Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 394/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 42970/3/2009
22551/2009
ÎNCHEIEREA NR. 394
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitri A
JUDECĂTOR 2: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 3: Ion Tudoran
GREFIER -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - este reprezentat prin procuror.
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați, -, G - -, -, -, - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 29 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
-recurentul inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dna. avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.278.804/03.XI.2009, depusă la dosar (fila 4);
-recurentul inculpat -, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. -/05.XI.2009, depusă la dosar (fila 6);
-recurentul inculpat G - -, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dna. avocat a - în baza împuternicirii avocațiale nr.240.647/03.XI.2009, depusă la dosar (fila 8);
-recurentul inculpat -, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat G - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar (fila 7);
-recurentul inculpat -, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. 278.804/03.XI.2009, depusă la dosar (fila 18);
-recurentul inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dl. avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. 278.804/03.XI.2009, depusă la dosar (fila 18);
și - recurentul inculpat personal, personal, în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - dna. avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr. 27989/5 XI. 2009 depusă la dosar (fila 9).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea procedează la audierea inculpaților și G, declarațiile cestora fiind consemnate separat și atașate la dosar.
Recurentul inculpat -, întrebat fiind de președintele completului de judecată precizează că își menține declarațiile date la urmărire penală și nu are nimic de adăugat în plus.
Recurentul inculpat, -, întrebat fiind de președintele completului de judecată precizează că își menține declarațiile date la urmărire penală și nu are nimic de adăugat în plus.
Recurentul inculpat -, întrebat fiind de președintele completului de judecată precizează că își menține declarațiile date la urmărire penală și nu are nimic de adăugat în plus.
Recurentul inculpat -, întrebat fiind de președintele completului de judecată precizează că își menține declarațiile date la urmărire penală și nu are nimic de adăugat în plus.
Recurentul inculpat, întrebat fiind de președintele completului de judecată precizează că își menține declarația date în fața judecătorului primei instanței și că, nu are nimic de adăugat în plus. Precizează că nu a fost audiat la urmărire penală și că nu are nimic de declarat inici în fața instanței de recurs.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, consideră că nu este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât acesta a avut o atitudine sinceră și cooperantă iar pe de altă parte nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul, la fel ca și coinculpații, este consumator de droguri și nu traficant. Inculpații se ajutau între ei oferindu-și doze unii altora și nu traficau substanțe interzise. Din procesul verbal întocmit persoana responsabilă cu supravegherea inculpatului rezultă că inculpatul se afla în anturajul unor persoane care consumau droguri și nu trafica droguri. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, starea de libertate, în conformitate cu normele naționale și normele juridice europene, reprezintă starea de normalitate, iar starea de arest reprezintă excepția, excepție care nu se impune și nici nu se justifică în cauza penală de față. Mai solicită să se remarce că faptele incriminate s-ar fi consumat în luna mai 2009 iar mandatul de arestare a fost emis la finele lunii octombrie 2009, vreme de 5 luni de zile neexistând temerea că inculpatul ar putea săvârși vreo faptă penală ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul ales al recurentului inculpat -, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, consideră că nu este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât acesta a avut o atitudine sinceră și cooperantă iar pe de altă parte nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Solicită să se remarce că fapta pentru care este cercetat constă în vânzarea la data de 28 aprilie 2009 0.25 heroină către colaboratorul cu nume de cod " ".
Inculpatul și-a recunoscut fapta și în mod nedovedit, după 6 luni, organul de urmărire susține că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă pericol concret pentru ordinea publică și instanța de fond dispune arestarea preventivă acestuia. Învederează că potrivit art. 136 Cod procedură penală, n cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată se poate lua față de acesta măsura arestării preventive, ori în speță, inculpatul recunoscându-și fapta, buna desfășurare a procesului penal nu mai poate fi turburată. Consideră că, întrucât rezoluția infracțională a aparținut colaboratorului cu nume de cod " " iar inculpatul fiind un tânăr de 19 ani, fără antecedente penale și care nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, poate fi judecat în stare de libertate întrucât măsura arestării preventive nu se impune și nu se justifică. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului inculpat G - -, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, consideră că nu este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât acesta a avut o atitudine sinceră și cooperantă, iar pe de altă parte nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul, așa cum s-a susținut și de către apărătorul lui, este consumator de droguri și nu traficant.
Subliniază că solicită să se remarce că faptele incriminate s-ar fi consumat în luna mai 2009, iar mandatul de arestare a fost emis la finele lunii octombrie 2009, vreme de 5 luni de zile neexistând temerea că inculpatul ar putea săvârși vreo faptă penală ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.Își încheie pledoaria solicitândadmiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului inculpat -, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, consideră că nu este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât acesta a avut o atitudine sinceră și cooperantă iar pe de altă parte nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Inculpatul, la fel ca și coinculpații, este consumator de droguri și nu traficant.
Organul de poliție în mod nelegal a pus pe inculpat să-și facă o doză de drog pentru a dovedi că este consumator și nu traficant.
Precizează că art.148 lit. f Cod procedură penală, textual enunță "inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.", ori, în speță instanța de fond redefinește textul reglementat de lege în măsura în care consideră că lăsarea în libertate a inculpatului, ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică fără ca să fie probat acest pericol.
Mai arată că organul de urmărire penală a refuzat să-i încuviințeze cererea de a lua legătura cu clientul său înainte ca să dea prima declarație astfel că i-a încălcat dreptul la apărarea.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, starea de libertate, în conformitate cu normele naționale și normele juridice europene, reprezintă starea de normalitate iar starea de arest reprezintă excepția, excepție care nu se impune și nici nu se justifică în cauza penală de față.
Apărătorul ales al recurenților inculpați - și -, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică, consideră că nu este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpaților întrucât aceștia au avut o atitudine sinceră și cooperantă, au recunoscut faptul că au vândut droguri. Pe de altă parte solicită să se constate că nu există probe din care să rezulte că lăsarea lor în libertate ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Inculpații, la fel ca și coinculpații, sunt consumatori de droguri și nu traficanți. Inculpații se ajutau între ei oferindu-și doze unii altora și nu traficau substanțe interzise. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpații în stare de libertate, starea de libertate, în conformitate cu normele naționale și normele juridice europene, reprezentând regula iar starea de arest reprezentând excepția, excepție care nu se justifică în cauza penală de față. Consideră că mai util pentru inculpați ar fi obligarea acestora la un tratament de dezintoxificare și nu arestarea lor.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, în deschiderea pledoariei sale invocă excepția încălcării dispozițiilor art. 1491pct. 1 și art. 150 alin. 1 Cod procedură penală.
Precizează că dispozițiile art.1491pct.1 Cod procedură penală reglementează imperativ căa rocurorul p., dacă consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului, întocmește propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului iar art. 150 alin. 1 Cod procedură penală reglementează că măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea inculpatului de către procuror și de către judecător, ori în speță, s-a întocmit un proces verbal din care rezultă imposibilitatea ascultării inculpatului de către procuror datorită stării sănătății acestuia care a determinat transportul la spital însă a procedat la întocmirea propunerii de arestarea preventivă. A încălcat astfel dreptul la apărarea a inculpatului, procesul verbal fiind întocmit în absența apărătorului ales și au fost încălcate dispozițiile CEDO privind dreptul la apărare a-l inculpatului. Solicită să fie admisă excepția și constat nul actul de sesizare a instanței cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților. Depune note scrise privind excepția și motivele scrise de recurs.
Dacă se va trece de excepția nulității referatului cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pe recursul declarat de inculpatul solicită admiterea, casarea încheieri atacate și pe fond judecarea în libertate a clientului său. Acesta nu este vinovat de săvârșire a infracțiunilor de trafic și știu ca drept consumator de droguri s-a formulat un denunț împotriva sa pentru ca denunțătorul să beneficieze de dispozițiile art. 16 din Legea 143/2000.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, starea de libertate, în conformitate cu normele naționale și normele juridice europene, reprezintă starea de normalitate, iar starea de arest reprezintă excepția, excepție care nu se impune și nici nu se justifică în cauza penală de față. Dacă instanța va aprecia necesară luarea vreunei măsuri preventive, solicită a fi dispusă măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor declarate de recurenții inculpați, -, G - -, -, - și -, arătând că măsura arestării preventive a inculpaților a fost legal dispusă, întrucât, în speță, există indicii temeinice și probe care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunea de trafic, ilicit, de droguri de mare risc, iar pe de altă parte, sunt incidente dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, pericolul concret rezultând din natura infracțiunii și din datele personale ale inculpaților. Consideră încheierea atacată ca fiind legală și temeinică.
Cu privire la excepțiile invocate de către apărătorul inculpatului arată că au fost aplicate dispozițiile art.1491alin.6 Cod procedură penală potrivit cărora în cazul în care inculpatul se află în stare de reținere sau de arestare potrivit și din cauza stării sănătății nu poate fi adus în fața judecătorului, propunerea de arestare va fi examinată în lipsa inculpatului, în prezența apărătorului, căruia i se dă cuvântul pentru a formula concluzii astfel că excepția invocată nu este admisibilă și solicită respingerea acesteia ca nefondată inculpatului fiindu-i asigurat și respectat dreptul la apărare. Solicită respingerea excepției ca nefondate.
Cu privire la recursul declarat de inculpatul solicită să fie respins ca nefondat întrucât instanța de fond corect a constata că inculpatul se află în situația prevăzută de art. 148 lit.f Cod procedură penală. În baza art.192 Cod procedură penală, solicită să fie obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat -, având ultimul cuvânt, recunoaște fapta și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat G - -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate. Recurentul-inculpat, -, având ultimul cuvânt, arată că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat -, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat - solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, aderă la solicitările apărătorului ales și solicită să fie judecat în stare de libertate întrucât este și grav bolnav.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință dată în Camera de Consiliu din 29 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în baza art.136, art.143 și art.148 lit. f din C.P.P. a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și, pe cale de consecință, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, -, G -, și pe o perioadă de 29 zile de la data de 30.10.2009, la data de 27.11.2009 inclusiv.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite dispozițiile art.143 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, s-a arătat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor, împrejurările și mijloacele de comitere a faptei, urmările socialmente periculoase produse, precum și din circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs, G, -, și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public.
S-a arătat în motivarea orală a recursului, în esență, că în cauză, inculpații nu sunt traficanți, ci doar consumatori, precum și faptul că la dosar nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a acestora ar reprezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază încheierea pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică și ca nefondate recursurile declarate de inculpați, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător unul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
În cauză, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni (art.681C.P.P.) că inculpații au săvârșit faptele ce li se impută, relevante, în acest sens, fiind: procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, procesele verbale de redare a rapoartelor investigatorului " ", procesele verbale de redare a declarațiilor colaboratorului " ", procesele verbale de redare a convorbirilor directe, raportul de constatare tehnico-științifică, declarații inculpați, declarații martori, toate acestea aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un amplu ansamblu probator și din care rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
De asemenea, Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei, la modalitatea concretă de comitere a acesteia și la circumstanțele reale ale săvârșirii, precum și la persoana inculpaților și la impactul negativ pe care asemenea fapte îl au asupra colectivității.
În speță, luarea celei mai aspre măsuri preventive s-a dispus față de inculpații din cauză, ei fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, constând în aceea că:
-în ceea ce-l privește pe inculpatul "" - la datele de 13 mai și 14 mai 2009, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,35 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 200 lei, provenită din fondurile;
-în ceea ce-l privește pe inculpatul - "" - la 28.04.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe cu substanță care conțineau 0,25 grame heroină, contra sumei de 100 lei;
-în ceea ce-l privește pe inculpatul G - "" - în perioada 29.04.2009-19.05.2009, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut atât personal, cât și prin intermediul lui "", colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,66 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 400 lei, provenită din fondurile, astfel: la 29.04.2009, prin intermediul lui "", învinuitul G "" a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,13 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei; la 06.05.2009, prin intermediul lui "", învinuitul G "" a vândut colaboratorului cu nume de cod " " o punguță ce cântărea 0,07 grame substanță care conține heroină și, în aceeași zi, învinuitul G "" a vândut personal colaboratorului cu nume de cod " " oad oua punguță ce cântărea 0,07 grame heroină, colaboratorul plătind pentru cele două doze de heroină sumei de 100 lei; la 12.05.2009, învinuitul G "" a vândut personal colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,16 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei; la 19.05.2009, prin intermediul lui "", învinuitul G "" a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,23 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei și la 15.09.2009, învinuitul G "", a cumpărat de la "", contra sumei de 1275 lei, două punguțe cu substanță ce conțineau 7,97 grame heroină, drog de mare risc ce a fost transportat de învinuitul "" până în scara blocului unde locuia învinuitul G "", unde învinuitul a și fost depistat de lucrători din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului B;
-în ceea ce-l privește pe inculpatul "" - la 15.09.2009 a vândut, contra sumei contra sumei de 1275 lei, inculpatului G "" cantitatea de 7,97 grame heroină, drog de mare risc ce a fost transportat, pe traseul -Militari, de către învinuitul "";
-în ceea ce-l privește pe inculpatul "" - la datele de 08.09.2009 și 17.09.2009, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,46 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 200 lei, provenită din fondurile, astfel: la 08.09.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,22 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei și la 17.09.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,24 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei;
-în ceea ce-l privește pe inculpatul "" - la datele de 17.07.2009 și 22.07.2009, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,49 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 200 lei, provenită din fondurile, astfel: la 17.07.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,29 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei și la 22.07.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,20 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 100 lei;
-în ceea ce-l privește pe inculpatul - în perioada iulie-septembrie 2009 comercializat heroină prin intermediul inculpaților "" și "" și, la datele de 15.07.2009 și 16.07.2009, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,48 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 200 lei, provenită din fondurile
Arestarea preventivă este o măsură excepțională, pe care organul de anchetă o consideră absolut necesară pentru desfășurarea în bune condiții a anchetei penale, avându-se în vedere atât gradul de pericol social al faptelor reținute ca fiind comise de inculpați, dar și pericolul public reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților.
Arestarea preventivă este o instituție a dreptului procesual penal, aflată la dispoziția organelor judiciare penale și constă în privarea de libertate a unei persoane, determinată fiind de condițiile și împrejurările în care se desfășoară procesul penal.
Măsura funcționează ca un mijloc legal de prevenire și înlăturare a unor împrejurări sau situații de natură să pună în pericol eficienta desfășurare a procesului penal, prin obstacolele, dificultățile și derutările pe care le pot produce.
Scopul măsurii este realizarea cadrului optim pentru desfășurarea în bine condiții a activității procesuale, potrivit scopului procesului penal. Această măsură nu reprezintă însă activitatea principală ce trebuie avută în vedere în acest moment al procesului penal, ea având un caracter adiacent activității principale, scopului procesului penal și anume aflarea adevărului, stabilirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane, în raport de o anumită faptă.
Măsura nu este obligatorie, luarea acesteia fiind la latitudinea organului de anchetă, care, în raport de fapta anchetată, persoana, circumstanțele reale și personale și alte elemente, o consideră absolut necesară, sens în care o solicită judecătorului, care - în condițiile legii - poate să o dispună.
Prin urmare, arestarea preventivă funcționează în vederea înlăturării și, deci, a prevenirii unor pericole, la care procesul penal, cursul acestuia ar putea fi expus, cum ar fi: ascunderea, desființarea sau alterarea urmelor infracțiunii, sustragerea inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei, zădărnicirea aflării adevărului, prin influențarea martorilor, experților sau a altor persoane și instituții ce participă și concură la procesul penal.
Atunci când se solicită și, mai ales, când se dispune luarea măsurii arestării preventive, ca măsură excepțională, trebuie avute în vedere mai multe criterii, printre care sunt: scopul ce se urmărește prin luarea măsurii respective, gradul de pericol social al infracțiunii, precum și pericolul public reprezentat de lăsarea în libertate a persoanei anchetate sau judecate.
Ordinea publică implică și ordinea juridică, care, în cadrul unei colectivități, se stabilește și se menține cu ajutorul normelor de drept. Aceste norme prevăd reguli de conduită cărora trebuie să se conformeze membri colectivității, precum și sancțiunile ce vor fi aplicate în cazul nerespectării lor.
Persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală se află într-o situație specială, aparte, poziție în care trebuie să se conformeze unor reguli speciale, care guvernează tocmai această situație.
Instanța de judecată este chemată, astfel, să aprecieze dacă persoana în cauză a comis o faptă, există indicii și probe temeinice din care să rezulte că acuzația este reală, că fapta respectivă reprezintă un pericol social deosebit și că persoana față de care se desfășoară ancheta penală poate influența cursul anchetei, poate zădărnicii aflarea adevărului, precum și faptul că lăsarea în libertate ar avea un efect negativ în rândul opiniei publice și chiar ar produce neliniște.
Astfel, măsura arestării preventive a inculpaților recurenți, G, -, și se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 al. 1 Cod procedură penală.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că recursurile declarate de inculpați apar ca nefondate, motiv pentru care, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a fi respinse.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală, Curtea, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe acești la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, G, -, și împotriva încheierii de ședință dată în Camera de Consiliu din data de 29 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală.
Obligă pe fiecare recurent la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Piciarcă DumitriJudecători:Piciarcă Dumitri, Lefterache Lavinia, Ion Tudoran
