Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 357/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

(număr în format vechi 2384/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ

ÎNCHEIERE NR. 357

Ședința publică din data de 15 octombrie 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă

JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache

JUDECĂTOR 3: Corneliu Bogdan

GREFIER:

* * * * * * * * * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - este reprezentat prin procuror

* * * * * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de către recurenții inculpați, -, -, și și împotriva Încheierii de ședință din data de 10 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosar nr- și a recursului declarat de recurentul inculpat împotriva aceleiași încheieri de ședință, recurs care a format obiectul Dosarului nr-, cu termen de judecată la data de astăzi și, cu privire la care s-a dispus, prin încheierea de ședință, conexarea la dosarul de față.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:

-recurentul inculpat, personal, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales- dl. avocat - - în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 36, dosar;

-recurentul inculpat -, personal, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales- dl. avocat -- în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 35, dosar;

-recurentul inculpat -, personal, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales- dl. avocat - în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 38, dosar;

-recurentul inculpat, personal, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales- dl. avocat - - în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 39, dosar;

-intimatul inculpat, personal și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat - în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 31, dosar;

-intimatul inculpat, personal și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat -;

-intimatul inculpat, personal și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat - în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 24, dosar;

-intimatul inculpat G, personal și asistat juridic de apărători aleși - dna. avocat, dl. avocat și - în baza împuternicirilor avocațiale aflate la filele 32 și 33, dosar;

-recurentul inculpat, personal, în stare de arest și asistat juridic de apărători aleși - dl. avocat și dl. avocat, - în baza împuternicirilor avocațiale aflate la filele 29 și 34, dosar; și

-recurentul inculpat personal, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat, - în baza împuternicirilor avocațiale aflate la filele 4 și 28, dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței să ia act că recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism privește numai pe inculpații, și G, inculpați față de care prin încheierea atacată a fost respinsă propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la arestarea preventivă a acestora.

Apărătorul inculpatului susține că a declarat recurs și clientul său împotriva aceleiași încheieri de ședință.

Curtea constată că recursul inculpatului împotriva Încheierii de ședință din data de 10 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosar nr- a fost înregistrat la Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția Ia P enală, la data de astăzi 15 10 2009, formând obiectul Dosarului nr- cu termen de judecată la data de astăzi când, s-a dispus conexarea acestuia la dosarul de față.

Apărătorii inculpaților, G, și solicită, în recurs, administrarea probei cu acte sens în care depun la dosar înscrisurile de care înțeleg să se folosească în apărare.

Apărătorul inculpatului depune la dosar invitația de nuntă pentru a dovedi că la data de 31 octombrie 2009 inculpatul urmează a se căsători și a celebra nunta religioasă.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, solicitată de către inculpați prin apărători.

Curtea, după deliberare, încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar de către inculpați, prin apărătorii aleși, la termenul de astăzi.

Părțile întrebate fiind de către instanță declară că nu au alte cereri de formulat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține oral recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și critică ca nelegală și netemeinică hotărârea atacată sub aspectul greșitei soluționări a propunerii parchetului privind luarea măsurii arestării preventive a inculpaților intimați, și Cu privire la inculpații și Gad ispus măsura preventivă a obligării acestora de a nu părăsi țara pentru durată de 30 de zile.

Consideră încheierea atacată ca fiind, pe aspectul criticat, insuficient motivată. În acest sens subliniază faptul că, judecătorul fondului, examinând probatoriul administrat în cauză, aflat în cele nouă volume care alcătuiesc, apreciat că există indicii temeinice care susțin presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite cerințele art. 143 alin. 1 Cod procedură penală, a considerat, greșit, că lăsarea în libertate a acestora nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică nefiind astfel întrunite cumulativ cerințele art. 148 lit. Cod procedură penală. Consideră că aprecierea lipsei pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților nu este fondată pentru următoarele argumente:

-inculpatulera unul dintre principalii producători și furnizori de "alcool la negru"; alcool pe care îl livra inculpatului ;

Din probatoriul administrat rezultă indicii temeinice în sensul că din probele administrate în cauză, aflate în cele 9 volume ale dosarului de urmărire penală, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile:

- infracțiunea de complicitate la infracțiunea de punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea 241 /2005

- infracțiunea de complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 296¹lit. h din Legea 571/2003;

- infracțiunea de complicitate la producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 296¹lit. din Legea 571/2003, cu modificările și completările ulterioare);

- infracțiunea de complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt comerciant și, respectiv, punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 5 lit. a și din Legea 11/1991, modificată și republicată;

- infracțiunea de complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică ori similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și, care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998, modificată și republicată;

- infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 297 alin. 1 Cod Penal;

- infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002;

- infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prevăzută de art. 7 din Legea 39/2003;

Subliniază faptul că toate infracțiunile pentru care este cercetat penal inculpatul au fost în formă continuată, de unde rezultă și faptul că sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Din probatoriul administrat rezultă indicii temeinice în sensul că din probele administrate în cauză, aflate în cele 9 volume al dosarului de urmărire penală, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul, ață de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit următoarele infracțiuni:

- infracțiunea de punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prevăzută de art. 7 alin. 2 din Legea 241 /2005

- infracțiunea de punerea în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorului asupra calității produsului, prevăzută de art. 5 lit. b din Legea 11/1991, modificată și republicată;

- infracțiunea de complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 83 lit. din Legea 84/1998, modificată și republicată

- infracțiunea de punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică ori similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și, care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prevăzută de art. 83 lit. b din Legea 84/1998, modificată și republicată

- infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod Penal;

- infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002;

- infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prevăzută de art. 7 din Legea 39/2003;

Subliniază faptul că inculpatul era unul dintre principalii distribuitori ai alcoolului prin rețeaua de 5 magazine pe care o deține în mediul rural.

Producerea de alcool " la negru" și punerea în circulație a acestuia de către inculpații și G este dovedită de probele administrate în cursul urmăririi penale.

Susține că inculpatul este administrator al SC -, unde în urma percheziției au fost găsite dovezi ale faptului că inculpatul ținea o evidență contabilă dublă, cu însemnări de mărci ale băuturilor alcoolice care confirmau autenticitatea înregistrărilor convorbirilor telefonice.

Subliniază faptul că există un probatoriu mult mai amplu din care rezultă implicarea inculpaților și în săvârșirea infracțiunilor d producere nelegală a alcoolului și distribuție a acestuia. Din probele domiciliare efectuate la locuințele inculpaților rezultă nu numai indicii temeinice ci și probe care dovedesc faptul că aceștia au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați. Relevante sunt convorbirile telefonice înregistrate autorizat la data de 8 octombrie 2009, prin care inculpații se avertizau cu privire la controalele exercitate de către autorități. Marfa produsă cu încălcare legislației, era distribuită în țară, astfel că la data de 10 septembrie 2009, au fost oprite în trafic, mașini care transportau alcool produs de inculpatul. Din conținutul convorbirilor telefonice înregistrate rezultă că inculpatul îl sfătuia pe inculpatul să depună toate eforturile pentru ca autoritățile să nu-i confiște marfa, astfel ca, eventual să fie întocmite facturi false din care să rezulte că marfa transportată era diluant și alcool.

Expune situația de fapt arătând că au fost realizate confiscări succesive ale mărfii produse cu eludarea sistemului accizelor, cu încălcarea reglementărilor legale, de către SC SA cu scopul de a-i pune la dispoziția inculpatului pentru a continua producerea de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat. Din probe rezultă că transportul de alcool contrafăcut și produsele accizabile, era orientat spre B, ori în județul La destinație apărând și discuții contradictorii cu referire la concentrația alcoolică a băuturilor contrafăcute.

Referitor la inculpații și, pentru care tribunalul, prin încheierea atacată, a respins propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de arestare preventivă, arată că există suficiente probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că au participat la săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt cercetați, în acest sens indică procesele verbale de percheziție la societatea comercială administrată de către inculpați, cu atașarea fișei analitice a contului. Subliniază că au fost înregistrate diferențe semnificative între soldul scriptic și cel faptic al alcoolului existent în cadrul firmei.

Referitor la inculpatul, pentru care, de asemenea, tribunalul, prin încheierea atacată, a respins propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de arestare preventivă susține că există probe îndestulătoare din care rezultă presupunerea rezonabilă că și acest inculpat se face vinovat de complicitate la infracțiunea de punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 7 alin. 2 din Legea 241 /2005

- complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 297 alin. 1 Cod Penal;

- infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002;

- infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prevăzută de art. 7 din Legea 39/2003;

Toate aceste infracțiuni au fost comise în formă continuă.

Din cadrul probelor administrate consideră că sunt relevante convorbirile telefonice înregistrate purtate de acesta cu inculpatul la data de 8 10 2009, precum și convorbirea din aceeași zi,de la orele 10 și 7 minute în cursul căreia îi spune fiicei sale să arunce alcoolul.

Depune la dosarul de recurs copiile tuturor probelor cu privire la cele expuse oral în susținerea recursului, aflate în dosarul de urmărire penală.

Își încheie cuvântul punând concluzii de admitere a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism casare în parte a Încheierii de ședință din data de 10 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosar nr- și, pe fond, de admitere a propunerii de arestare preventivă pentru 29 de zile a inculpaților, și G întrucât inculpații, prin raportare la probatoriul administrat,se află în situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul,critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. Sub aspectul legalității susține că în fața tribunalului, atât inculpatul cât și inculpatul - au fost lipsiți de asistență juridică în sensul că au fost asistați de același apărător desemnat din oficiu în împrejurările în care din declarațiile date de acestea rezultă limpede că au interese procesuale contrarii, se impunea, din punct de vedere procedural să fie asistați de apărători diferiți, asistarea lor de același apărător echivalează cu neasistarea juridică. Cu sancțiunea actului în baza art. 197 alin. 2 raport la art. 171 alin. 2. Cod procedură penală. Un al doilea motiv de nelegalitate îl constituie faptul că instanța de fond a respins cererea de grefă formulată anterior luării declarației inculpaților încălcând astfel art. 6 paragraf 3 din CEDO, astfel că inculpații o parte au dat declarații care, ulterior, au fost valorificate de către instanța de fond împotriva lor, ca temeiuri ale arestării preventive, iar o parte nu au dat declarații. Art. 150 Cod procedură penală nu a fost respectat. Această nelegalitate atrage incidența art. 197 alin. 1 și 4 teza finală Cod procedură penală. Pentru motivele de nelegalitate pune concluzii de casare a încheierii atacate și trimitere a cauzei pentru rejudecare în condiții de deplină legalitate.

Pe temeinicia încheierii atacate arată că va întrebuința noțiunile "cheie": rezonabilitate, periculozitate, necesitate, toate coroborate cu oportunitate în luarea măsurii arestării preventive.

Pericolul social al faptelor cercetate de organele de urmărire penală a fost supradimensionat iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta judecarea în libertate a inculpaților a fost exagerat. Toate faptele cercetate, în speță, se reduc la contrafacerea unor băuturi alcoolice. Invocă dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, subliniază faptul că inculpatul este fără antecedente penale, nu poate fi verificată competența organului de urmărire penală întrucât nu este estimat vreun prejudiciu. Față de cele susținute solicită să se constate că propunerea de arestare preventivă a clientului său, formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este pripită.

Art. 149¹alin. 12 coroborat cu art. 146 alin. 11¹Cod procedură penală în raport de expunerea anterioară permite instanței să aprecieze că, în faza procesuală curentă, este utilă continuării și finalizării urmăririi penale, instituirea unei alte măsuri preventive. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în principal trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea propunerii de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și în subsidiar de casarea a încheierii atacate și instituire a măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara.

Apărătorul ales al recurentului inculpat -, având cuvântul,critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. Precizează că, în mare parte motivele de recurs sunt comune cu cele susținute de colegul său cu privire la recursul declarat de inculpatul, astfel că sub aspectul legalității, arată că în fața tribunalului, atât inculpatul cât și său au fost lipsiți de asistență juridică în sensul că au fost asistați de același apărător desemnat din oficiu în împrejurările în care din declarațiile date de acestea rezultă limpede că au interese procesuale contrarii, se impunea, din punct de vedere procedural să fie asistați de apărători diferiți, asistarea lor de același apărător echivalează cu neasistarea juridică. Sancțiunea actului este nulitatea absolută fiind incidentă ipoteza art. 197 alin. 2 Cod procedură penală. Al doilea motiv de nelegalitate îl constituie faptul că instanța de fond a respins cererea de grefă formulată anterior luării declarației inculpatului, încălcându-se astfel dispozițiile art. 6 paragraf 3 din CEDO. Această nelegalitate atrage incidența art. 197 alin. 1 și 4 teza finală Cod procedură penală. Refuzul grefei inculpatului cu apărătorul ales conduce la darea unei declarații de către inculpat, declarație care este utilizată de către instanță în motivarea măsurii arestării preventive. Pentru motivele de nelegalitate pune concluzii de casare a încheierii atacate și trimitere a cauzei pentru rejudecare în condiții de deplină legalitate. Al treilea aspect al nelegalității se referă la faptul că ordonanța de reținere a clientului său nu face nicio referire la art. 148 Cod procedură penală fiind încălcate astfel dispozițiile art. 137 Cod procedură penală. Faptul că nu este indicat cazul reglementat de art. 148 Cod procedură penală pentru care se solicită apărarea îl împiedică pe apărător să formuleze apărări pentru clientul său, Subliniază că pe prima pagină a referatului nr. 78D/P/2009 din data de 09.10.2009 textual se solicită în "temeiul dispozițiilor art. 149¹Cod procedură penală și următoarele Cod procedură penală." luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile, fără a fi făcută referire la art. 148 Cod procedură penală. În continuarea arată că din analiza considerentelor încheierii atacate nu rezultă motivele pentru care starea de libertate a clientului său ar considera un pericolul concret pentru ordinea publică. În încheierea pledoariei sale subliniază faptul că indiciile temeinice cu privire la inculpatul sunt îndoielnice în plus solicită să se aibă în vedere faptul că clientul său, la data de 31 octombrie 2009 urmează a se căsători, așa cum rezultă și din invitația la nuntă depusă la dosar. Pentru argumentele expuse solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în principal trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecarea propunerii de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și în subsidiar de casarea a încheierii atacate și instituire a măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara.

Apărătorul ales al recurentului inculpat -, având cuvântul critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. complet la susținerile antevorbitorilor însușindu-și criticile expuse de către aceștia și în susținerea recursului clientului său, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca nefondată și vădit inoportună.

Clientul său este cercetat, în stare de libertate, pentru aceleași fapte, într-un alt dosar, de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sf. G. Inculpații care nu au declarat au avut o poziție procesuală mai bună decât cei care au dat declarații. Clientul său a dat declarații neconforme cu realitate care însă au fost valorificate de către instanță drept indicii de vinovăție în motivarea încheierii atacate, deși declarația acestuia nu are nicio legătură cu realitatea din moment ce nu administrează nici un fel de firmă. Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, subliniază faptul că inculpatul nu are antecedente penale, întrucât faptul că este cercetat într-un alt dosar, început în anul 2004 și nefinalizat nu înseamnă că inculpatul pe care-l apără are antecedente penale și că nu existe nici un fel de probe care să susțină teza prezentării pericolului concret pentru ordinea publică a stării de libertate a inculpatului. În speță nu este vorba despre alcool falsificat cum greșit s-a enunțat în multe rânduri ci de alcool produs în afara regimului accizabil.

Solicită să se remarce că deși inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție se află arestat preventiv fără ca la dosarul cauzei să existe probe ori indicii temeinic cu privire la vinovăția acestuia.

Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, rejudecând, să dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Primul apărător ales al recurentului inculpat având cuvântul critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca nefondată. Nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a clientului său prezintă un pericolul concret pentru ordinea publică ori ar impieta în vreun fel asupra bunei desfășurări a procesului penal.

Procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii din 09.10.2009 este lovit de nulitate astfel că toate actele subsecvente acestuia sunt nule, inclusiv referatul nr. 78D/P/2009 din data de 09.10.2009 prin care instanța a fost investită cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților, formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. În concret arată că inculpatului pe care-l apără i-a fost adusă la cunoștință o învinuire a altei persoane iar inculpatul în declarația sa își formulează apărări cu privire la învinuirea care nu-l privea, astfel a precizat că nu a transportat alcool și nu a vândut băuturi alcoolice pe raza municipiilor C și Pitești. Reprezentantul Ministerului Public, la tribunal, a confirmat cele declarate de. Solicită să se constate că i s-a prezentat o învinuire care nu-l privea, i s-a luat declarație pentru respectiva învinuire, procurorul confirmă că nu a vândut și transportat alcool pe raza municipiilor C și Pitești și propune arestarea inculpatului pentru o altă învinuire. Pentru motivul arătat solicită admiterea recursului și respingerea propunerii de arestare a clientului său. Solicită să se constate că declarație luată inculpatului de către procuror a fost luată cu încălcarea legii întrucât nu este precizată ora de începere a luării declarației și de finalizare acestui act deoarece înainte de a lua declarație, procurorul deja formulase referatul cu propunerea de arestare pe care l-a înregistrat la instanță pentru a se încadra în termenul prevăzut de lege. Instanța întrucât declarația inculpatului la urmărire nu a fost luată cu respectarea reglementărilor procedurale urmează aoc onsidera inexistentă și aoî nlătura ca atare astfel că și, pe cale de consecință propunerea de arestare a fost formulată cu nerespectarea legii.

Solicită să se constate lipsa confirmării rezoluției de începere a urmăririi penale a clientului său, în lipsa căreia nu putea fi făcută propunerea de arestare preventivă a inculpatului.

Măsura arestării preventive nu se justifică în raport cu scopul acestei măsuri nu se justifică în condițiile în care referirea la situația de fapt în ceea ce-l privește pe clientul său, se rezumă la rând,în sensul că a făcut activități de distribuire a alcoolului în municipiul C și Art. 143 Cod procedură penală este încălcat de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în măsura în care nu sunt arătate indiciile temeinice pentru care solicită luarea măsurii arestării preventive. Depune practică judiciară cu privire la faptul că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie dovedit.

Cu privire la persoana inculpatului solicită să se rețină faptul că este grav bolnav.

Invocă necesitatea respectării principiului egalității de tratament judiciar întrucât dosarul privește 100 de inculpați din care numai pentru o parte s-a propus arestarea preventivă care a fost dispusă numai pentru aop arte din această parte.

Pentru argumentele expuse solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în principal, rejudecând propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să o respingă, iar în subsidiar de casare a încheierii atacate și instituire a măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi țara.

Al doilea apărător ales al recurentului inculpat având cuvântul critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca nefondată. Nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a clientului său prezintă un pericolul concret pentru ordinea publică ori ar impieta în vreun fel asupra bunei desfășurări a procesului penal.

la toate susținerile colegului său și precizează că prin procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii din 09.10.2009 s-a reținut în sarcina clientului său faptul că a comercializat băuturi alcoolice pe raza municipiilor C și Pitești, fapt absolut nereal astfel că actul este lovit de nulitate și, potrivit legii toate actele subsecvente acestuia sunt nule, inclusiv referatul nr. 78D/P/2009 din data de 09.10.2009 prin care instanța a fost investită cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Ulterior, prin referat s-a precizat că inculpatul comercializa alcool în C pentru ca procurorul reprezentant al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în sala de judecata să precizeze că de fapt inculpatul a comercializat alcool în B

Art. 143 Cod procedură penală este încălcat de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în măsura în care nu sunt arătate indiciile temeinice pentru care solicită luarea măsurii arestării preventive.

Primul apărător ales al recurentului inculpat având cuvântul critică încheierea atacată ca vădit netemeinică în raport cu dispozițiile art. 136 Cod procedură penală și, totodată arată că aderă la susținerile tuturor antevorbitorilor. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca nefondată. Nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a clientului său prezintă un pericolul concret pentru ordinea publică ori ar impieta în vreun fel asupra bunei desfășurări a procesului penal.

Măsura arestării preventive este excesivă în raport cu lipsa antecedentelor penale, cu faptul că este tată a doi copii și că nu sunt probe din care să rezulte că prezintă pericolul concret pentru ordinea publică, în plus, din actele medicale depuse la dosar rezultă că inculpatul este grav bolnav.

la criticile detaliate de colegii săi, avocații celorlalți inculpați, pe care la apreciază ca fiind incidente și în susținerea recursului clientului său.

Invocă egalitatea de tratament juridic în raport de faptul că în prezenta cauză sunt cercetate, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni, 108 persoane și arată că nu a reușit să deceleze până la momentul de față motivele pentru care în speță, în condițiile unei laturi civile neprecizate, unii cercetați sunt propuși pentru arestare iar alții nu.

Consideră că, întrucât situația clientului său din punct de vedere circumstanțial este aceeași cu situația inculpaților și se impune ca și față de acesta să fie luată aceeași măsură preventivă, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara.

Al doilea apărător ales al recurentului inculpat având cuvântul critică încheierea atacată ca vădit netemeinică în raport cu dispozițiile art. 136 Cod procedură penală. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca nefondată. Nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a clientului său prezintă un pericolul concret pentru ordinea publică ori ar impieta în vreun fel asupra bunei desfășurări a procesului penal.

la criticile detaliate de colegii săi, avocații celorlalți inculpați, pe care la apreciază ca fiind incidente și în susținerea recursului clientului său.

Pune concluzii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Apărătorul ales al recurentului inculpat având cuvântul critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică.

Având cuvântul critică încheierea atacată ca vădit netemeinică în raport cu dispozițiile art. 136 Cod procedură penală. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca nefondată. Nu există nici o probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a clientului său prezintă un pericolul concret pentru ordinea publică ori ar impieta în vreun fel asupra bunei desfășurări a procesului penal.

Solicită să se constate că nu sunt îndeplinite cerințele art. 143 coroborat cu art. 148 Cod procedură penală pentru a fi justificată luarea măsurii arestării preventive.

la criticile detaliate de colegii săi, avocații celorlalți inculpați, pe care la apreciază ca fiind incidente și în susținerea recursului clientului său.

Din convorbirile telefonice nu rezultă vreo vinovăție a clientului său. Subliniază faptul că inculpatul lucrează la o societate comercială a cărui obiect de activitate îl reprezintă tipărirea de etichete, pliante, banderole etc., lucrări pe care le efectuează în baza comenzilor pe care le primește de la clienți astfel că faptul că și-a îndeplinit obiectul de activitate nu poate fi interpretat ca o faptă penală. Nu a tipărit nici un fel de etichete ori banderole care au regim special ci este vorba numai de lucrări care era autorizat să le efectueze. Subliniază faptul că atribuțiile de serviciu ale clientului său constau tocmai în a primi astfel de comenzi și a le da în lucru. Își încheie cuvântul solicitînd punerea în libertate a clientului său, subliniind faptul că nu are antecedente penale și că este absolvent de facultate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpații, -, -, și, ca neîntemeiate și menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică în ceea ce-i privește pe aceștia.

În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpaților recurenți la cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Referitor la faptul că instanța de fond nu a încuviințat cererile de grefă a avocaților cu inculpații înainte de ascultarea acestora pe fond nu conduce la nulitatea hotărârii întrucât reprezintă o măsură dispusă de către instanță în vederea bunei soluționări a cauzei. Din punct de vedere procedural în proces sunt audiați inculpații și nu apărătorii acestora.

Susținerile referitoare la competența organului de urmărire penală ca fiind Direcția Națională Anticorupție și nu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu sunt fondate. Prejudiciul este creat datorită producerii de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat și nu urmare unei evaziuni fiscale.

Susținerile că în referatul nr. 78 DP/2009 din 09 10 2009, nu s-ar fi indicat incidența art. 148 Cod procedură penală nu sunt reale, astfel că la fila 40 referatului este indicat textul de lege cerut de procedură.

Apărările formulate de inculpatul în sensul că 2200 litri alcool de 96 grade găsit în custodia sa era destinat unei nunți care urma să se desfășoare în familia sa, sunt nereale. Iar, procurorul, personal, precizează că a susținut în fața tribunalului, faptul că inculpatul a desfășurat activitatea de distribuție a alcoolului pe zona C - B astfel că susținerile că există 3 locuri diferite, C, Pitești, C și B nu este reală iar în ordonanța de care a făcut vorbire apărătorii inculpatului s-a menționat din eroare o altă situație de fapt al unui alt inculpat din dosarul penal 161/D/P/2008 însă atunci când organul de urmărire penală a vrut să i-a declarație inculpatului, care a uzitat de dreptul de a tăcea, i s-a adus la cunoștință învinuirea reală încadrarea juridică corectă. Inculpații și au fost asistați de același apărător ales în exercițiul dreptului lor de a-și angaja ce apărător doreau. Dacă era asigurată asistența juridică din oficiu astfel că inculpații ar fi fost asistați de același apărător desemnat din oficiu se putea pune în discuție nulitatea absolută însă în împrejurarea în care au fost asistați juridic de apărător ales, orice discuție de acest fel devenea inoportună.

Apreciază că sunt neîntemeiate cele 6 recursuri și pune concluzii de respingere a acestora ca atare.

Apărătorul ales al intimaților inculpaților și pune concluzii de respingere, ca nefundat, a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. La pagina 30 încheierii atacate se afla motivarea completă și corectă a tribunalului în baza căreia a dispus respingerea propunerii de arestare formulată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Apărătorul ales al intimaților inculpați și pune concluzii de respingere, ca nefundat, a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de menținere a încheierii atacate, în ceea ce-i privește pe clienții săi, ca fiind legală și temeinică, corect, complet și amplu motivată și bine documentată. S-a avut în vedere dispozițiilor art. 136 alin. 8 Cod procedură penală. Solicită să fie menținută dispoziția tribunalului, din considerente legale și umanitare, raportat și la actele medicale depuse la dosar.

Apărătorii aleși ai intimatului inculpat G, având pe rând cuvântul, pun concluzii de respingere, ca nefundat, a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de menținere a încheierii atacate, în ceea ce-l privește pe clientul lor, ca fiind legală și temeinică.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt este de acord cu avocatul său și solicită să fie judecat în stare de libertate.

Recurentul inculpat - având ultimul cuvânt susține că nu este vinovat și subliniază faptul că nu aparține niciunui grup infracțional, dintre toți cei prezenți nu cunoaște decât pe vărul său, respectiv numitul. Solicită să fie judecat în stare de libertate întrucât la data de 31 octombrie 2009 urmează a se căsători iar viitoare sa soție este deja însărcinată.

Recurentul inculpat - având ultimul cuvânt declară că nu este vinovat și solicită să fie judecat în libertate.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt este de acord cu avocații săi și solicită să fie judecat liber.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt solicită să fiu judecat liber.

Intimatul inculpat având ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul ales și declară că este nevinovat.

Intimatul inculpat este de acord cu apărătorul ales și declară că este nevinovat.

Intimatul inculpat având ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul ales și declară că este nevinovat.

Intimatul inculpat G având ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul ales și declară că este nevinovat.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 10 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, în temeiul art.149¹alin.9 Cod procedură penală, a fost admisă - în parte - propunerea formulată de Direcția de Investigații a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În baza art. 149¹alin. 10 Cod procedură penală, raportat la art.136, art.143 și art.148 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților:, și, pe o perioadă de 29 zile, începând de la 10.10.2009 la 07.11.2009 inclusiv.

În baza art. 149¹alin. 10 Cod procedură penală, raportat la art.136, art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la încarcerare.

În baza art. 149¹alin. 9 Cod procedură penală, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă a inculpaților și.

În baza art.149¹alin.12 Cod procedură penală, cu referire la art.146 alin.11¹Cod procedură penală și art.145¹cu referire la art.145 Cod procedură penală s-a dispus luarea față de inculpații G și măsurii obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 zile.

În baza art.145 alin.1¹Cod procedură penală, au obligați inculpații G și ca, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, să se supună următoarelor obligații:

a)- să se prezinte la organele de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b)- să se prezinte la organul de poliție în a cărei circumscripție se află locuința ori de câte ori sunt chemați;

c)- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată care a dispus măsura;

d)- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

În baza art.145 alin.2²Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor ce le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

În baza art.149¹alin.9 Cod procedură penală, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă a inculpaților, și -.

S-a dispus punerea în libertate a inculpatului - la expirarea duratei reținerii.

Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului - din examinarea actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, administrate în cauză până în această fază procesuală, din această perspectivă - a constatat existența indiciilor temeinice în accepțiunea legală dată acestei noțiuni, care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații, și au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați sau cel puțin unele din faptele pentru care sunt cercetați.

Astfel, pentru inculpații și indiciile temeinice rezultă din următoarele mijloace: declarațiile martorilor, G și, procesele verbale de percheziție domiciliară la locuințele celor doi inculpați precum și la adresele din sat, com unde au fost identificate fabrici de alcool și multitudinea proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate atât între cei doi inculpați, cât și între aceștia și ceilalți inculpați, învinuiți și alte persoane. Apărarea inculpatului în sensul că nu știa cu ce se ocupă vărul său, inculpatul, nu poate fi reținută întrucât atât din declarațiile martorului G, cât și din convorbirile telefonice rezultă fără dubiu că acesta îl ajuta pe coinculpatul, fiind implicat în mod direct în funcționarea fabricii de alcool.

Pentru inculpații și indiciile temeinice rezultă din multitudinea proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpați cu numitul și alte persoane, respectiv cu coinculpatul, convorbiri telefonice din care rezultă fără dubiu că este vorba de alcool contrafăcut, precum și de mențiunile pe care ar trebui să le poarte etichetele și demersurile făcute pentru procurarea unor astfel de etichete și din declarația inculpatului dată în fața judecătorului. Din această declarație rezultă că la firma administrată de inculpat s-a efectuat o percheziție ocazie cu care a fost identificat un recipient cu alcool denaturat, însă la dosarul cauzei nu se regăsește procesul verbal de percheziție.

Pentru inculpatul indiciile temeinice rezultă din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu coinculpatul, ce au avut ca obiect efectuarea etichetelor pentru băutura alcoolică coroborate cu procesul verbal de percheziție la SC 2001 SRL, locul de muncă al inculpatului, în care se reține că au fost identificate mai multe etichete pentru băuturi alcoolice și nealcoolice, precum și cu Nota de constatare seria - nr. - încheiată de Garda Financiară, în care se reține că SC 2001 SRL nu a avut comenzi de etichete pentru băuturi alcoolice în anul 2009, fapt rezultat din verificarea documentelor prezentate și conform notei explicative dată de inculpat în calitate de director comercial.

Pentru inculpatul, indiciile temeinice rezultă din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu coinculpatul, din care rezultă fără dubiu că inculpații vorbeau de alcool, într-una din convorbiri făcându-se referire la marca și de costul acestuia coroborate cu procesul verbal de percheziție domiciliară în care s-a reținut că în locuința inculpatului au fost identificate cantități însemnate de alcool, precum și cu declarația inculpatului dată în fața judecătorului în care arată că nu a achiziționat sau vândut niciodată băuturi alcoolice și nu a discutat niciodată cu inculpatul despre achiziționarea de băuturi alcoolice.

Pentru inculpatul G, indiciile temeinice rezultă din declarația inculpatului dată în fața judecătorului coroborată cu procesul verbal încheiat la data de 17.04.2009 de către inspectori din cadrul P - Serviciul de Investigare a Fraudelor, precum și cu procesul verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate de inculpat cu coinculpatul în data de 14.07.2009, dar numai pentru unele dintre faptele reținute în sarcina sa.

Pentru inculpatul, se reține existența unor indicii temeinice ce rezultă din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de acesta cu diferite persoane în care se vorbește într-o oarecare clandestinitate de vânzare de alcool, sticle și etichete, dar care nu justifică luarea celei mai aspre dintre măsurile privative de libertate, dat fiind și faptul că toate controalele și perchezițiile efectuate la firmele administrate de inculpat nu au pus în evidență nereguli.

Mai mult, în actul de sesizare (fila 12) se reține de către procuror că în cadrul uneia dintre fabricile deținută de una din societățile inculpatului, "pe lângă alcoolul obținut în mod legal, se produce și o mare cantitate de alcool "la negru", care este scos din instalația tehnologică de producție prin intermediul unui dispozitiv special de captare a vaporilor de alcool precum și o conductă mascată în barele de susținere, care permite colectarea alcoolului într-un rezervor de inox aflat sub pământ", însă la percheziția efectuată la acea fabrică nu a fost identificată instalația la care face referire procurorul și nici alte nereguli.

Totodată, s-a constatat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală, cu privire la inculpații, și, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru mare parte dintre faptele pe care se presupune că le-au săvârșit inculpații este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În aprecierea acestei ultime condiții, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică, în lipsa unei definiții legale, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se tine cont la alegerea măsurii preventive, conform art. 136 alin. final din Codul d e procedură penală), printre care natura și gravitatea faptelor săvârșite, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului etc. Or, în speță, se constată ca inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor (cea mai mare este de 3 - 12 ani închisoare și interzicerea unor drepturi), ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, respectiv o activitate laborioasă desfășurată de mai multe persoane și cu premeditare pe o perioadă de timp îndelungată, din urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, respectiv pericol pentru sănătatea consumatorilor unor astfel de produse contrafăcute puse în circulație fără avize sanitare corespunzătoare, produse cu încălcarea normelor igienice și în condiții improprii alimentației publica, de atingerea adusă drepturilor de proprietate industrială tuturor titularilor ai mărcilor pe care le-au contrafăcut, de valoarea importantelor cantități de alcool sustrase regimului de antrepozitare fiscală și pe cale de consecință taxării și accizării, toate acestea reliefând și o periculozitate sporită a inculpaților, având în vedere și împrejurarea că acest gen de fapte a cunoscut o creștere alarmantă, dar și de titudinea procesuală a inculpaților (aceștia nu numai că nu recunosc săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, dar chiar afirmă că nu se cunosc între ei, prezentând apărări neconvingătoare, împrejurări ce denotă o concepție greșită și o atitudine necorespunzătoare față de ordinea de drept, față de principiul înfăptuirii justiției precum și față de valorile sociale ocrotite de legea penală.

Totodată, s-a apreciat de către Tribunal că, infracțiunile presupus a fi săvârșite de inculpați, prin gravitatea deosebită și prin reacția publicului, creează o stare de neliniște capabilă să justifice luarea față de aceștia a celei mai exigente dintre măsurile restrictive de libertate, respectiv arestarea preventivă, fiind satisfăcute astfel și prevederile art. 5 parag. 1 lit. c și parag. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ().

Prin prisma celor mai sus expuse, Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive a inculpaților, și se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 al. 1 din Codul d e procedură penală.

Referitor la inculpații și G, Tribunalul a arătat că astfel cum s-a reținut anterior, în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că acești inculpați au săvârșit parte din faptele pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penală, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste fapte este mai mare de 4 ani închisoare, totuși lăsarea în libertate a inculpaților nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pentru a se putea dispune arestarea preventivă și nu o altă măsură preventivă restrictivă de libertate.

În acest sens, s-a avut în vedere, pe de o parte contribuția concretă a acestor inculpați la activitatea infracțională supusă cercetărilor prin raportare la activitatea infracțională a celorlalți coinculpați, ce reflectă un grad de pericol social concret relativ scăzut, deși gradul de pericol social generic al faptelor pentru care sunt cercetați este ridicat față de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, iar pe de altă parte circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv vârsta acestora, starea sănătății, astfel cum rezultă din înscrisurile medicale depuse la dosar, faptul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și au familii și locuințe stabile.

În plus, pentru inculpatul, așa cum s-a reținut la verificarea existenței indiciilor din care rezultă presupunerea rezonabilă că acesta ar fi săvârșit faptele pentru care este cercetat, indiciile existe în cauză nu justifică luarea față de acesta a măsurii arestării preventive, cea mai gravă dintre măsurile restrictive de libertate, iar pentru inculpatul G din probele administrate în cauză rezultă că legătura cu coinculpatul este slabă (o singură convorbire telefonică), iar singura cantitate de alcool dovedită a fi cumpărată de la acesta din urmă o reprezintă o Ť. ambalată în bidoane de plastic, fără nicio mențiune de proveniență sau marcă, astfel că pentru faptele reținute în sarcina lui pe acest aspect nu sunt indicii temeinice.

Față de aceste împrejurări, s-a apreciat că luarea măsura obligării de nu părăsi țara pe o durată de 30 zile este aptă să satisfacă scopul prevăzut de art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, această măsură fiind în același timp suficientă dar și necesară.

Referitor la inculpații, și, Tribunalul a apreciat că din materialul probator administrat în cauză până în acest moment procesual, nu rezultă indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că acești inculpați ar fi săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.

Singurele mijloace de probă din care se reține de procuror că rezultă indicii temeinice sunt procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpații și cu numitul și de inculpatul cu numitul și cu coinculpatul, însă acestea au fost apreciate ca nefiind relevante în conținutul lor deoarece, pe de o parte, nu se discută clar despre alcool, ambalaje, etichete ca să se poată deduce că este vorba de o activitate de contrafacere, iar pe de altă parte chiar dacă s-ar accepta că discuțiile sunt despre alcool și discuțiile purtate pe sume de bani tot există echivoc, atât timp cât unul dintre obiectele de activitate ale E, care are ca administrator pe inculpatul și ca asociat pe inculpatul, este producția de băuturi alcoolice, având autorizație de antrepozit fiscal.

În atare situație, aceste probe ar putea fi reținute ca indicii temeinice numai dacă s-ar corobora și cu alte probe din care să rezulte fără echivoc că activitatea inculpaților este cea ilicită reținută de procuror.

Astfel, din perchezițiile domiciliare efectuate la locuințele acestor inculpați, precum și la sediul E, nu au fost identificate bunuri sau înscrisuri care să intereseze cauza, astfel cum a rezultat din procesele verbale de percheziție domiciliară, din Nota de constatare seria - nr. - încheiată la data de 28.09.2009 de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Garda Financiară, în care s-a reținut că nu au fost constatate nereguli, din Nota de constatare încheiată la data de 08.10.2009 ca urmare a controlului efectuat de comisari din Garda Financiară Secția V și inspectori vamali din cadrul V, în care se reține că nu au fost constatate nereguli, cu excepția unor mici diferențe în plus sau în minus la inventarierea produselor alcoolice aflate în procesul de producție. În declarațiile martorilor audiați în cauză nu apare nicio mențiune cu privire la acești inculpați, iar din declarațiile lor, precum și din declarațiile coinculpaților nu rezultă că aceștia au comis faptele pentru care sunt cercetați.

Pentru aceste motive, Tribunalul a reținut că în cauză nu există indicii temeinice din care să rezulte că acești inculpați au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, nefiind îndeplinită condiția prevăzută de art.143 din Codul d e procedură penală.

Față de toate considerente, în temeiul art.149¹alin.9 Cod procedură penală, a fost admisă - în parte - propunerea formulată de Parchet.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs în termenul legal: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, precum și inculpații;;;;;.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de Parchet și inculpați, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.385⁶alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată că recursurile cu care a fost sesizată sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Astfel, ca situație de fapt, se rețin următoarele:

Inculpatul, la începutul anului 2008, inițiat și constituit un grup de criminalitate organizată împreună cu inculpatul, cu inculpatul și inculpatul. - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false a produselor accizabile supuse marcării. Astfel, inculpatul a preluat mari cantități de alcool "la negru", produs în fabrica de distilare, rafinare și mixare a băuturilor alcoolice deținută de inculpatul, pe care l-a prelucrat sub forma unor băuturi alcoolice dintre cele ușor vandabile pe piață, livrate fără întocmirea de documente fiscale, sau cu întocmirea unor facturi false, către o adevărată rețea de beneficiari - persoane fizice, special constituită în acest sens, care asigură distribuția produselor contrafăcute la nivelul întregii țări. În scopul asigurării fluxului continuu al activității secției ilicite de producere și îmbuteliere băuturi alcoolice contrafăcute, inc. a cooptat în grupul infracțional o serie de persoane care dețin fiscale de producere alcool sau care au intrare directă în astfel de, care i-au livrat cu ritmicitate importante cantități de alcool, scos din antrepozitul fiscal fără întocmirea de documente fiscale, cu încălcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea și circulația alcoolului. Inculpatul a mai achiziționat în mod constant alcool - materie primă pentru producerea băuturilor alcoolice contrafăcute, de la antrepozitul fiscal aparținând SC SRL -, jud. Pentru confecționarea etichetele și banderolele de marcare fiscală false utilizate de inc. pentru aplicarea pe sticlele de băuturi alcoolice contrafăcute produse în secția clandestină, acesta a apelat la înv. Sh. Al, acesta la rândul său, contactându-l în acest sens pe inc. - deținător al unei tipografii clandestine în care confecționează etichete și banderole de marcare fiscală false. De asemenea, inculpatul a comandat diverse cantități de etichete și banderole de marcare fiscală false necesare îmbutelierii diverselor mărci de băuturi alcoolice contrafăcute la tipografia aparținând SC SRL, din mun. B, str. - inculpatului, care îi prelua și onora comenzile.

Inculpatul -, la începutul anului 2008, inițiat și constituit un grup de criminalitate organizată împreună cu inc., inc. și înv. - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. Astfel, inc. -, vărul inculpatului, l-a ajutat pe acesta să înființeze o secție clandestină în care se procesează și îmbuteliază alcoolul achiziționat "la negru", care în prezent funcționează din strada - din alcoolice obținute aici sunt livrate, fără întocmirea de documente fiscale, sau cu întocmirea unor facturi false, către o adevărată rețea de beneficiari - persoane fizice, special constituită în acest sens, care asigură distribuția produselor contrafăcute la nivelul întregii țări. De asemenea, inculpatul se ocupă și cu procurarea ambalajelor pentru băuturile alcoolice contrafăcute, între care și.

Inculpatul a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. În derularea activității infracționale, inculpatul a achiziționat alcoolul de la inculpații, -și G, pe care ulterior l-a revândut vrac - către procesatorii clandestini, sau îmbuteliat la pet-uri de diferite litraje - către diverse persoane fizice, profitul său rezultând din diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare.

Astfel, inculpatul a achiziționat cu bună știință de băuturi alcoolice contrafăcute marca, etc. și le-a comercializat către alți clienți în zona C - Totodată, în calitate de client constant care se ocupa cu distribuția alcoolului și a băuturilor alcoolice contrafăcute de inculpatul, acesta a avut un rol foarte important în activitatea infracțională a grupului, constând între altele în faptul că, prin activitatea infracțională desfășurată, de a comanda celorlalți membrii ai grupului infracțional confecționarea unor importante cantități de băuturi alcoolice contrafăcute, cu indicarea mărcilor și cantităților la care să fie ambalate, de a le prelua în vederea desfacerii urgente, acesta a asigurat grupului de criminalitate organizată o parte din resursele financiare necesare continuării procesului de producere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal autorizat, și totodată, prin comenzile constante și ritmice a asigurat continuitatea activității ilicite, astfel încât fabrica să nu fie în situația de a avea stocuri de marfă nedistribuite și nici blocaje financiare care să determine stagnarea activității.

Inculpatul - a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. Astfel, inculpatul a transportat alcoolul livrat de inculpatul, scos din antrepozitul fiscal fără întocmirea de documente fiscale, cu încălcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea și circulația alcoolului, către inculpatul. De asemenea, inculpatul i-a livrat lui cereale la negru, în schimbul cărora a primit importante cantități de alcool, pe care le-a distribuit mai multor clienți, între care și inculpatului. Totodată, inculpatul a achiziționat alcool atât vrac, cât și îmbuteliat la pet-uri, pe care l-a comercializat către diferite persoane fizice.

Inculpatul a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. Astfel, în calitate de administrator al SC SRL -, jud. V, care are ca obiect de activitate producerea de alcool, inculpatul, pe lângă alcoolul obținut în mod legal, producea și o mare cantitate de alcool "la negru", care era ulterior livrat, fără întocmirea de documente fiscale, inculpatului - zis " ", care îl prelucra sub forma unor băuturi alcoolice dintre cele ușor vandabile pe piață.

Inculpatul a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, cu inculpatul și inculpatul. - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false a produselor accizabile supuse marcării. Astfel, în cadrul fabricii de distilare, rafinare și mixare a băuturilor alcoolice, deținute de inculpatul prin intermediul societății comerciale - la care este asociat, pe lângă alcoolul obținut în mod legal, se produce și o mare cantitate de alcool "la negru", care este scos din instalația tehnologică de producție prin intermediul unui dispozitiv special de captare a vaporilor de alcool precum și o conductă mascată în barele de susținere, care permite colectarea alcoolului într-un rezervor de inox aflat sub pământ, alcool care este ulterior livrat inculpatului - zis, care îl prelucrează sub forma unor băuturi alcoolice dintre cele ușor vandabile pe piață. De asemenea, inculpatul mai deține o fabrica de prelucrare și îmbuteliere alcool în cadrul căreia procesează o parte a alcoolului brut.

Inculpatul - a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. Astfel, inculpatul, la indicațiile inculpatului, în cadrul fabricii de distilare, rafinare și mixare a băuturilor alcoolice a societății comerciale -, a preparat alcool "la negru", care este scos din instalația tehnologică de producție prin intermediul unui dispozitiv special de captare a vaporilor de alcool precum și o conductă mascată în barele de susținere, care permite colectarea alcoolului într-un rezervor de inox aflat sub pământ, pe care l-a livrat către diverși beneficiari, printre care inculpatul - zis " " și alți membrii ai grupului infracțional, fără întocmirea de documente fiscale, cu încălcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea și circulația alcoolului.

Inculpatul - a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. Astfel, inculpatul -, în calitate de asociat la SC SRL -, jud. V, sub coordonarea directă a înv. - zis " ", a supravegheat procesul de producție a alcoolului în cadrul fabricii de distilare și rafinare deținută de această societate, în cadrul căreia, pe lângă alcoolul obținut în mod legal, se producea și o mare cantitate de alcool "la negru", care ulterior era livrată, fără întocmirea de documente fiscale, cu încălcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea și circulația alcoolului, inculpatului și altor membrii ai grupului infracțional organizat, care îl prelucrau sub forma unor băuturi alcoolice dintre cele ușor vandabile pe piață. De asemenea, inculpatul - prelua și onora comenzi privind distribuția de alcool, fără întocmirea de documente fiscale, înștiințându-l în prealabil de aceasta pe inculpatul.

Tribunalul a apreciat în mod just asupra întrunirii, în persoana fiecăruia dintre inculpați, a condițiilor prevăzute de art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, dispunând - în mod legal și temeinic - luarea măsurilor preventive pentru fiecare, respectiv: arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a inculpaților, și - de la data de 10.10.2009 și pentru și de la data încarcerării; măsura obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile - pentru inculpații și și s-a dispus respingerea propunerii de arestare cu privire la inculpații, și, această soluție întemeindu-se pe o evaluare judicioasă și obiectivă a întregului probatoriu administrat până în prezent în faza de urmărire penală, atât sub aspectul existenței unor date și indicii temeinice - în accepțiunea art.68¹din Codul d e procedură penală - care justifică presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către aceștia a faptelor penale de care sunt acuzați, cât și din perspectiva stării de pericol ce ar fi generată pentru ordinea publică de lăsarea lor în libertate, totodată fiind pe deplin justificată și aprecierea că măsurile dispune sunt în măsură să garanteze buna desfășurare a procesului penal față de dispozițiile art. 136 alin. 1 din Codul d e procedură penală.

Astfel, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prev. de art. 143 din Codul d e procedură penală, întocmai ca și judecătorul de la instanța de fond Curtea constată că materialul probator strâns până în acest moment procesual relevă suficiente date și indicii temeinice care îndreptățesc bănuiala legitimă că inculpații;;;;, G și ar fi comis infracțiunile pentru care sunt cercetați.

rezonabilă a instanței - în accepțiunea art.5 parag.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - că inculpații au comis faptele pentru care împotriva lor s-au formulat acuzații oficiale prin începerea urmăririi penale este fundamentată de amplul ansamblu probator administrat la urmărirea penală, însă în mod corect s-a apreciat că față de inculpații, și, acestea sunt insuficiente, dacă nu aproape inexistente. De altfel, inculpații nu contestă existența motivelor verosimile de a crede că au săvârșit într-adevăr faptele respective.

De asemenea, Curtea găsește întru-totul justificată și aprecierea Tribunalului cu privire la pericolul concret pe care îl prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților pentru care s-a dispus măsura preventivă a arestului și care sunt pe deplin însușite de instanța de control judiciar.

Totodată, la evaluarea acestei condiții prev. de art. 148 lit. f teza a II-a din Codul d e procedură penală, necesară a fi îndeplinită pentru luarea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că nu pot fi ignorate nici amploarea pe care acest gen de infracțiuni a cunoscut-o în ultima perioadă, cu consecințe dramatice pentru bugetul statului - mai ales în situația existenței crizei economico-financiare - puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legate de crima organizată pe acest aspect, al traficului de alcool o generează în rândul membrilor societății civile și nici împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor, aspect care se pare că și în cazul de față, astfel cum susțin înșiși inculpații, a jucat un rol determinant în angrenarea lor în activitatea infracțională, acest argument fiind de natură să justifice în mod rezonabil și temerea că, aflați în libertate, ei prezintă un risc ridicat de reluare a activității infracționale, ordinea publică fiind astfel pusă în pericol.

În raport cu gravitatea sporită a faptelor ce fac obiectul acuzației formulate împotriva inculpaților, și, datele personale invocate nu pot constitui argumente pertinente care să justifice aprecierea că privarea lor de libertate nu ar fi necesară, conduita socială avută înainte și după comiterea faptelor urmând a fi eventual ulterior valorificată în mod corespunzător în procesul de individualizare a pedepsei, în situația în care, evident, se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva lor.

În acest sens, și în jurisprudența, s-a statuat în mod constant că rolul măsurii arestării preventive este tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor și, totodată, că datele și informațiile care suscită bănuielile pe care se întemeiază această măsură nu trebuie să prezinte același nivel de certitudine cu cele care permit trimiterea în judecată și, cu atât mai puțin, condamnarea unei persoane (a se vedeahotărârile pronunțate în cauzele și Murray contra Marii Britanii).

Referitor la critica privind incidența dispozițiilor art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază susținerile apărării ca fiind neîntemeiate, întrucât, la fond, asistența juridică a inculpaților și a fost asigurată de avocat desemnat din oficiu - - cu împuternicire avocațială aflată la fila 54, inculpații nu au interese contrare, iar avocatul a susținut cauza fiecăruia în parte.

Cu privire la "egalitatea de tratament", Curtea arată că împrejurarea cercetării în stare de libertate a altor inculpați sau față de care s-a luat o măsură preventivă mai blândă, în aceeași cauză nu este de natură a determina dispunerea unei măsuri similare și în ceea ce îi privește pe inculpații arestați, pe considerentulegalității de tratament juridic, întrucât măsura arestării preventive, ca de altfel și răspunderea penală, are un caracter strict personal, subzistența temeiurilor acesteia apreciindu-se, în concret, în persoana fiecărui inculpat, în raport cu circumstanțele reale ale faptelor comise, dar și cu datele individuale proprii.

În speță, există indicii temeinice de comitere a unor fapte penale, nefiind administrată nicio probă care să ateste că aceste temeiuri au dispărut, așa încât, în acest moment procesual și pentru motivele expuse mai sus, nu se poate susține că se încalcă prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații.

În sfârșit, raportându-se la scopul măsurii arestării preventive, astfel cum este definit în art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală (pentru inculpații pentru care s-a luat această măsură), Curtea apreciază că luarea acestei măsuri este necesară și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, pentru a nu fi periclitată lămurirea completă a cauzei și stabilirea corectă a adevărului judiciar, având în vedere complexitatea cauzei - pluralitatea de fapt și de făptuitori.

Față de aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchet și de inculpații;;;;;.

În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Conform art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală;

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații;;;;; împotriva încheieri de ședință din Camera de Consiliu din data de 10 octombrie 2009 Tribunalului București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism împotriva aceleiași încheieri.

Obligă fiecare recurent:;;; G;; la câte 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

iu- -

GREFIER,

Red.

Dact.

Ex.2

Red.--

Președinte:Dumitrița Piciarcă
Judecători:Dumitrița Piciarcă, Lavinia Lefterache, Corneliu Bogdan

#Judecator Dumitrita Piciarca

Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 357/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 357/2009. Curtea de Apel Bucuresti