Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 389/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 389
Ședința publică de la 14 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scripcariu Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela
JUDECĂTOR 3: Susanu Claudia
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului în cursul judecății.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din cuprinsul căruia rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare pentru acest termen de judecată, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului declarat de acesta, casarea încheierii instanței de fond și revocarea măsurii de arest preventiv luată față de acesta. Urmează ca în raport de actele și lucrările dosarului să se aprecieze cu privire la recursul inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că încheierea Tribunalului Vaslui din 04.06.2008 prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului este legală și temeinică. În moc corect prima instanță a constatat că sunt incidente disp. art. 148 lit. așf Cod procedură penală, inculpatul sustrăgându-se atât de la urmărirea penală cât și de la judecată, și, raportat la faptele ce i se impută acestuia, a dispus arestarea lui preventivă. Față de toate acestea, apreciază că recursul inculpatului nu este fondat și solicită respingerea lui.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 4.06.2008 Tribunalul Vasluia admis cererea formulată de DIICOT - Biroul Teritorial Vaslui și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile calculată de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment rezultă indicii temeinice în sensul săvârșirii de către inculpat a infracțiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată - respectiv a infracțiunilor de constituire și aderare la un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni, instigare la înșelăciune, instigare la uz de fals, fapte comise în formă continuată și în concurs real, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, art. 25 rap. la art. 215 alin. 1,2,3,5 Cod penal, art. 25 rap. la art. 291 Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal - fiind așadar incidente dispozițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală. În acest sens instanța a avut în vedere declarațiile celorlalți inculpați ce au fost audiați atât la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească, dar și depozițiile ample ale martorilor audiați de organele de cercetare penală, atât inculpații cât și martorii indicându-l pe ca fiind organizatorul activității infracționale.
De asemenea, în cauză este îndeplinită și condiția prev. de lit. "a" a art. 148 Cod procedură penală, din actele dosarului de urmărire penală rezultând că, inculpatul știa despre cercetările ce se efectuează în dosarul de față, nu s-a prezentat la organele de anchetă, și, mai mult decât atât, a fugit din țară, existând astfel temerea că inculpatul încearcă să se sustragă și cercetării judecătorești.
Tribunalul a constatat, totodată, că în cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, având în vedere că legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, iar acest pericol derivă din natura infracțiunilor cercetate, din multitudinea de acte materiale, din cuantumul ridicat al prejudiciului, din tactica minuțioasă în care a fost închegat grupul infracțional.
În practică, se consideră că există pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială ocrotită prin art. 1 din Codul d e procedură penală, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității inculpatului sau a reacției declanșate de fapta comisă de acesta.
Starea de pericol pentru ordinea publică (art. 148 lit. f Cod procedură penală) presupune o rezonanță a faptei, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială. Ordinea publică poate fi atinsă direct, fizic, dar și indirect prin intermediul unei stări psihice induse publicului sub forma unei temeri colective, motivații colective pentru acte contrare ordinii publice, stare de nemulțumire publică.
sau lezarea ordinii publice există și atunci când primejduiește nu numai viața și integritatea corporală, sănătatea unei persoane, ci și atunci când se pun în pericol drepturi ale acestuia, precum dreptul la proprietate, întrucât infracțiunea de înșelăciune este una îndreptată contra patrimoniului.
În cauză, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă în mod cert din probele administrate și din pericolul social concret al infracțiunilor, modalitatea comiterii faptelor, din forma continuată de săvârșire care denotă perseverența infracțională a inculpatului, rezonanța socială a faptelor comise, conduita inculpatului, sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivității.
În termen legal încheierea a fost recurată de inculpatul, susținând că în cauză nu există elemente pentru a se putea reține incidența dispozițiilor art. 148 lit. "a" și "f" Cod procedură penală.
Curtea, verificând încheierea recurată și actele și lucrările dosarului prin prisma criticii formulate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 ind. 6 alineat ultim Cod procedură penală, constată următoarele:
La data de 1.02.2008 față de inculpatul a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 25 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal și art. 25 Cod penal rap. la art. 291 Cod penal, toate cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 33 lit. "a" Cod penal.
Prin rechizitoriul întocmit la 11 aprilie 2008 întocmit de - Biroul Teritorial Vasluis -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, alături de alți 10 inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 25 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal și art. 25 Cod penal rap. la art. 291 Cod penal, toate cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 33 lit. "a" Cod penal.
S-a reținut, în fapt, că inculpatul a constituit împreună cu alți inculpați o grupare infracțională organizată, bine structurată, de a recruta persoane în vederea contractării de credite bancare cu documente false ce atestau calități și venituri false ale persoanelor ce le contractau, documente fără de care nu s-ar fi putut acorda împrumuturile în cauză în scopul de a obține pentru sine un folos material injust și de a crea pagube unităților bancare cu consecințe deosebit de grave, prejudiciul fiind de 53.500 EURO și 208.000 lei în dauna și, inculpatul fiind unul din liderii grupului ce identifica și ridica în scopul realizării rezoluției infracționale a grupului persoanele ce urmau să contracteze creditele pe numele lor, punea la dispoziție persoanelor documentele false ce urmau a fi folosite la unitățile bancare, le asigura transportul de la domiciliu la bănci, înainte și după acordarea creditelor, el fiind cel care împreună cu și G -, își însușea cea mai mare parte din banii rezultați din împrumuturile acordate.
Fiind investită cu soluționarea propunerii înaintate de - Biroul Teritorial Vaslui, instanța fondului a examinat problemele esențiale supuse aprecierii sale în cadrul procedurii de luare a măsurii arestării preventive, analizând legalitatea și temeinicia propunerii formulate de parchet, atât sub aspectul condițiilor sale de formă, cât și a necesității luării unei astfel de măsuri.
Procedând la soluționarea propunerii, prima instanță a apreciat în mod just că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. "a" și "f" Cod procedură penală.
În cadrul procedurii de luare a măsurii arestării preventive instanța nu face verificări asupra fondului cauzei în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției acuzatului, ci analizează doar existența unor probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, coroborat cu întrunirea condițiilor unuia dintre cazurile prev. de art. 148 Cod procedură penală.
Analiza actelor și lucrărilor dosarului din acest stadiu al urmăririi penale formează în mod justificat convingerea că în cauză sunt suficiente indicii care atestă faptul că inculpatul ar fi săvârșit fapte prevăzute de legea penală.
Astfel, verificându-se dacă sunt realizate condițiile art. 143 alin. 1 Cod procedură penală, ținând seama și de art. 68 ind. 1 Cod procedură penală, potrivit căruia sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit fapta, se constată că declarațiile martorilor, -, aș, și, dosarele de creditare, procesele verbale de recunoaștere, de redare a convorbirilor telefonice, corespondența cu unitățile bancare, rapoartele de expertiză grafică și declarațiile coinculpaților, și constituie indicii temeinice ce conduc la aprecierea îndeplinirii condițiilor impuse de art. 143 Cod procedură penală.
Sub aspectul existenței condițiilor impuse de dispozițiile art. 148 lit. "a" și "f" Cod procedură penală, Curtea constată că prima instanță în mod temeinic a motivat că în cauză sunt operante aceste cazuri de arestare preventivă, fiind întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile legale menționate.
Astfel, din actele dosarului de urmărire penală - procesele verbale de căutare și depozițiile martorilor - rezultă că deși inculpatul știa despre cercetările declanșate, nu s-a prezentat la organele de anchetă, a fugit din țară, existând temerea că încearcă să se sustragă și cercetării judecătorești.
Pedepsele pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt mai mari de 4 ani - fiind necesară apărarea ordinii publice față de pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl prezintă, acest pericol este dedus din modalitățile de săvârșire reținute, natura relațiilor sociale presupus încălcate și urmările produse și trebuie înțeles prin crearea unui sentiment de insecuritate în rândul comunității generată de rezonanța socială negativă a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni grave sunt cercetate în stare de libertate.
Față de cele expuse anterior, fiind întrunite atât condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, cât și ale art. 148 lit. "a" și "f" Cod procedură penală, instanța de recurs apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpatului, măsura permisă de Constituție și recunoscută de CEDO ce nu încalcă prezumția de nevinovăție, fiind o măsură de apărare a ordinii publice în scopul bunei desfășurări a procesului penal conform art. 136 Cod procedură penală.
Ca urmare, legalitatea și temeinicia încheierii recurate fiind verificată și neexistând vreun motiv de casare, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, va fi respins ca nefundat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, ce va fi menținută.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 4.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 40 RON onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 14.07.2008.
PREȘEDINTE, pt. JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, Grefier,
aflat în
semnează președintele
instanței
Red.
Tehnored.
2 ex. 17.07.2008
Judecător de fond: -
Președinte:Scripcariu GabrielaJudecători:Scripcariu Gabriela, Dumitrescu Daniela, Susanu Claudia
