Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 425/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 2774/2009)
OMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
INCHEIERE NR. 425
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10 decembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Ion Tudoran Bogdan Corneliu
JUDECĂTOR 2: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află RECURSURILE declarate de inculpații, și împotriva ÎNCHEIERII DIN DATA - 2009 pronunțată de Tribunalul București - secția a II -a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați:, personal, aflat în stare de arest preventiv la, asistat juridic de apărător ales, avocat - cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de fond nr- al Tribunalului București - Secția a II -a Penală (fila 26),,personal, aflat în stare de arest preventiv la,asistat de apărător ales, avocat și,personal, aflat în stare de arest preventiv la, asistat juridic de apărător din ales, avocat ,cu Împuternicire avocațială depusă la dosar.
Se prezintă apărătorul din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie pentru cei trei recurenți - inculpați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu, desemnat la termenul anterior pentru asistența juridică obligatorie a recurenților - inculpați, solicită instanței să ia act de încetarea delegației sale față de prezența apărătorilor aleși ai recurenților - inculpți, și să se dispună cu privire la acordarea onorariului parțial, așa cum prevede Protocolul nr. -/2008, încheiat între Ministerul Justiției și
Recurenții - inculpați și, personal, precizează că își retrag recursurile declarate.
Apărătorii aleși și recurenților - inculpați și și reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de manifestarea de voință exprimată la acest termen, personal, de către inculpații și, în sensul că își retrag recursurile declarate împotriva încheierii din data de 26.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat menține recursul declarat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe recursul declarat de către inculpatul .
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, prin recursul declarat, critică încheierea din data de 26.11.2009 a Tribunalul București Secția a II -a Penală, pentru netemeinicie și nelegalitate.
Astfel, pentru luarea măsurii arestării preventive, instanța de fond trebuie să constate că sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.
În ceea ce privește indiciile temeinice, în sensul că inculpatul, în perioada 2008 - 2009, săvârșit infracțiunile de concurența neloială, contrafacere, faptă prev. de art. 183 lit. a și b din Legea nr. 84/1998 și înșelăciune, prev. de art. 297 Cod penal, și că, pentru săvârșirea acestor infracțiuni, s-ar fi constituit în grup infracțional împreună cu ceilalți doi inculpați, apreciază că nu poate fi reținută de către instanța de control judiciar, având în vedere că a depus la dosar contractul de muncă al inculpatul din care rezultă că acesta lucrat la societatea comercială începând din 03 iulie 2009, deci nu se putea organiza într-un grup infracțional organizat împreună cu ceilalți doi inculpați atâta vreme cât nu ii cunoștea pe aceștia.
De asemenea, este de reținut și faptul că, importurile de suplimente nutritive s-au realizat în anul 2008, cel de-al doilea în aprilie 2009; în opinia sa, odată în plus rezultă că inculpatul este nevinovat, acesta neputând, împreună cu ceilalți doi, să dispună importul și distribuirea acestor suplimente nutritive. Mai mult decât atât, în cadrul firmei, inculpatul avea atribuția de a vinde respectivele produse, ca agent vânzări.
Apreciază că instanța de fond s-a substituit parchetului, având în vedere că în art. 149 ind. 1 Cod procedură penală se prevede că, procurorul face propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive, fiind obligat să arate care sunt indiciile temeinice în sensul art. 143 Cod procedură penală și, vreunul din cazurile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală. În cauză, așa cum rezultă ci actele dosarului, parchetul nu a indicat nici indiciile temeinicie și nici un caz concret, prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, acestea fiind indicate de către instanța de fond, care luat măsura arestării preventive, în acest mod, în opinia apărării, substituindu-se procurorului.
În ceea ce privește cerințele obligatorii ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, solicită instanței să constate că singura infracțiune pentru care pedeapsa este mai mare de 4 ani închisoare, este infracțiunea prev. de art. 297 Cod penal, iar pentru celelalte două infracțiuni ce s-au reținut în sarcina inculpatului, pedeapsa este alternativă și, chiar dacă s-ar reține constituirea grupului infracțional, conform art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, pedeapsa nu poate fi mai mare decât pedeapsa aplicată pentru cea mai gravă infracțiune având ca obiect scopul pentru care s-au constituit în grup infracțional. Astfel, ar deveni incidente disp. art. 136 alin. 6 Cod procedură penală, caz în care nu se poate lua măsura arestării preventive, fiind o pedeapsă alternativă.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 297 Cod penal, intr-adevăr, pedeapsa este mai mare de patru ani, însă la teza a II -a a acestui articol se prevede că trebuie să existe probe în sensul că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Așa cum se poate constata din lecturarea hotărârii primei instanțe, aceasta a apreciat că probele certe constă în atitudinea inculpatului; apreciază că această motivare nu poate fi primită având în vedere că doar săvârșirea unei fapte poate fi incriminată penal, nu și atitudinea.
Față de aceste considerente, apreciază cp nu sunt îndeplinite cumulativ cele două cerințe ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, și nici cerințele prev. de art. 143 Cod procedură penală. În consecință, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii atacate cu recurs de către inculpatul și pe fond, rejudecând, să se dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Apreciază că în mod corect instanța de fond constata că în cauză există indicii temeinicie din care rezultă că inculpatul a participat la comiterea unor fapte prevăzute de legea penală, în sensul disp. art. 68 ind. 1 Cod procedură penală.
Susținerea formulată de către apărare, în sensul că acesta nu era asociat și administrator la societatea comercială, ci doar distribuitor de produse, nu poate fi primită; așa cum rezultă din actele dosarului, acesta este cercetat și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, ori tocmai cu privire la această infracțiune, rezultă din probele administrate și din convorbirile telefonice, că acesta distribuia produse contrafăcute, împreună cu ceilalți doi inculpați.
Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorului său; precizează că nu făcut altceva decât să execute ceea ce i s-a cerut de la firmă, contra salariului lunar ce-l încasa. Solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 26.11.2009 Tribunalul București - Secția a II-a Penală în ședința camerei de consiliu a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT și în temeiul art.1491pct. 10 Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pe o durată de 15 zile, de la 26.11.2009 până la 10.12.2009 inclusiv; a făcut aplicarea art.192 alin.3 Cod procedură penală privind cheltuielile judiciare.
Instanța a reținut că inculpații sunt cercetați penal pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003,concurență neloială prev.de art.5 lit.a și b din Legea nr.11/1991,contrafacerea,imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor și punerea în circulație fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate,prev.de art.83 lit.a și b din Legea nr.84/1998 și înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prev.de art.297 Cod penal,cu aplic.art.33 lit.a Cod penal,constând în aceea că în perioada 2008 - 2009 inculpații împreună cu învinuita s-au constituit într-un grup infracțional organizat în vederea efectuării unor operațiuni ilegale de import și distribuire a unor produse contrafăcute,respectiv suplimentul nutritiv "capsulă de slăbit" distribuit în mod legal AC FARM SRL T,societate care are calitatea de unic importator și proprietar asupra ambalajului și modului de prezentare,conform certificatului de înregistrare nr.- emis de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
Instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.143 alin.1 Cod procedură penală și există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele reținute,acestea rezultând din următoarele mijloace de probă:declarațiile inculpaților, certificatul de înregistrare a desenului/modelului nr.016â8645/30.04.2009, procesele-verbale conținând transcrierea convorbirilor telefonice interceptate,adresa nr.19299/04.05.2009 emisă de Ministerul Sănătății, adresa nr.2456/28.05.2009 emisă de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și procesele verbale de constatare a efectuării perchezițiilor domiciliare.
De asemenea instanța a reținut că faptele săvârșite de inculpați justifică aprecierea că lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică,prin crearea unui sentiment de insecuritate în rândul persoanelor care respectă valorile sociale ocrotite de lege.
Măsura arestării preventive a inculpaților se impune și pentru o mai bună, desfășurare a procesului penal, în conformitate cu art.136 alin. 1.proc.pen.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul luării măsurii arestării preventive.
Inculpații și personal, precizează că își retrag recursurile declarate,Curtea urmând a lua act de manifestarea de voință a acestora.
Inculpatul apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală și nici cerințele prev.de art.143 Cod procedură penală,situație în care nu este justificată măsura arestării preventive.
Curtea,examinând potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală recursul inculpatului ,constată că acesta nu este întemeiat.
Prim instanță a făcut o corectă aplicare a făcut o corectă aplicare a disp.art.1491,art.143 și art.681Cod procedură penală reținând temeinic existența indiciilor temeinice din care rezultă că inculpatul a participat la comiterea infracțiunilor pentru care este cercetat.
Mijloacele de probă avute în vedere de instanță din care rezultă aceste indicii sunt menționate expres în încheiere,acestea au fost coroborate cu declarațiile inculpaților de la instanță.Așa cum rezultă din actele dosarului inculpatul este cercetat și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor,tocmai cu privire la această infracțiune rezultă din probele administrate că inculpatul distribuia produse contrafăcute împreună cu ceilalți doi inculpați.
Se constată că prima instanță a reținut justificat că sunt îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive este justificată atât pentru prezervarea ordinei de drept ca urmare a regăsirii cerințelor art.143 Cod procedură penală dar și pentru existența unui pericol concret pentru ordinea publică prin lăsarea în libertate a inculpatului,această măsură dispusă asigurând și o bună desfășurare a procesului penal.
Natura și gravitatea faptelor comise,existența unui cerc relațional specific comiterii acestui gen de infracțiuni,conduc la constatarea că lăsat în libertate inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Elementele ce caracterizează persoana inculpatului invocate de aceșta nu pot conduce la revocarea măsurii arestării preventive,în cauză fiind,așa cum s-a constatat - îndeplinite cerințele art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală.
Așa fiind,urmează a respinge ca nefondat recursurile inculpatului potrivit art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală,cu aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Ia act de tragerea recursurilor formulate de către inculpații și.
Respinge,ca nefondat,recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 26 NOIF. 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția A II-a Penală,în dosarul nr. -.
Obligă pe recurenții inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat,și la câte 25 lei onorariu parțial privind asistența juridică parțial privind asistența juridică din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică,azi 10.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.IE/2 ex./7.01.2009
S1
Președinte:Ion Tudoran Bogdan CorneliuJudecători:Ion Tudoran Bogdan Corneliu, Dumitrița Piciarcă
