fiind condamnat de patru ori și fiind sancționat administrativ de două ori, inclusiv în baza Legii nr. 143/2000. iar în prezent se află în stare de recidivă postcondamnatorie - aspecte ce reies din fișa de cazier judiciar eliberată de la data de 23.09.2009, fila 35).
Nu este de ignorat împrejurarea că genul de infracțiuni presupus comise de inculpat, implică o activitate de urmărire penală elaborată, la depistarea și tragerea la răspundere penală a făptuitorilor ajungându-se cu greu, reține Tribunalul, de multe ori după concretizarea unor denunțuri cum este cazul prezent. Mai mult, ele sunt necesare și ținând cont de oprobiul public și de starea de insecuritate socială pe care Ie generează astfel de fapte comise pe raza Municipiului B, pe rolul instanțelor de judecată dosarele întocmite traficanților și/sau consumatorilor de droguri, fără drept, cunoscând o pondere ridicată.
Prin prisma celor expuse, în final, constată că măsura arestării preventive a inculpatului se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 alin.1 proc.pen.
Împotriva încheierii din 24.09.2009 pronunțată în dosarul nr - al Tribunalului Bucureștia declarat recurs în termenul prevăzut de lege inculpatul, criticând-o pe considerente de netemeinicie, deoarece instanța, în mod greșit, a reținut existența unor indicii privind săvârșirea infracțiunilor.
Analizând hotărârea recurată, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea, în baza art.38515, pct.1, lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente.
Ministerul Publica solicitat Tribunalului București emiterea mandatului de arestare preventivă pentru inculpatul. În propunerea de arestare preventivă înaintată Tribunalului București, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că acesta se face vinovat de vânzarea la 23.09.2009 a cantității de 1,17 grame heroină, pentru suma de 260 lei, precum și de deținerea pentru consum propriu a cantității de 0,51 grame heroină.
Pe baza acestor date, Tribunalul Bucureștia admis propunerea de arestare preventivă.
În recursul declarat de inculpat, Curtea urmează să verifice dacă există probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (art.143 C.P.P.), respectiv scopul măsurii preventive, gradul de pericol social al infracțiunii, sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana în cauză (art.136 C.P.P.).
Se impun a fi verificate existența probelor conform cărora lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică și aspectele privind pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele săvârșite (dacă este îndeplinită cerința art.148 lit.f p Cod Penal ca pedeapsa să fie închisoarea mai mare de 4 ani).
În ceea ce privește existența indiciilor temeinice, privind săvârșirea infracțiunilor, articolul 5, litera c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul acesteia va fugi după comiterea faptei.
Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de C, în sensul existenței unor date, informații, care să convingă un observator obiectiv să este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea ce face obiectul cercetării.
Referitor la existența acestor motive verosimile, Curtea constată că există temeiuri care să determine luarea măsurii arestării preventive, astfel cum corect a apreciat instanța de fond.
Materialul probator administrat, până în acest moment, conduce la concluzia că sunt îndeplinite condițiile art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
În prezenta cauză, existența motivelor plauzibile de a crede că inculpatul a săvârșit o infracțiune, respectiv că, o dată lăsat în libertate ar putea influența bunul mers al cercetării judecătorești rezulta din natura faptelor comise - de trafic de droguri de mare risc și caracterul repetat al acestora.
Cu privire la luarea măsurii arestării preventive, criticile formulate de recurent sunt nefondate.
Inviolabilitatea libertății individuale fiind consacrată în art.23 din Constituție, o măsură de restrângere sau de privare de libertate reprezintă o excepție reglementată de lege, astfel încât să se evite abuzurile și erorile și să fie garantate drepturile celui împotriva căruia este dispusă măsura, de a se apăra împotriva învinuirii ce i se aduce.
Pentru luarea măsurii arestării preventive, procedura penală prevede următoarele condiții:
a) Să existe probe sau indicii temeinice că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta;
b) Infracțiunea pentru care este formulată învinuirea să fie pedepsită cu închisoarea mai mare de patru ani sau detențiunea pe viață;
c) Necesitatea privării de libertate în cursul urmăririi penale sau judecății determinată de scopul măsurilor preventive (asigurarea unei desfășurări a procesului penal).
Existența probelor sau indiciilor temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
În analiza primei condiții, în mod corect instanța de fond a examinat elementele de fapt care provin din mijloacele de probă prevăzute de lege proces verbal de prindere în flagrant, declarații de martori, raport de expertiză tehnico științifică, cât și din elemente de fapt, constând în cantitățile de droguri găsite la percheziție.
Probele administrate până în prezent conduc la concluzia că există indicii privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc fără drept.
Infracțiunile pentru care este formulată învinuirea sunt infracțiuni grave pentru care legea prevede închisoarea mai mare de patru ani,astfel încât și această condiție este îndeplinită.
Apărarea recurentului urmează să fie respinsă ca nefondată. Din mandatul de arestare preventivă nr.194/2009 depus la dosar, rezultă că s-a reținut ca temei al arestării dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen. În declarația dată în fața instanței, inculpatul a arătat că nu dorește să dea declarații, aspect care a fost reiterat și în fața instanței de recurs.
La luarea măsurii arestării preventive în mod corect instanța de fond a avut în vedere existenta unor indicii temeinice privind săvârșirea infracțiunii de către inculpat (declarațiile colaboratorilor sub acoperire, procesul verbal de depistare), admițând propunerea parchetului în concordanță cu dispozițiile legale.
Instanța a constatat de asemenea, în mod corect, că există probe directe și indicii temeinici (probe indirecte), în sensul art.681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă (în sensul existenței unor date, informații) care să convingă asupra faptului că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat și pentru care s-a emis mandatul de arestare preventivă. În raport de dispozițiile art. 143.pr.pen. există suficiente indicii temeinice și probe în sensul că inculpatul a săvârșit fapta, respectiv declarațiile martorilor audiați.
Tribunalul a reținut în cauză, în mod corect, existența temeiurilor prevăzute de art.136 alin.6 Cod procedură penală și de art.148 Cod procedură penală.
Analizând condiția negativă, tribunalul a constatat că există la acest moment procesual date care justifică temerea că este necesară starea de arest pentru a împiedica inculpatul să săvârșească alte infracțiuni (aceasta nu are loc de muncă și a comis faptele în stare de recidivă).
În aceste condiții, împrejurarea că nu există temeiuri care să impună luarea măsurii preventive, neexistând probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, nu poate fi susținută.
Necesitatea privării de libertate în cursul urmăririi penale sau judecății determinată de scopul măsurilor preventive (asigurarea unei desfășurări a procesului penal).
În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică decurgând din lăsarea în libertatea inculpatului, Curtea constată că acesta decurge din natura faptelor descrise mai, de trafic de droguri din faptul că inculpatul nu are o ocupație din care să își obțină în mod licit sumele de bani necesare traiului zilnic.
La luarea măsurilor preventive instanța de fond a motivat în mod corect existența scopului măsurii preventive.
Reținând că infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt infracțiuni grave și că există indicii privind săvârșirea lor de către inculpat, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Văzând și art.192 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii din 24.09.2009 a Tribunalului București - Secția I penală (dosar nr-).
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red./13.10.2009
Dact./13.10.2009
Ex.2
Red.--
Președinte:Lefterache LaviniaJudecători:Lefterache Lavinia, Ion Tudoran Corneliu Bogdan
