Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 45/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

Dosar nr-

226/2010

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

Încheiere nr.45/

Ședința publică din data de 05 februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie

JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan

JUDECĂTOR 3: Magdalena

GREFIER TA-

.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR

Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați, -, -, -, -, -, -, -, -, - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 25 ianuarie 2010 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.35.716/5.II.2010, la dosar, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.2/2010, la dosar, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.1/29.2010, aflată la fila 29, recurenții-inculpați - și -, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărători aleși din cadrul Baroului B, cu delegația nr.206.830/28.2010, aflată la fila 20, și, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.26.215/5.II.2010, la dosar, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales cadrul Baroului B, cu delegația nr.479.803/28.2010, depusă la fila 30, recurenta-inculpată -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales din cadrul Baroului B, cu delegația nr.480.701/29.2010, depusă la fila 28, recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegație de substituire a avocatului titular, cu delegația nr.229.740/29.2010, aflată la fila 25, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.003.613/28.2010, aflată la fila 32, recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.380.352/28.2010, depusă la fila 27, recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.003.788/29.2010, la dosar, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.4/2010, depusă la fila 33, recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales din cadrul Baroului B, cu delegația nr.47/2010, depusă la fila 26, lipsind recurentul-inculpat -, pentru care a răspuns apărătorul ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.35.716/5.II.2010, la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, urmare solicitării din data de 01.II.2010, dosarul de urmărire penală nr.267/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost înaintat Tribunalului București - Secția I-a Penală, spre a fi atașat la Dosarul de fond nr-, cu termen pe data de 02.II.2010, fiind restituit pe data de 03.II.2010, după care;

Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, constând în adeverință de studii, certificate de naștere, adeverință medicală privindu-l pe minor, adeverință de la locul de muncă.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune încuviințării probei.

Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere, formulată de recurentul-inculpat, apreciind-o utilă cauzei, și procedează la administrarea acesteia.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat învederează faptul că acesta dorește să declare.

Recurenții-inculpați, -, -, -, -, -, -, -, - și, personal, învederează că nu doresc să dea declarații, întrucât nu au nimic de adăugat la declarațiile anterioare.

Potrivit art.1403alin.3 Cod procedură penală, Curtea procedează la ascultarea recurentului-inculpat, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Avocatul, apărător ales al recurenților-inculpați și -, arată că probele administrate nu răspund exigențelor art.143 și art.681Cod procedură penală, întrucât singurele indicii temeinice de care se vorbește în încheierea de ședință le constituie convorbirile telefonice interceptate, care sunt prezentate în referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive în mod trunchiat, cu interpretări subiective de natură a evidenția presupusa legătură cu activitatea infracțională.

Totodată, instanța de fond a considerat că se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpaților pentru a fi efectuate actele de urmărire penală descrise în referatul procurorului, dar care nu sunt condiționate de starea de arest a inculpaților. Astfel, efectuarea expertizelor nu poate fi influențată de aceștia, întrucât sunt realizate de Institutul de Tehnologii, și nici obținerea de dovezi privitoare la veniturile inculpaților nu poate fi influențată, iar, pe de altă parte, până la acest moment procesual, nu există vreo constituire de parte civilă.

În același timp, este de observat că, deși urmărirea penală a fost începută în luna iulie a anului 2009, inculpatul nu a fost niciodată citat de organul de urmărire penală pentru a fi întrebat cu privire la presupusa activitate infracțională, dar se încearcă acreditarea ideii că era liderul strategic al unei grupări de criminalitate organizată, cu toate că, așa cum a rezultat din probe, cei mai mulți dintre inculpați nu se cunosc între ei sau se știu, cel mult, din vedere, în condițiile în care nu are antecedente penale, deține o afacere din care obține venituri oneste și consistente.

În egală măsură, consideră că nu sunt îndeplinite, cumulativ, cerințele art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, întrucât, în raport cu datele personale favorabile, nu se poate aprecia că, în libertate, inculpatul ar putea prezenta pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât nu a încercat să împiedice obținerea relațiilor privitoare la veniturile sale.

Și în ceea ce îl privește pe inculpatul - consideră că nu sunt îndeplinite cerințele art.143, art.136 și art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, considerente pentru care solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.

Avocatul, apărător ales al recurentului-inculpat -, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, cercetarea în stare de libertate a acestuia, arătând că instanța de fond a luat măsura arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 29 zile în temeiul unor simple bănuieli și suspiciuni că ar fi aderat la un grup infracțional organizat, în condițiile în care 10 zile de arest ar fi fost suficiente față de înscrisurile aflate la dosar, precizând că desfășoară o activitate licită în România și niciodată nu i-a trecut prin gând ca prin meseria și lucrările pe care le efectua să favorizeze o activitate infracțională, întrucât nu știa la ce anume vor fi utilizate dispozitivele pe care le confecționa, care puteau servi la diverse aparate electronice, la deschiderea sau închiderea ușilor, etc.

Pe de altă parte, privarea de libertate a inculpatului aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, produce o ruptură de mediul familial și social, fiind practic o măsură de constrângere în scopul de a mărturisi în ceea ce-l privește sau cu privire la altul.

Avocatul, apărător ales al recurentului-inculpat -, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, cercetarea în stare de libertate a acestuia, arătând că nu sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile reglementate în art.143 și art.148 alin.1 lit.f teza a II-a Cod procedură penală, întrucât nu există indicii temeinice și, cu atât mai puțin, probe care să dovedească învinuirile ce i se aduc, acele convorbiri telefonice fiind redate în mod trunchiat în referatul procurorului, cu intenția subiectivă de a induce o bănuială, în vreme ce, în realitate, sunt discuții cu un prieten, fără nicio relevanță cu privire la activitatea infracțională.

În același timp, nu există probe că cercetarea sa în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, având în vedere faptul că inculpatul urmează cursurile Facultății de - Medicină Veterinară, aflându-se acum în sesiunea de iarnă, nu a fost implicat în activitatea infracțională descrisă, iar, cu prilejul percheziției domiciliare, i-a fost ridicat calculatorul în scopul efectuării unei percheziții în sisteme informatice de către specialiști ce nu pot fi influențați, considerente pentru care reiterează solicitarea de admitere a recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, cercetarea sa în stare de libertate.

Avocatul, apărător ales al recurenților-inculpați - și -, invocând cazul de casare prevăzut de art.3859pct.9 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât încheierea de ședință este nemotivată. Astfel, instanța de fond nu a reținut corect temeiurile ce stau la baza luării măsurii arestării preventive a acestui inculpat, având în vedere faptul că atât ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cât și Curtea Europeană, au statuat, în repetate rânduri, că luarea, prelungirea sau menținerea stării de arest preventiv se analizează în mod individual, pentru fiecare persoană în parte, întrucât răspunderea penală este personală, în timp ce instanța de fond a aplicat un procedeu simplu, copy - paste, motivând în bloc, pentru toți cei 18 inculpați, în sensul incidenței temeiurilor art.148 lit.f Cod procedură penală, motivare ce contravine practicii de 30 de ani a Curții Europene, cu atât mai mult cu cât, chiar fiind expusă participația penală a fiecăruia, este imposibil ca exact aceleași temeiuri să fie valabile pentru 18 inculpați, mai ales la momentul luării măsurii arestării preventive.

Așadar, pe întinderea a numai trei paragrafe, instanța de fond a făcut referire la pericolul concret pentru ordinea publică pentru cei doi inculpați, în vreme ce, în realitate, există diferențe majore cu privire la participația penală și datele lor personale, diferențe ce au fost evidențiate în cuprinsul referatului și care rezultă din dosarul de urmărire penală, așa încât nu puteau fi aplicabile aceleași temeiuri, motiv pentru care nici instanța superioară nu poate exercita un control intrinsec, întrucât, la luarea măsurii arestării preventive controlul trebuie să fie efectiv, ca și recursul, așa cum au statuat instanțele naționale și cele europene.

În egală măsură, nu au fost respectate drepturile și garanțiile procesuale ale inculpaților, dovadă faptul că perchezițiile domiciliare au debutat la orele 06:00, când inculpații au fost ridicați și conduși la Poliția municipiului B, în baza unui mandat de aducere, transportați la B, la sediul Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, după ce trecuseră și prin Arestul Direcției Generale de Poliție a Municipiului B, fără însă a fi scăzute din durata de 24 de ore a reținerii orele aferente conducerii administrative la procuror. Astfel, audierea inculpaților a început pe orele 19:00, iar ordonanțele de reținere au fost emise începând cu orele 21:00, deși tot acest timp trebuia scăzut, potrivit dispozițiilor imperative ale Codului d e procedură penală, din durata reținerii.

Pe de altă parte, deși instanța de fond trebuia să analizeze incidența prevederilor art.681, 148 și art.1491Cod procedură penală, conchide că există indicii temeinice și chiar probe care justifică luarea măsurii arestării preventive, având în vedere în acest sens planșele foto și convorbirile telefonice, cărora le acordă o interpretare interesantă, afirmând că mijloacele electronice de stocare sunt prezumate a fi fost folosite la comiterea infracțiunilor, cu toate că numai Institutul de Tehnologii poate ajunge la o astfel de concluzie.

Mai mult decât atât, pentru a justifica pericolul concret pentru ordinea publică, s-a reținut în sarcina inculpaților și constituirea unui grup infracțional organizat, infracțiune care nu este dovedită. În același timp, este de menționat faptul că inculpatul - a mai fost reținut și în Italia pentru învinuiri de același gen și, după trei zile, a fost pus în libertate, acuzațiile fiind retrase, iar cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la inculpatul -, în imobilul unde locuiește împreună cu mama, doi frați și sora însărcinată, a fost ridicată și o sumă de bani care aparținea surorii sale și cu care urma să achiziționeze un apartament.

Referitor la convorbirile telefonice, se poate observa că sunt redate numai cinci paragrafe, în care se poată discuții cu privire la tricouri de diferite culori, din care nu rezultă implicarea celor doi în presupusa activitate infracțională și nici faptul că, în decembrie 2009, ar fi aderat la grupul infracțional, în condițiile în care inculpații nu se cunoșteau între ei și este imposibil ca în numai 2 luni pericolul pentru ordinea publică să fi ajuns atât de mare încât să justifice arestarea tuturor inculpaților.

Concluzionând, arată că instanța de recurs nu poate exercita o cenzură efectivă câtă vreme încheierea de ședință este nemotivată, susținând că nu există indicii temeinice care să justifice luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, motive pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în subsidiar, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive și, într-un alt subsidiar, luarea unei măsuri de prevenție mai blânde, din cele prevăzute de art.145 sau art.1451Cod procedură penală, în funcție de participarea penală a fiecăruia, în scopul garantării bunei desfășurări a procesului penal, având în vedere faptul că actele de urmărire penală ce urmează a fi îndeplinite nu pot fi influențate de inculpați.

Avocatul, pentru aceiași recurenți-inculpați, reiterează faptul că instanța a făcut un copy - paste pentru cei doi inculpați și arată că urmărirea penală a început cu mult timp înainte de descinderea în forță, iar din luna iunie 2009, nici inculpații și nici avocații nu au fost chemați de organul de urmărire penală pentru a da declarații, așa încât, la acest moment, luarea măsurii arestării preventive este exagerată, având în vedere și faptul că starea de arest este una excepțională și, de multe ori, anticipează o condamnare, însă, la finalul procesului penal, este posibilă și o soluție de achitare, situație în care privarea de libertate nu mai poate fi justifică, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea, de îndată, în libertate a inculpatului.

Avocatul, apărător ales al recurentului-inculpat -, arată că, la instanța de fond, într-un interval de numai două ore și J au studiat dosarul judecătorul și avocații și au început dezbaterile pe fondul propunerii de luare a măsurii arestării preventive, avocații fiind puși în situația de a mima apărarea în această cauză, iar judecătorul a făcut același lucru, astfel că, în final, încheierea de ședință nu împărtășește nici punctul de vedere al acuzării și nici pe cel al apărării, reținând că formularea apărării pentru un singur inculpat este dificilă când acuzația este formulată în bloc, în condițiile în care lasă de înțeles că nu este posibil și nu este normal ca un astfel de dosar să fie soluționat într-un timp scurt.

Pe de altă parte, încheierea de ședință a reținut existența probelor și a indiciilor temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile de care sunt învinuiți și prezența unui sentiment de insecuritate națională și chiar internațională, însă ignoră zecile de pagini pe întinderea cărora judecătorul s-a străduit să facă o motivare care nu este motivare, lăsând posibilitatea unei alte soluții în recurs, întrucât instanța de recurs are la dispoziție mai mult de 45 de minute pentru a soluționa cauza.

Prin urmare, invocând cazul de casare prevăzut de art.3859pct.9 Cod procedură penală, critica principală pe care o aduce încheierii de ședință este aceea că nu cuprinde motivarea pe care se întemeiază soluția și poate că, în mod intenționat, aceasta nu există, în condițiile în care judecătorul încearcă să demonstreze că se impune privarea de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, pentru efectuarea unor activități relevante care vor stabili, cu exactitate, în viitor, gradul de participare și vinovăția inculpaților, o formulare extrem de inteligentă, un semnal de alarmă pentru actul de justiție, aflat într-o stare de pericol și avarie, atunci când se referă la materia luării măsurii arestării preventive în cazurile cu loturi de inculpați.

În concret, instanța nu a avut în vedere persoana inculpatului și a apreciat greșit asupra cerințelor art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, care nu sunt îndeplinite cumulativ, întrucât, deși pedeapsa pentru infracțiunile reținute este mai mare de 4 ani, nu există probe că cercetarea sa în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probe care nu au fost prezentate de organul de urmărire penală, și, totodată, nu există pericolul că inculpatul, pus în libertate, s-ar sustrage procesului penal sau ar comite alte infracțiuni, nu există date că ar încerca zădărnicirea aflării adevărului.

Referitor la activitatea sa infracțională, organul de urmărire penală a reținut că, în perioada mai 2009 - ianuarie 2010, aderat și a sprijinit grupul infracțional organizat, cu caracter transfrontalier, condus de, însă, deși este adevărat că, la solicitarea acestuia, a confecționat, în câteva rânduri, dispozitive electronice, coinculpatul nu avea niciun interes să-i facă mărturisiri sincere, spunându-i la ce folosea aceste dispozitive și, cu atât mai puțin, s-ar putea crede că i-ar fi remis o cerere de adeziune spre aos emna. și simplu, lucrurile sunt prezentate cu o mare exagerare în ceea ce-l privește, întrucât implicarea sa în activitatea infracțională este doar accidentală.

Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, cercetarea în stare de libertate a inculpatului, întrucât societatea nu este atât de fragilă încât să fie pusă în pericol de un electronist, în condițiile în care există și alte modalități de aplicare a normelor legale, cum sunt cele prevăzute de art.145 sau art.1451Cod procedură penală, apreciind că nu există acea situație excepțională care să justifice luarea unei măsuri de excepție.

Avocatul, apărător ales al recurentei-inculpate -, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatei, cu punerea sa în libertate, și arată că nu reia apărările formulate de colegii antevorbitori cu privire la nemotivarea încheierii de ședință, pe care și le însușește, dorind să sublinieze, în plus, faptul că urmărirea penală se poate desfășura, în bune condiții, cu inculpații în stare de libertate, întrucât nu au cum influența administrarea probatoriului.

În egală măsură, este de menționat faptul că inculpata - îi cunoștea numai pe inculpații - și -, întrucât sunt din aceeași localitate, convorbirile telefonice interceptate nu au relevanță sub aspectul infracțiunilor imputate, iar cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, i-au fost ridicate bunuri care nu au legătură cu această cauză, nefiind dovedită împrejurarea că ar fi fost folosite la comiterea infracțiunilor, considerente pentru care reiterează solicitarea de admitere a recursului.

Avocatul, apărător ales al recurentului-inculpat și apărător din oficiu al recurentului-inculpat, arată că instanța de fond, considerând îndeplinite cerințele art.143, art.148 alin.1 lit.a și f Cod procedură penală și art.1491Cod procedură penală, a susținut că indiciile și probele temeinice din care rezultă participarea inculpaților la comiterea infracțiunilor sunt atât declarațiile inculpaților și ale învinuiților, în condițiile în care niciunul dintre inculpați nu a dat declarații, iar dreptul de a nu declara este, pe de o parte, prevăzut de lege, iar, pe de altă parte, nu probează vinovăția, precum și convorbirile telefonice înregistrate, care însă nu se referă la cei doi inculpați, împrejurare în care nu se poate susține îndeplinirea cerințelor art.143 Cod procedură penală.

Nici condiția referitoare la existența probelor privitoare la pericolul concret pentru ordinea publică nu se îndeplinită, încheierea de ședință fiind motivată generic, pentru toți inculpații, fără a arăta, în concret, în ce anume constă acest pericol pentru fiecare dintre inculpați, instanța ținând seama de natura infracțiunilor pentru care sunt cercetați și nu de datele lor personale, în condițiile în care ambii inculpați au familii și venituri sigure, și, în egală măsură, nici organul de urmărire penală și nici instanța nu au arătat în ce manieră sunt percepuți cei doi și cum ar putea cercetarea lor în libertate să impieteze asupra bunei desfășurări a procesului penal, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea, de îndată, în libertate a inculpaților.

Avocatul, apărător din oficiu al recurentului-inculpat -, arată că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată, practic, pentru comoditatea urmăririi penale, pentru completarea acesteia cu actele enumerate în referatul procurorului, în condițiile în care nu există probe că inculpații au săvârșit sau erau pe cale de a săvârși infracțiuni. În acest sens, este de menționat faptul că unele dintre convorbirile telefonice nu au legătură cu inculpatul, iar altele, purtate de acesta cu coinculpatul, nu evidențiază vreo activitate ilicită și, cu atât mai puțin, existența unui grup transfrontalier organizat, constituit în vederea confecționării dispozitivelor electronice în scopul spargerii de conturi bancare.

Cât privește persoana inculpatului, acesta are 6 copii, pentru lucrările efectuate urma să primească suma de 100 euro de la, care nu poate fi considerată ca preț al aderării la o structură criminală cu ramuri transfrontaliere, cercetarea sa în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu există suficiente date pentru luarea celei mai aspre măsuri preventive, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului, eventual cu luarea unei măsuri de prevenție din cele prevăzute de art.145 sau art.1451Cod procedură penală.

Avocatul -, apărător ales al recurentului-inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului, în subsidiar, cu luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art.145 Cod procedură penală, având în vedere faptul că acesta locuiește în municipiul

Precizează că achiesează, în totalitate, la concluziile puse de colegii avocați și arată că inculpatul este urmărit penal pentru comiterea a două infracțiuni, cele prevăzute de art.7 din Legea nr.39/2003 și de art.25 din Legea nr.365/2002, și nu există indicii temeinice sau probe care să justifice presupunerea rezonabilă că ar fi participat la săvârșirea faptelor penale, întrucât, pe de o parte, așa cum prevăd dispozițiile legale, grupul infracțional organizat are o structură piramidală, cu roluri și atribuții bine definite pentru fiecare membru, cu o activitate desfășurată pe un timp îndelungat, or organul de urmărire penală și, apoi, instanța de judecată, susțin că activitatea infracțională s-a desfășurat în perioada mai 2009 - ianuarie 2010, așadar nu este vorba despre o perioadă îndelungată, timp în care abia spre sfârșitul intervalului au purtat discuții telefonice, prima din cele 7 convorbiri fiind din data de 21.XII.2009.

În realitate, inculpatul confecționa, la domiciliul său, piesele electronice care îi erau comandate și cunoștea că puteau fi utilizate inclusiv la bancomate sau la deschiderea/închiderea ușilor, însă niciodată nu a știut la ce urmau să fie folosite. Mai mult decât atât, cu ocazia percheziției domiciliare, i-au fost ridicate bunuri care nu interesează cauza, respectiv 5 card-uri de cumpărare cu reduceri în supermarket-uri și obiecte de care se folosea în activitatea de electronist.

Nu în ultimul rând, încheierea de ședință cuprinde o motivare generică, pentru toți inculpații, în condițiile în care situația fiecăruia trebuia analizată în mod individual, se întinde pe numai o pagină și J, din care o bună parte se referă la actele de urmărire efectuate până la acest moment și la participația penală a fiecărui inculpat, ceea ce justifică concluzia că instanța nu a verificat veridicitatea și temeinicia susținerilor organului de urmărire penală și nu a avut în vedere circumstanțele personale ale acestui inculpat, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine procesuală sinceră, nu este cercetat pentru infracțiuni de violență, suferă de astm și de o boală afectivă bipolară, cu stări de insomnie, afecțiune pentru care este tratat de 4 ani cu medicamente neuroleptice, starea fiindu-i agravată de descinderea în forță, în plus, nu se poate acomoda în camera mizeră în care este ținut în detenție, împreună cu mulți alții, elemente în raport cu care consideră că cercetarea sa în stare de libertate nu produce o tulburare gravă și semnificativă ordinii publice, așa încât reiterează solicitarea de admitere a recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului. Depune la dosar note scrise.

Avocatul, apărător ales al recurentului-inculpat -, arată că încheierea de ședință este nelegală și achiesează la criticile referitoare la nemotivarea hotărârii, susținute de alți apărători, învederând faptul că, în vreme ce toate textele din Codul d e procedură penală ce se referă la măsurile preventive folosesc singularul, instanța de fond nu a formulat nici măcar o singură frază pentru a expune situația fiecărui inculpat în parte, reluând susținerea organului de urmărire penală că inculpații au aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transfrontalier.

În realitate, inculpatul nu cunoștea de existența unei astfel de rețele și nu ar fi aderat la o asemenea structură, l-a cunoscut doar pe unul dintre coinculpați, prin intermediul unui vecin și, inițial, i-a reparat un televizor. Ulterior, deși nu era electronist și se pricepea la mecanică fină, i-a confecționat părți componente ale unor dispozitive ce puteau fi folosite la multe operațiuni, posibil și la cele descrise de organul de urmărire penală, însă probele privitoare la comiterea infracțiunilor lipsesc cu desăvârșire și unele simple indicii nu se constituie în date rezonabile, cu atât mai mult cu cât, așa cum a rezultat din dosar, mai mulți inculpați confecționau diferite părți componente, care erau asamblate, în final, în acele dispozitive și, chiar dacă ar fi avut o bănuială rațională, niciunul dintre ei nu a știut la ce vor servi.

Pe de altă parte, este de observat faptul că Legea nr.365/2002 sancționează fabricarea sau deținerea de echipamente și nu de părți componente ale echipamentelor, iar, cu privire la grupul infracțional organizat, trebuie avut în vedere faptul că a cunoscut doar pe un singur coinculpat.

Deși este prematur a analiza elementele constitutive ale infracțiuni, în condițiile în care nici organul de urmărire penală nu reține, cu certitudine, existența grupului infracțional organizat, totuși trebuia mai întâi dovedită existența acesteia și apoi formulată propunerea de luare a măsurii arestării preventive, care este cea mai aspră măsură preventivă, chiar mai teribilă decât condamnarea pentru o persoană care nu are antecedente penale.

Nu în ultimul rând, instanța de fond a exemplificat cu decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care nu folosesc cauzei și a ignorat deciziile instanței supreme, potrivit cărora pericolul concret trebuie dovedit cu date și probe, făcând și o confuzie cu noțiunea de pericol social al faptei penale, în condițiile în care la dosar nu există niciun fel de dovadă a existenței unei stări de pericol pentru societate, având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a declarat tot ce știe, este căsătorit și are doi copii, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar, în subsidiar, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Avocatul, apărător ales al recurentului-inculpat, consideră că încheierea de ședință este nelegală și netemeinică, întrucât cerințele art.143 și art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a fost audiat și a relatat tot ce știe, a ajutat la avansarea cercetărilor și provine dintr-o familie organizată, elemente care nu justifică temerea că, în libertate, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică sau ar putea comite alte infracțiuni, cu atât mai mult cu cât actele de urmărire penală ce urmează să fie efectuate constau, în majoritate, în probe științifice, care nu pot fi influențate de părți, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Publicpune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor, arătând că criticile referitoare la nemotivarea încheierii de ședință sunt neîntemeiate, întrucât hotărârea cuprinde, pentru fiecare inculpat în parte, atât descrierea activității infracționale, cât și probele care se constituie în indicii temeinice de săvârșire a infracțiunilor și pe cele ce justifică reținerea dispozițiilor art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, iar, pe de altă parte, o încheiere nu poate fi chiar exhaustivă în redarea și analizarea probelor dosarului, referatul procurorului fiind mult mai amplu.

Cât privește îndeplinirea cerințelor art.143 alin.1 Cod procedură penală, deși inculpații, prin apărători, au susținut că există numai acele convorbiri telefonice, care sunt redate în mod trunchiat și subiectiv, ele sunt relevante și se coroborează cu bunurile găsite în locuințele inculpaților, care fabricau și reparau echipamente de skimming, cum sunt fantele de introducere a card-urilor bancare în -uri, cu circuite electronice și capetele de citire de bandă magnetică, cu circuite electronice adecvate, care sunt foarte importante, întrucât ele prezintă particularități în funcție de bancă, de producător, de zona în care sunt amplasate, evidențiind faptul că inculpații s-au specializat nu numai în desfacerea de echipamente de skimming în România, ci și pentru alte grupări ce acționau pe întreg teritoriul Europei, în Germania, Olanda, Italia, etc. fantele de bancomat fiind necesare pentru a testa funcționalitatea, dimensiunile și gurile de bancomat care se reține că ar fi fost produse de această grupare. În acest sens, astfel de fante au fost găsite la, - și, la inculpatul - au fost găsite plasticuri blank tip card bancar ce prezintă bandă magnetică sau cip, dispozitive asemănătoare cu cele de bancomat au fost descoperite la -, precum și la -, care a recunoscut că executa astfel de montaje pentru o serie de inculpați, cum ar fi -, -. Toate aceste bunuri găsite la inculpați se coroborează cu declarațiile unora dintre inculpații și învinuiții cercetați în cauză, precum și cu convorbirile telefonice interceptate în mod autorizat și se constituie în acele indicii temeinice și probe de care fac vorbire dispozițiile art.143 Cod procedură penală. În plus, în ceea ce-l privește pe inculpatul, cu ocazia supravegherii operative, a fost observat în timp ce încerca montarea unei astfel de guri de bancomat pe un din țară, sens în care a fost încheiat un proces-verbal. De asemenea, cu prilejul perchezițiilor domiciliare, au fost găsite aparate tip, care sunt folosite pentru copierea datelor de pe card-uri bancare reale pe blank-uri, fiind ulterior folosite pentru a retrage numerar.

Totodată, reprezentantul Parchetului arată că, până la acest moment, în sarcina inculpaților s-a reținut că au constituit un grup de criminalitate organizată și s-au specializat în confecționarea de echipamente de skimming, doar în subsidiar ocupându-se de clonarea card-urilor și de retragerea efectivă de numerar, prin folosirea frauduloasă a unor cărți de credit, infracțiune pentru care urmărirea penală nu a fost încă începută.

În egală măsură, apreciază că sunt îndeplinite și cerințele art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, având în vedere în acest sens nu numai natura și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, ci și modalitatea concretă de comitere a acestora, perioada mare de timp de derulare a activității infracționale, inculpații fiind constituiți într-o rețea de fabricare a echipamentelor de skimming, de distribuție a acestora, de asigurare a garanției și a reparației echipamentelor, cu o calitate ridicată a echipamentelor puse în vânzare pe piață, în scopul fidelizării clienților.

În acest sens, un rol esențial i-a revenit inculpatului, în privința căruia se reține că a avut un rol predominat de coordonator și inițiator al grupului, astfel încât, așa cum a reieșit din convorbirile telefonice, dacă unul dintre electricieni efectua lucrări pentru o altă persoană, depunea diligențe pentru a nu ajunge la clienții săi, în caz contrar punându-se problema de a suporta unele consecințe, tocmai în ideea că distribuția acestor echipamente trebuia concentrată în mâinile unei singure persoane, asigurându-i, astfel, beneficii cât mai mari.

În același timp, în interesul derulării activității infracționale, membrii grupului au ținut legături cu membrii din alte state ale Uniunii Europene și aceștia au reușit să le transmită fante de bancomat specifice pentru fiecare tip de producător de, de furnizor, pentru a asigura diversificarea echipamentelor de skimming în funcție de clienții rețelelor acestei grupări.

În aceste condiții, punerea în libertate a unor inculpați asupra cărora planează bănuiala rezonabilă că au săvârșit infracțiuni de o asemenea gravitate, este de natură a provoca o tulburare a ordinii publice, având în vedere și siguranța pe care folosirea unor astfel de instrumente de plată trebuie să o inspire, întrucât sistemul bancar nu poate funcționa decât pe bază de încredere și siguranță și tocmai această încredere este afectată de activitatea inculpaților, ținând cont și de siguranța cu care aceștia au acționat, de atitudinea nesinceră a unora dintre inculpați, în ciuda probelor și a indiciilor depuse la dosar, de amploarea activității infracționale și perioada îndelungată de timp în care aceștia au acționat.

Recurentul-inculpat, personal, arată că nu are nimic de obiectat.

Recurentul-inculpat -, personal, arată că nu a știut despre ce este vorba, a avut unele bănuieli, dar nicio certitudine, nimeni nu i-a spus.

Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea Curții.

Recurentul-inculpat, personal, arată că nu mai poate dormi de când a fost ridicat de organele de poliție.

Recurentul-inculpat -, personal, arată că este singurul întreținător al familiei și este de acord cu concluziile puse de apărătorul din oficiu.

Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea Curții.

Recurenta-inculpată -, personal, lasă la aprecierea Curții.

Recurentul-inculpat -, personal, este de acord cu concluziile puse de apărătorii aleși.

Recurentul-inculpat -, personal, arată că a fost un om onest toată viața, inculpatul i s-a părut a fi un om bun, se ocupa de partea auto a electronicii și nu își întreba clienții cu privire la ocupație sau la destinația pieselor.

Recurentul-inculpat -, personal, lasă la aprecierea Curții.

Recurentul-inculpat -, personal, lasă la aprecierea Curții.

Recurentul-inculpat -, personal, este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales și nu are nimic de adăugat.

Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea Curții.

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că, prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 25.01.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar, în temeiul art. 1491Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și, pe o perioadă de câte 30 de zile, respectiv de la data de 26.01.2010 până la 23.02.2010, inclusiv (pentru inculpații, și ), de la data de 25.01.2010 până la 22.02.2010, inclusiv (pentru inculpații, și ) și începând cu data încarcerării (pentru inculpații și ).

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, în cauză, sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există date și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele sub aspectul cărora sunt cercetați, relevante sub acest aspect fiind declarațiile inculpaților, și, interceptările convorbirilor telefonice purtate între inculpați și ale unor date informatice, conform autorizațiilor emise de instanță, verificările adreselor de IP identificate, listingul unor posturi telefonice, perchezițiile domiciliare ce au condus la identificarea unor sisteme informatice si dispozitive de stocare, existând presupunerea întemeiată că acestea au fost folosite la comiterea infracțiunilor pentru care se fac cercetări, investigațiile și recunoașterile în teren, procesele verbale de supraveghere operativă cu fixare foto, verificările cu privire la site-uri, link-uri în care s-au transmis date de identificare ale instrumente de plată electronică.

În ceea ce privește susținerile apărării, în sensul că nu există la dosar probe sau indicii care să conducă la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, Tribunalul a constatat că acestea sunt nefondate, apreciind că, până la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, din datele strânse de organele de urmărire penală rezultă presupunerea rezonabilă că acuzații sunt implicați în activitatea infracțională ce face obiectul cauzei.

Totodată, cu privire la aceste apărări, instanța a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunea și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția acestuia. De asemenea, în hotărârile Brogan Marii Britanii si Murray Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c) din Convenție nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării, rolul acestei măsuri fiind tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor, și că faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.

Or, Tribunalul a constatat că toate actele de urmărire penală și datele relevate de acestea, efectuate de organele de urmărire penală până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, conduc la concluzia că sunt incidente dispozițiile art. 143 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 681Cod procedură penală, în privința tuturor inculpaților, pentru faptele reținute în sarcina acestora.

Totodată, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, întrucât, pentru infracțiunile ce formează obiectul urmăririi penale, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar, din natura și gravitatea faptelor, împrejurările și modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, inculpații având atribuții concrete și bine determinate, din caracterul repetat la faptelor, precum și din starea de insecuritate creată pentru populație prin alterarea încrederii în instituții importante ale statului, rezultă că, fiind cercetați în stare de libertate, inculpații prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

De asemenea, Tribunalul a apreciat că privarea de libertate a inculpaților este necesară și în vederea bunei desfășurări a procesului penal, conform dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât urmează a fi efectuate alte activități de urmărire penală, relevante în cauză, ce ar putea stabili cu exactitate situația de fapt și gradul de vinovăție al fiecărei persoane implicate în activitatea infracțională.

Pentru aceleași considerente, instanța a apreciat că scopul măsurilor preventive nu se poate realiza printr-o altă măsură de prevenție, mai puțin restrictivă, mai ales în acest stadiu procesual și că, pe cale de consecință, nu se impune luarea uneia dintre măsurile restrictive de libertate prevăzute de art. 145 și art. 1451Cod procedură penală.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri de către instanța de fond a propunerii de arestare preventivă formulată de MINISTERUL PUBLIC.

S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursurilor că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1491alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că nu există probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor, convorbirile telefonice interceptate fiind redate de procuror într-un mod trunchiat, cu scopul evident de a acredita ideea existenței unui grup infracțional organizat, și neputând fi coroborate cu nici o altă probă administrată de organele de anchetă. Sub același aspect, s-a mai arătat că bunurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare nu au legătură cu faptele ce formează obiectul cercetărilor (inculpații, ), că organele de urmărire penală nu au făcut dovada faptului că inculpații se cunoșteau între ei și nici că unii dintre aceștia (inculpații, și ) ar fi știut care este scopul în care urmau să fie folosite piesele confecționate, având în vedere că acestea puteau fi utilizate la diverse aparate și echipamente electronice.

Totodată, s-a mai susținut că inculpații nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere datele ce caracterizează persoana acestora, respectiv inculpatul nu are antecedente penale și deține o afacere din care obține importante venituri, inculpatul este student, urmând cursurile Facultății de, inculpații și provin din familii organizate și realizează venituri oneste, inculpatul are șase copii, inculpații, și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și au avut o atitudine procesuală sinceră, inculpatul având și o stare de sănătate precară, iar inculpatul are doi copii minori în întreținere.

În ceea ce îi privește pe recurenții, și, aceștia au mai invocat, în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 9 Cod procedură penală, și faptul că încheierea pronunțată de Tribunal este motivată generic și în mod global pentru toți inculpații, fără ca instanța să analizeze, cu ocazia examinării pericolului concret pentru ordinea publică, situația particulară a fiecăruia dintre aceștia, în funcție de datele lor personale, aspect ce contravine principiilor fundamentale ce decurg din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, recurenții-inculpați și au mai susținut faptul că ordonanțele de reținere au fost emise cu încălcarea drepturilor și garanțiilor lor procesuale, având în vedere că, deși au fost ridicați de organele de poliție în data de 24.01.2010, la ora 0600, timpul scurs între această oră și ora 1900, când au fost prezentați procurorului pentru audiere, nu a fost scăzut din durata reținerii de 24 de ore, astfel cum prevăd dispozițiile Codului d e procedură penală.

Încălcarea drepturilor procesuale ale inculpaților a fost invocată și de recurentul, care a susținut că propunerea de arestare preventivă formulată de Parchet, deși privea o cauză de o deosebită complexitate și cu un număr mare de acuzați, a fost soluționată de Tribunal într-un termen foarte scurt, care nu a permis inculpaților să-și formuleze o apărare corespunzătoare, în funcție de actele și lucrările existente în dosarul de urmărire penală, pe care nu au avut timpul necesar pentru a-l studia.

În consecință, s-a solicitat de către recurenții - inculpați, și admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Tribunalul București, iar, în subsidiar, rejudecarea cauzei de către instanța de recurs și respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de MINISTERUL PUBLIC, cu aplicarea, eventual, în privința inculpaților și, a dispozițiilor art. 1491alin. 12 Cod procedură penală, care prevăd posibilitatea instanței de judecată de a lua una dintre măsurile de prevenție stabilite de art. 145 sau art. 1451Cod procedură penală.

În ceea ce îi privește pe recurenții, și, aceștia au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de MINISTERUL PUBLIC, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților.

Totodată, recurenții, și au solicitat, ca efect al admiterii recursurilor și casării încheierii atacate, respingerea propunerii de arestare preventivă și luarea, eventual, dacă instanța de recurs constată îndeplinite cerințele prevăzute de lege, a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, în condițiile art. 145 sau art. 1451Cod procedură penală.

Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:

Inculpatul este urmărit penal pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a) și lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, și de fabricare și deținere de echipamente software și hardware în vederea falsificării de instrumente de plată electronică (cărți de credit), prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, împreună cu inculpații și, a pus bazele unui grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de fabricare și deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, pentru obținerea, în mod direct, de beneficii financiare, deținând, în cadrului grupului, un rol de lider strategic, bazat pe abilități de coordonare a unor diferite forme de pluralități infracționale constituite, împreună și în cadrul cărora a acționat pe diferite genuri de infracțiuni comise în țară și în străinătate, precum și pe cunoștințele sale privind procurarea și utilizarea dispozitivelor electronice destinate clonării card-urilor. Începând cu luna iunie 2009, inculpatul a fabricat și comercializat, în mai multe rânduri, diverse dispozitive de "skimming" cu scopul folosirii acestora în colectarea datelor necesare falsificării card-urilor.

Pentru comiterea acelorași infracțiuni sunt cercetați și inculpații, și, reținându-se în sarcina acestora că, în perioada mai 2009 - ianuarie 2010, alături de inculpații, și alte persoane, s-au constituit într-un grup infracțional organizat, cu caracter transfrontalier, specializat în confecționarea artizanală, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plată electronice, în conexiune ilicită cu alți membri ai grupării aflați pe teritoriul Germaniei, Italiei, Suediei, Olandei, SUA, care au realizat instalarea de echipamente de "skimming" pe terminale de distribuție a numerarului (-uri, dispozitive de acces în incinte etc.), în vederea colectării de informații de pe magnetică a instrumentelor de plată electronică utilizate la acestea (cărți de credit/debit).

De asemenea, cu privire la inculpatul, s-a mai reținut că acesta a coordonat falsificarea de instrumente de plată electronică și punerea lor în circulație și că, în cursul lunilor august-decembrie 2009, sub coordonarea inculpatului, a executat și supravegheat confecționarea unor echipamente, plasarea acestora, precum și deplasarea unor persoane în Suedia, Olanda și Germania, cu scopul instalării dispozitivelor de "skimming" și colectării datelor de identificare necesare confecționării instrumentelor de plată electronică falsificate.

În sarcina inculpaților și s-a mai reținut, totodată, că, sub coordonarea inculpatului, au executat și supravegheat confecționarea unor echipamente, plasarea/comercializarea acestora către persoane intermediare, cu scopul instalării în străinătate a dispozitivelor de "skimming" și colectării datelor de identificare necesare confecționării instrumentelor de plată electronică falsificate, iar, cu privire la inculpatul, că, n adresele de e-mail, precum -.com, pe care acesta le controla alături de alți membrii ai grupării, au fost identificate aplicații software cu funcții de descărcare și prelucrare de date de identificare ale instrumentelor de plată, colectate cu ajutorul dispozitivelor "skimmer".

În ceea ce îl privește pe inculpatul, acesta este urmărit penal pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a) și lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, și de fabricare și deținere de echipamente software și hardware în vederea falsificării de instrumente de plată electronică (cărți de credit), prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în perioada mai 2009 - ianuarie 2010, aderat și sprijinit grupul criminal organizat, cu caracter transfrontalier, condus de și, sub coordonarea acestuia, a executat personal părți componente electronice necesare dispozitivelor de "skimming", în vederea colectării de informații de pe magnetică a instrumentelor de plată electronică utilizate la acestea.

Sub aspectul acelorași fapte penale se efectuează cercetări și față de inculpații, și, reținându-se în sarcina acestora că, în perioada mai 2009 - ianuarie 2010, alături de inculpații, și alte persoane, s-au constituit într-un grup infracțional organizat, cu caracter transfrontalier, specializat în confecționarea artizanală, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plată electronice, în conexiune ilicită cu alți membri ai grupării aflați pe teritoriul Germaniei, Italiei, Suediei, Olandei, SUA, care au realizat instalarea de echipamente de "skimming" pe terminale de distribuție a numerarului (-uri, dispozitive de acces în incinte etc.), în vederea colectării de informații de pe magnetică a instrumentelor de plată electronică utilizate la acestea (cărți de credit/debit). Totodată, sub coordonarea inculpatului, iar inculpații, și și sub coordonarea inculpatului, au supravegheat plasarea/comercializarea unor echipamente către persoane intermediare, cu scopul instalării în străinătate a dispozitivelor de "skimming" și colectării datelor de identificare necesare confecționării instrumentelor de plată electronică falsificate, iar, în cursul lunii decembrie 2009, inculpatul a fost identificat de autoritățile italiene având asupra sa părți componente ale unor dispozitive de "skimming".

Referitor la inculpatul, se constată că acesta este urmărit penal pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a) și lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, de fabricare și deținere de echipamente software și hardware în vederea falsificării de instrumente de plată electronică (cărți de credit), prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, de complicitate la falsificarea și punerea în circulație de instrumente de plată falsificate, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 24 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, de transmitere, fără drept, de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, prevăzută de art. 27 alin. 3 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, de complicitate la efectuarea de operațiuni financiare frauduloase cu instrumente de plată electronică, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și de complicitate la acces, fără drept, la un sistem informatic (terminalul de distribuție a numerarului - ), prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 42 alin. 1 și 3 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în cursul anului 2009, inițiat și, ulterior, constituit, alături de, Ioni ț ă, și alte persoane, un grup infracțional organizat, cu caracter transfrontalier, specializat în confecționarea artizanală, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plată electronice, a dispus și coordonat, în conexiune ilicită cu alți membri ai grupării, precum, și alte persoane aflate în SUA și Canada, instalarea de echipamente de "skimming" pe terminale de distribuție a numerarului (-uri, dispozitive de acces în incinte etc.), în vederea colectării de informații de pe magnetică a instrumentelor de plată electronică utilizate la acestea (căr ț i de credit/debit), a coordonat falsificarea de instrumente de plată electronică și punerea în circula ț ie a acestora, a dispus și coordonat activitatea concertată de retragere de numerar prin utilizarea frauduloasă de instrumente de plată falsificate, în vederea obținerii de beneficii financiare ilicite. Totodată, în perioada 29.10.2009 -11.11.2009, a coordonat direct activitatea lui și, de manipulare frauduloasă a unor -uri în Belgia, precum și confecționarea și punerea în circula ție de clone în SUA, de unde au fost efectuate fraudulos retrageri de numerar. Astfel, în intervalul 05.11.2009-11.11.2009, inculpatul a coordonat activitatea de retragere frauduloasă a numerarului cu ajutorul cărților de credit clonate, pe teritoriul SUA și Canadei, beneficiile obținute fiind transferate prin și și, ulterior, împărțite între membrii grupării. Totodată, în perioada mai 2009-ianuarie 2010, transmis în numeroase rânduri, prin email sau sms, în vederea utilizării frauduloase, date de identificare ale unor instrumente de plată electronică și a deținut, în adresele de email utilizate, aplicații informatice necesare prelucrării de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică necesare falsificării.

În ceea ce îi privește pe inculpații și, aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 raportat la art. 2 alin. 1 lit. a) și lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, și de fabricare și deținere de echipamente software și hardware în vederea falsificării de instrumente de plată electronică (cărți de credit), prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, reținându-se, în fapt, că, alături de inculpații, și alte persoane, s-au constituit într-un grup infracțional organizat, cu caracter transfrontalier, specializat în confecționarea artizanală, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plată electronice, sub coordonarea lui executând personal părți componente electronice necesare dispozitivelor de "skimming", în vederea colectării de informații de pe magnetică a instrumentelor de plată electronică utilizate la acestea.

Pentru aceleași infracțiuni sunt urmăriți penal și inculpații și, reținându-se în sarcina acestora că, alături de alte persoane, au aderat la grupul constituit de, specializat în comiterea unor infracțiuni cu caracter transfrontalier, respectiv în confecționarea artizanală, comercializarea și exploatarea dispozitivelor de fraudare a mijloacelor de plată electronice, instalarea de echipamente de "skimming" pe terminale de distribuție a numerarului (-uri, dispozitive de acces în incinte etc.), în vederea colectării de informații de pe magnetică a instrumentelor de plată electronică utilizate la acestea (cărți de credit/debit). Totodată, inculpații, sub coordonarea lui și au confecționat echipamente/părți componente ale unor dispozitive de "skimming", în scopul plasării/comercializării/instalării acestora în străinătate și colectării datelor de identificare necesare confecționării instrumentelor de plată electronică falsificate.

Potrivit art. 1491alin. 10 Cod procedură penală, raportat la art. 1491alin. 1 Cod procedură penală, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, arestarea preventivă a inculpatului, în cursul urmăririi penale, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și există vreunul din cazurile reglementate de art. 148 Cod procedură penală.

Curtea constată, astfel cum în mod corect a apreciat și instanța de fond, că, în cauză, este îndeplinită cerința prevăzută de art. 143 alin. 1 Cod procedură penală, în sensul că există suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 681Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, relevante în aceste sens fiind:

- pentru inculpatul:declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că îl cunoaște pe acesta, venind de mai multe ori la domiciliul său și aducându-i pentru reparat diferite plăcuțe electronice cu circuite și un adaptor pentru portul (COM), în schimbul muncii prestate primind suma de 50-150 lei/serviciu, precum și faptul că îl cunoaște și pe numitul, vărul inculpatului, care i-a solicitat, în 2 rânduri, să-i modifice niște plăcuțe cu circuit electronic;declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că îi cunoaște pe inculpații (pentru care a început să asambleze părți electronice componente ale gurilor de bancomat începând din septembrie 2008, acesta, împreună cu inculpatul, vizitându-l ori de câte ori aveau dispozitive pentru guri de bancomat de asamblat sau reparat, pentru fiecare operațiune primind de la 100 euro, iar în cursul lunii august 2009, la solicitarea lui, s-a deplasat împreună cu acesta la B, la domiciliul unor cunoștințe, unde a lipit câteva cabluri de descărcare a datelor de carduri bancare copiate cu diverse dispozitive), (pe care l-a întâlnit de câteva ori în casă la, aceștia discutând despre guri de bancomat), (pe care l-a văzut de câteva ori împreună cu, iar, în cursul anului 2009, acesta i-a cerut, prin intermediul inculpatului, să-i repare o gură de bancomat, mai precis să îi așeze capul magnetic, primind pentru acest serviciu 100 lei), (care i-a cerut o singură dată să-i asambleze partea electronică la o gură de bancomat și despre care știe că vopsea guri de bancomat pentru ), (care, împreună cu inculpatul, îi aduceau piese electronice pentru gurile de bancomat, pe care le asambla pentru, tot ei ridicând și gurile asamblate), (pe care l-a cunoscut prin intermediul lui și căruia i-a reparat în 2 rânduri două guri de bancomat, primind în schimb 100 euro);declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a recunoscut comiterea faptele, arătând că s-a ocupat de procurarea de dispozitive pentru citit carduri, colaborând cu inculpații, și, de la care a cumpărat cipuri de memorie; declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, în care acesta a arătat că l-a cunoscut pe "" (inculpatul ) cu aproximativ 1 an și J în urmă, iar, începând din luna august 2008, contra unor sume de bani (30-40 lei pentru fiecare montaj), a făcut mai multe montaje electronice pentru acesta, spunându-i că le folosește pentru confecționarea unor dispozitive necesare fraudării jocurilor de noroc, în urmă cu 4 luni dându-și seama că respectivele montaje electronice pe care le confecționa erau folosite la fabricarea unor dispozitive de clonare a cardurilor bancare, aspect ce i-a fost confirmat verbal de, și că aceleași operațiuni le-a efectuat și pentru "" (inculpatul ), acesta și aducându-i componentele electronice necesare montajului, respectiv cablaj, procesoare, memorii și o piesă care se găsea foarte greu denumită, din această activitate realizând un venit de aproximativ 500-600 lei lunar;procesul-verbal de percheziție corporalăefectuată asupra inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că, în portmoneu, împachetat într-o hârtie de culoare portocalie, a fost găsit un dispozitiv electronic, de culoare albastră, având conectate două fire cu izolație de culoare neagră;procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - din 2.12.2009, - din 24.12.2009, - din 10.11.2009;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpații, și cu alte persoane, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta înfața procurorului, în care a arătat că îi cunoaște pe inculpații (pentru care a început să asambleze părți electronice componente ale gurilor de bancomat începând din septembrie 2008, acesta, împreună cu inculpatul, vizitându-l ori de câte ori aveau dispozitive pentru guri de bancomat de asamblat sau reparat, pentru fiecare operațiune primind de la 100 euro, iar în cursul lunii august 2009, la solicitarea lui, s-a deplasat împreună cu acesta la B, la domiciliul unor cunoștințe, unde a lipit câteva cabluri de descărcare a datelor de carduri bancare copiate cu diverse dispozitive), (pe care l-a întâlnit de câteva ori în casă la, aceștia discutând despre guri de bancomat), (pe care l-a văzut de câteva ori împreună cu, iar, în cursul anului 2009, acesta i-a cerut, prin intermediul inculpatului, să-i repare o gură de bancomat, mai precis să îi așeze capul magnetic, primind pentru acest serviciu 100 lei), (care i-a cerut o singură dată să-i asambleze partea electronică la o gură de bancomat și despre care știe că vopsea guri de bancomat pentru ), (care, împreună cu inculpatul, îi aduceau piese electronice pentru gurile de bancomat, pe care le asambla pentru, tot ei ridicând și gurile asamblate), (pe care l-a cunoscut prin intermediul lui și căruia i-a reparat în 2 rânduri două guri de bancomat, primind în schimb 100 euro);procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe dispozitive asemănătoare cu cele componente ale unui bancomat, printre care fante de introducere a cardului bancar în, ce prezintă circuite electronice, suporturi pentru montarea camerelor video, modem-uri pentru acces internet, un sistem informatic portabil, medii de stocare a datelor informatice etc.; procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - din 10.11.2009, - - din 11.11.2009;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpații, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta înfața procurorului, în care a arătat că îi cunoaște pe inculpații,;declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că îl cunoaște pe inculpatul, care i-a cerut o singură dată să-i asambleze partea electronică la o gură de bancomat, despre care știe că vopsea guri de bancomat pentru inculpatul și care, împreună cu inculpatul, îi aducea piese electronice pentru gurile de bancomat, pe care le asambla pentru inculpatul, tot el și inculpatul ridicând și gurile asamblate; procesul-verbal de percheziție domiciliară efectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe dispozitive electronice, unele prevăzute cu cap de citire magnetic și cablu de conectare, altele cu motoraș și cablu de conectare, o bucată dreptunghiulară de material plastic de culoare argintie prevăzută cu o fantă transparentă având pe partea interioară diferite componente electronice etc.;procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - - din 03.12.2009; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul cu coinculpații, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, în cuprinsul cărora acesta a arătat că îl cunoaște pe inculpatul, pe care l-a văzut de câteva ori împreună cu inculpatul, iar, în cursul anului 2009, acesta i-a cerut, prin intermediul inculpatului, să-i repare o gură de bancomat, mai precis să îi așeze capul magnetic, primind pentru acest serviciu 100 lei;procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe sisteme informatice portabile, medii de stocare a datelor informatice, o trusă conținând instrumente ce pot servi la confecționarea de dispozitive destinate obținerii de date cu privire instrumente de plată electronică, două circuite prevăzute cu conectori cu etc.;procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - - din 03.12.2009, - din 2.12.2009;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpații, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în care a precizat că îi cunoaște pe ceilalți inculpați, cu excepția lui; declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că îl cunoaște pe inculpatul, cu care s-a întâlnit prin intermediul inculpatului și căruia i-a reparat în 2 rânduri două guri de bancomat, primind în schimb suma de 100 euro;declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, în cuprinsul cărora acesta a arătat că îl cunoaște pe inculpatul, împreună cu care, în urmă cu 3-4 nopți anterior declarației din data de 24.01.2010, a luat un mulaj după o gură de bancomat din zona Liceului, iar în noaptea de 23/24.01.2009 s-au întors la același bancomat cu mulajul pentru a face unele rectificări;declarațiile date în fața procurorului de inculpatul,care a arătat că, cu câteva zile anterior declarației, inculpatul a venit la el, însoțit de inculpatul, cu un mulaj din material dentar, cerându-i să asambleze o gură de bancomat și să-i repare o altă gură de bancomat inculpatului, serviciu pe care l-a făcut contra sumei de 100 euro; procesul-verbal de percheziție domiciliară efectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe sisteme informatice portabile, modem-uri pentru acces internet, un dispozitiv electronic prevăzut cu cip și cabluri pentru conectarea la calculator, stații radio de emisie-recepție, medii de stocare a datelor informatice, cabluri de date pentru conectarea a diferite dispozitive electronice la sistemele informatice, dispozitive din plastic cu fantă având atașate circuite electronice cu baterie etc.; procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - - din 11.11.2009, - din 24.12.2009;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpații, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în care a arătat că îl cunoaște pe inculpatul, care a venit de mai multe ori la domiciliul său și i-a adus pentru reparat diferite plăcuțe electronice cu circuite și un adaptor pentru portul (COM), primind în schimb suma de 50-150 lei/serviciu, precum și pe numitul, vărul inculpatului, care i-a solicitat, în 2 rânduri, să-i modifice niște plăcuțe cu circuit electronic;procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe sisteme informatice, medii de stocare a datelor informatice, mai multe plasticuri blank tip card bancar ce prezintă bandă magnetică sau cip, mai multe dispozitive asemănătoare cu cele componente ale unui bancomat, dispozitive, circuite, componente electronice, o schiță ale unor circuite electronice etc.; procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul cu coinculpatul, precum și cu numitul "", interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 25.06.2009, purtată între inculpații și, din care rezultă că ultimul i-a dat celui dintâi numărul de telefon al inculpatului, pentru a-i transmite să discute cu "oamenii din Olanda", în vederea efectuării unor modificări la anumite dispozitive, pentru ca acestea să funcționeze;procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 19.06.2009purtată între inculpații și ( "" și " de la "), în care cel din urmă îi spune că nu răspunde (inculpatul ) la telefon, iar îi răspunde că a primit un mesaj de la cu următorul conținut: "dacă vorbești cu, zi-i să le dea cu spray-ul acela mai închis că astea sunt prea deschise și să le facă ca pentru noi și nu ca pentru ei. la revedere";procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 2.12.2009purtată între inculpații și, în care aceștia fac referire la un pachet pe care trebuie să-l trimită, iar inculpata îl întreabă pe inculpatul dacă este însoțit de " "; procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice purtate între inculpat și mai multe persoane în datele de 5.12.2009, 6.12.2009, 7.12.2009 și 9.12.2009; procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice purtate între inculpat, numitul "" și un alt domn în datele de 24.12.2009 și 25.12.2009;procesele-verbale de redare a unor SMS-uri din datele de14.12.2009(când inculpatul îi transmite un mesaj inculpatei având următorul conținut: "Acesta e numărul meu, vezi că țiam luat 10 cobre, ai net să ți le pun pe net"),27.12.2009(când primește un mesaj de la un număr din Italia cu următorul conținut: " da dopu este si pe si pe dreapta ca sa stiu", la care inculpatul răspunde în aceeași zi "Nu conteaza") și28.12.2009(când trimite la un post telefonic din Italia următorul mesaj: "am vb cu nea (inc. ) ia daca poti si pe si pe dreapta", toate convorbirile telefonice și SMS-urile fiind interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în care a arătat că recunoaște învinuirile ce i se aduc, dar nu dorește să facă alte precizări;procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe dispozitive și componente electronice, cartele prevăzute cu bandă magnetică având inscripționate anumite numere etc.;procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 2.12.2009purtată între inculpații și, în care aceștia fac referire la un pachet pe care trebuie să-l trimită, inculpata îl întreabă pe inculpatul dacă este însoțit de " ", după care discută și despre inculpatul;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpatul, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în cuprinsul cărora a arătat că recunoaște comiterea faptelor care i se rețin în sarcină și că, începând din luna mai 2009, colaborat cu inculpatul, pentru care, în schimbul unor sume de bani, a asamblat partea electronică la aproximativ 50 de dispozitive care se montau pe gurile de bancomat, operațiune ce a fost efectuată, începând din iunie 2009, la cererea lui, într-un garaj aflat într-un imobil închiriat de acesta din urmă în Sud, pe-, iar, din luna septembrie, la el acasă. Totodată, inculpatul a menționat că, în luna august 2009, fost trimis de inculpatul în Olanda, la o persoană pe nume, iar, în luna septembrie, tot în Olanda, la două persoane pe nume "" și "Parda", cărora le-a asamblat guri de bancomat, contra sumei de 100 euro, iar, la întoarcere, inculpatul i-a dat 4-5 carcase de plastic pentru gurile de bancomat, în scopul asamblării părții electronice, de acestea având nevoie un cunoscut al inculpatului, care pleca în Canada. De asemenea, potrivit declarațiilor inculpatului, cu câteva zile în urmă, inculpatul a venit însoțit de inculpatul, cu un mulaj din material dentar, cerându-i să asambleze o gură de bancomat și să-i repare o altă gură de bancomat inculpatului, serviciu pe care l-a făcut contra sumei de 100 euro;declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că s-a ocupat de procurarea de dispozitive pentru citit carduri, colaborând cu inculpatul, care, contra unor sume de bani, pe perioada verii anului 2009, asamblat pentru el, pe mai multe matrițe de gură de bancomat, componente electronice destinate copierii cărților de credit, o parte din aceste dispozitive fiind vândute în țară, iar o parte fiind trimise unor clienți în străinătate (Olanda și Italia);procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe dispozitive asemănătoare cu cele componente ale unui bancomat, printre care fante de introducere a cardului bancar în, unele dintre acestea conținând și dispozitive electronice sau capete de citire-scriere a benzii magnetice, alte dispozitive folosite la obținerea, fără drept, de date cu privire la instrumente de plată electronică, cabluri de conectare a diverse dispozitive electronice la sisteme informatice, mai multe instrumente și materiale ce pot fi folosite la realizarea de dispozitive utilizate în obținerea de date cu privire la instrumente de plată electronică, foarte multe dispozitive confecționate artizanal, din material plastic, de diferite forme și mărimi, în diferite stadii de prelucrare și finisare, toate prezentând o fantă similară cu cea de introducere a unui card în etc.;procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - din 10.12.2009 și 29.12.2009;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpatul, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că a colaborat cu acesta până în luna mai 2009 la confecționarea dispozitivelor de citit cărți de credit, în sensul că el procura matrițele gurilor de bancomat, capul de citire și cipul de memorie, iar inculpatul le asambla, însă, din luna mai 2009, l-a mai văzut o singură dată, când, contra sumei de 150 euro, acesta i-a asamblat componentele electronice pe o matriță de gură de bancomat. declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, în cuprinsul cărora a menționat că inculpatul i-a solicitat să-i confecționeze mai multe guri de bancomat, pentru care i-a cerut 200 euro pe bucată, dar inculpatul a refuzat, spunând că se va duce la "" (inculpatul );declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că a executat anumite piese pentru numitul, "";procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie foarte multe dispozitive și componente electronice, plasticuri tip carte de credit, obiecte dintr-un metal asemănător gipsului având încorporate fante din material plastic asemănătoare unei guri de bancomat, dispozitive din material plastic asemănătoare unei guri de bancomat, baghete din plastic transparent având câte o fantă de dimensiunea unui card bancar, lamele din tablă pentru citirea cardurilor etc.;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpații și, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în cuprinsul cărora a menționat că a executat anumite piese pentru " " și pentru numitul, "" (inculpatul );declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că a colaborat ocazional cu " " (inculpatul ), care de câteva ori l-a ajutat fie la confecționarea matrițelor gurilor de bancomat, fie la vopsirea acestora;procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie foarte multe dispozitive și componente electronice, modele de guri de bancomat, un caiet cu diverse schițe, baghete din plastic transparent având câte o fantă de dimensiunea unui card bancar etc.;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpat, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în care a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat, menționând că l-a cunoscut pe "", care folosește un autoturism Audi (inculpatul ) cu aproximativ 1 an și J în urmă, iar, începând din luna august 2008, contra unor sume de bani (30-40 lei pentru fiecare montaj), a făcut mai multe montaje electronice pentru acesta, "" spunându-i că le folosește pentru confecționarea unor dispozitive necesare fraudării jocurilor de noroc, însă, în urmă cu 4 luni și-a dat seama că respectivele montaje electronice pe care le confecționa erau folosite la fabricarea unor dispozitive de clonare a cardurilor bancare, "" confirmându-i verbal această împrejurare. Totodată, inculpatul a precizat că aceleași operațiuni le-a efectuat și pentru "" (inculpatul ), acesta și "" aducându-i componentele electronice necesare montajului, respectiv cablaj, procesoare, memorii și o piesă care se găsea foarte greu, denumită, din această activitate realizând un venit de aproximativ 500-600 lei lunar,procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie foarte multe dispozitive și componente electronice, 3 înscrisuri reprezentând scheme tehnice de montare a pieselor electronice, despre care inculpatul a arătat că le-a primit de la "domnul " pentru a monta corect dispozitivele cerute de client etc.

- pentru inculpatul:declarațiile date de acesta în fața procurorului, în care a recunoscut comiterea faptelor care i se rețin în sarcină, precizând că s-a ocupat de procurarea de dispozitive pentru citit carduri, colaborând cu inculpatul, care, contra unor sume de bani, pe perioada verii anului 2009, asamblat pentru el, pe mai multe matrițe de gură de bancomat, componente electronice destinate copierii cărților de credit, o parte din aceste dispozitive fiind vândute în țară, iar o parte fiind trimise unor clienți în străinătate (Olanda și Italia). Totodată, inculpatul a menționat că a colaborat și cu inculpatul până în luna mai 2009 pentru confecționarea dispozitivelor de citit cărți credit, în sensul că el procura matrițele gurilor de bancomat, capul de citire și cipul de memorie, iar inculpatul le asambla, însă, din luna mai 2009, l-a mai văzut o singură dată, când, contra sumei de 150 euro, acesta i-a asamblat componentele electronice pe o matriță de gură de bancomat. De asemenea, inculpatul a arătat că îl cunoaște și pe, de la care a cumpărat cipuri de memorie, precum și pe inculpatul, împreună cu care, în urmă cu 3-4 nopți anterior reținerii sale de către organele de poliție, a luat un mulaj după o gură de bancomat din zona Liceului, iar, în noaptea de 23/24.01.2009, s-a întors cu acesta la același bancomat, cu mulajul, pentru a face unele rectificări. Inculpatul a mai declarat că a colaborat ocazional și cu " ", care de câteva ori l-a ajutat fie la confecționarea matrițelor gurilor de bancomat, fie la vopsirea acestora;declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a arătat că a executat anumite piese pentru "" (inculpatul ) și pentru numitul, "" (inculpatul ); declarațiile date în fața procurorului de inculpatul, care a menționat că, începând din luna mai 2009, colaborat cu inculpatul, pentru care, în schimbul unor sume de bani, a asamblat partea electronică la aproximativ 50 de dispozitive care se montau pe gurile de bancomat, operațiune ce a fost efectuată, începând din iunie 2009, la cererea lui, într-un garaj aflat într-un imobil închiriat de acesta din urmă în Sud, pe-, iar, din luna septembrie, la el acasă. Totodată, inculpatul a menționat că, în luna august 2009, fost trimis de inculpatul în Olanda, la o persoană pe nume, iar, în luna septembrie, tot în Olanda, la două persoane pe nume "" și "Parda", cărora le-a asamblat guri de bancomat, contra sumei de 100 euro, iar, la întoarcere, inculpatul i-a dat 4-5 carcase de plastic pentru gurile de bancomat, în scopul asamblării părții electronice, de acestea având nevoie un cunoscut al inculpatului, care pleca în Canada. De asemenea, potrivit declarațiilor inculpatului, cu câteva zile în urmă, inculpatul a venit însoțit de inculpatul, cu un mulaj din material dentar, cerându-i să asambleze o gură de bancomat și să-i repare o altă gură de bancomat inculpatului, serviciu pe care l-a făcut contra sumei de 100 euro;procesul-verbal de percheziție domiciliarăefectuată la locuința inculpatului la data de 24.01.2010, din care rezultă că au fost identificate și ridicate cu această ocazie mai multe capete magnetice de citire-redare, dispozitive din plastic tip carcasă ce prezintă pe mijloc câte o fantă etc.;procesele-verbale de supraveghere operativă, însoțite de planșe foto, privind întâlnirile dintre inculpații - din 10.12.2009 și 29.12.2009;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonicepurtate de inculpatul cu coinculpatul, cu, precum și cu alte persoane, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

- pentru inculpata:declarațiile date de aceasta în fața procurorului, în care a menționat că îi cunoaște pe inculpații și, dar a negat orice participare la activitatea de intermediere a vânzării de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică; procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 25.11.2009, purtată de inculpată cu un domn din Germania, cu care vorbește despre procurarea unor dispozitive în legătură cu care se înțeleseseră anterior; procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 26.11.2009, purtată de inculpată în legătură cu comanda din ziua anterioară, spunând că va apela la inculpații și;procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 2.12.2009, purtată de inculpata cu inculpatul, în care se face referire la un pachet pe care aceștia trebuie să îl trimită, inculpata întrebându-l pe inculpatul dacă este însoțit și de " " (inculpatul ) și discutând, totodată, și despre inculpatul;procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 17.12.2009, purtată de inculpata cu, fratele ei, în care îi spune că se va duce până în Austria să aducă niște bani;procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice din datele de6.01.2010 și 7.01.2010, purtate de inculpată cu fratele său;procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 7.01.2010, purtată de inculpata cu numitul "" și cu un alt domn, în care aceștia îi dau comandă de anumite piese/dispozitive; procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 10.01.2010, purtată de inculpata cu numitul "", în care acesta îi spune inculpatei că piesele comandate o să ajungă luni sau, cel mai târziu;procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 8.01.2010, purtată de inculpata cu un domn, în care aceștia discută despre caracteristicile anumitor piese pe care inculpata urma să le procure; procesul-verbal de redare a SMS-ului primit la data de14.12.2009,când inculpatul îi trimite un mesaj cu următorul conținut: "Acesta e numărul meu, vezi că țiam luat 10 cobre, ai net să ți le pun pe net", toate convorbirile telefonice și SMS-urile fiind interceptate în baza autorizațiilor emise de instanță.

Curtea apreciază că actele premergătoare și probele administrate de organele de anchetă, astfel cum au fost anterior menționate, oferă suficiente date care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați, neputând fi reținute criticile formulate sub acest aspect de recurenți.

Într-adevăr, se constată, pe baza proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, că discuțiile purtate de inculpați sunt evazive și că aceștia, pentru desemnarea operațiunilor pe care le au de îndeplinit, a persoanelor cu care urmează să vorbească sau să se întâlnească, folosesc, prin asemănare, diferite sintagme sau porecle ("", "finul", "", "", "nea ", " ", "" "" etc.), însă această împrejurare nu este de natură să excludă participarea lor la comiterea faptelor, ci, dimpotrivă, să constituie indicii ale săvârșirii infracțiunilor, în contextul în care termenii respectiv sunt folosiți în mod repetat, de toți inculpații ("Citroen" - pentru dispozitivele de "skimming" confecționate pentru bancomatele Siemens, "aia roșie, aia, vampir, tricouri" - pentru alte dispozitive, "șurub" - pentru pin, etc.), în același context, cu scopul evident de a ascunde activitatea infracțională desfășurată.

În ceea ce privește susținerea recurenților și, în sensul că bunurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare nu au legătură cu faptele ce formează obiectul cercetărilor, Curtea constată că, într-adevăr, procesele verbale de percheziție domiciliară efectuată la locuințele respectivilor inculpați nu relevă date esențiale cu privire la infracțiunile ce formează obiectul urmăririi penale, însă, în opinia instanței, această împrejurare nu prezintă relevanță sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 143 alin. 1 Cod procedură penală, din moment ce, în cauză, există suficiente alte probe din care rezultă indicii temeinice ale participării inculpaților la activitatea infracțională reținută în sarcina lor. Referitor la aceeași susținere, formulată de recurentul, Curtea constată că, în urma percheziției domiciliare efectuată la locuința acestuia, au fost descoperite și ridicate, astfel cum s-a arătat anterior, și bunuri care au legătură cu faptele ce formează obiectul cercetărilor, procesul verbal întocmit cu acest prilej furnizând informații importante cu privire la implicarea inculpatului în activitatea infracțională.

Referitor la susținerea recurenților în sensul că organele de urmărire penală nu au făcut dovada faptului că inculpații se cunoșteau între ei și nici că unii dintre aceștia (inculpații, și ) ar fi știut care este scopul în care urmau să fie folosite piesele confecționate, Curtea arată că examinarea acestui aspect excede competenței cu care instanța este învestită în procedura de față, vizând o chestiune ce privește fondul cauzei și care urmează a fi lămurită pe parcursul cercetărilor, judecătorul analizând cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă doar existența unor indicii temeinice sau probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că acuzatul a comis o faptă penală, iar nu probele de vinovăție care ar putea fundamenta o soluție de condamnare sau elementele constitutive ale infracțiunilor ce fac obiectul urmăririi penale.

Așadar, contrar celor susținute de recurenți, Curtea constată, ca și instanța de fond, că, în cauză, există motive verosimile de a bănui că inculpații au comis faptele penale sub aspectul cărora sunt cercetați, în sensul art. 5 paragr. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, din actele premergătoare și probele administrate până la acest moment procesual rezultând suficiente fapte și informații apte să convingă un observator obiectiv că inculpații pot să fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați.

Astfel cum, în mod constant, a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, art. 5 paragr. 1 lit. c) din Convenție nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul privării de libertate, rolul măsurii arestării preventive fiind tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor.

Curtea apreciază, totodată, că în mod corect Tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 148 lit. f) Cod procedură penală, având în vedere, pe de o parte, pedeapsa stabilită de lege pentru fiecare din infracțiunile ce fac obiectul urmăririi penale, iar, pe de altă parte, existența probelor ce dovedesc pericolul concret la care ar fi expusă ordinea publică în situația lăsării în libertate a inculpaților, aspectele relevante din acest punct de vedere fiind deja evidențiate în încheierea recurată și fiind pe deplin întemeiate. În plus, mai sunt de menționat și frecvența pe care o înregistrează în prezent aceste tipuri particulare de infracțiune și urmările nefaste pe care le produc asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, circulația și folosirea instrumentelor de plată electronică, caracterul continuat și amploarea activității desfășurate, cu ramificații transfrontaliere, apartenența inculpaților la o rețea organizată care se ocupa cu falsificarea mijloacelor de plată electronică, puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legate de circulația și folosirea instrumentelor de plată electronică o generează în rândul membrilor societății civile și împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor, situație care se regăsește și în speță, având în vedere că faptele penale de care sunt acuzați inculpații nu au avut un caracter accidental, ci au reprezentat manifestarea unei îndeletniciri aducătoare de venituri pentru aceștia. Sub acest aspect, pe baza informațiilor furnizate de organele de anchetă, Curtea constată, contrar susținerilor recurenților, că, deși au o situație materială prosperă, fapt ce reiese din constatările făcute cu ocazia perchezițiilor domiciliare și a supravegherilor operative, aceștia, cu excepția inculpaților și, nu au o sursă licită de venituri, împrejurare din care rezultă că au realizat mari sume de bani din activități ilegale și care justifică temerea că, odată puși în libertate, vor relua activitatea infracțională ca o sursă de obținere în mod obișnuit a veniturilor necesare întreținerii, ordinea publică fiind, astfel, pusă în pericol. Astfel, se reține că inculpații, și au 10 clase, sunt fără ocupație și loc de muncă, inculpatul are 8 clase și este fără ocupație și loc de muncă, inculpatul are 10 clase și școala profesională, este tinichigiu auto, dar nu are loc de muncă, inculpații și au 12 clase, sunt electroniști și nu au loc de muncă, inculpatul are 10 clase și școala profesională și deține o firmă de construcții în Italia, inculpatul are 10 clase și este angajat la L Focșani, inculpatul are 12 clase și este fără ocupație și loc de muncă, iar inculpatul are 13 clase, dar nu are ocupație și loc de muncă. În ceea ce îl privește pe inculpatul, Curtea reține că, deși acesta este student la Facultatea de, activitate intelectuală care, tratată cu responsabilitate, ar fi trebuit să-i ocupe timpul într-o mare măsură și să aibă efecte asupra conduitei adoptate, inculpatul a dat dovadă de superficialitate, sub aparența unui interes spre studiu ascunzând un comportament deviant, total nepotrivit pentru o persoană care urmează cursurile unei universități, ignorând valorile sociale apărate de normele de drept și consecințele nefaste ale acțiunilor sale. De asemenea, trebuie avută în vedere și împrejurarea că inculpații, și au antecedente penale, fiind condamnați pentru infracțiuni de același gen, iar inculpatul a fost sancționat administrativ pentru furt, aspect ce denotă faptul că scopul sancțiunilor aplicate anterior, ca măsură de constrângere și mijloc de reeducare și prevenire a săvârșirii de noi fapte penale, nu a fost atins.

Gradul de pericol social ridicat al faptelor penale de care inculpații sunt acuzați, datele personale ale fiecăruia dintre aceștia, astfel cum au fost anterior menționate, și care justifică temerea rezonabilă că, odată puși în libertate, inculpații ar comite și alte activități nelegale, similare celor pentru care sunt cercetați, sunt considerente, care, în opinia Curții, nu mai obligă la efectuarea unui examen cu privire la posibilitatea dispunerii unor măsuri alternative, astfel cum au solicitat o parte din recurenți, arestarea preventivă fiind singura măsură aptă să asigure, la acest moment procesual, realizarea scopului prevăzut de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală.

Aspectele invocate de recurenții, și pentru a contesta îndeplinirea condiției prevăzute de art. 148 lit. f) teza a II-a Cod procedură penală, respectiv faptul că provin din familii organizate, au copii minori în întreținere, nu au antecedente penale și au manifestat o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, nu reprezintă, în contextul împrejurărilor anterior menționate, elemente care să conducă la diminuarea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta aceștia dacă ar fi puși în libertate, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în vederea aflării adevărului și lămuririi cauzei sub toate aspectele, fiind necesară menținerea în continuare a stării de arest preventiv a inculpaților.

Cu privire la starea de sănătate a inculpatului, Curtea arată că, deși aceasta reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, unul din elementele de care trebuie să se țină seama la alegerea măsurii preventive, aceasta nu poate fi avută în vedere în mod singular, ci doar în contextul celorlalte criterii la care face referire textul de lege menționat, gradul ridicat de pericol social concret al faptelor ce formează obiectul cercetărilor penale și datele ce caracterizează persoana inculpatului (cunoscut cu antecedente penale, fără loc de muncă sau altă sursă licită de venituri) nefiind de natură să conducă la concluzia că se impune luarea față de acesta a unei alte măsuri de prevenție.

Sub același aspect, este de menționat și faptul că, potrivit art. 1391Cod procedură penală, dacă se constată, pe baza actelor medicale, că inculpatul suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, administrația locului de deținere are obligația de a dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății.

În ceea ce privește critica recurenților - inculpați, și referitoare la motivarea insuficientă a încheierii pronunțate de instanța de fond, Curtea constată că, într-adevăr, hotărârea atacată a fost redactată în termeni generali și în mod global pentru toți inculpații, însă acest aspect nu este de natură să afecteze valabilitatea soluției pronunțate și să conducă la casarea încheierii, din moment ce judecătorul a analizat - este adevărat, într-un mod sintetic, dar datorită situației similare a inculpaților - îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1491alin. 1 Cod procedură penală, prin raportare la dispozițiile art. 143 și art. 148 lit. f) din același cod, iar, pe de altă parte, argumentele reținute de instanța de fond sunt completate de considerentele prezentei decizii, având în vedere în acest sens caracterul devolutiv integral al recursului penal de față, conform dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală.

Referitor la susținerea recurenților-inculpați și, în sensul că ordonanțele de reținere au fost emise cu încălcarea drepturilor și garanțiilor lor procesuale, având în vedere că, deși au fost ridicați de organele de poliție în data de 24.01.2010, la ora 0600, timpul scurs între această oră și ora 1900, când au fost prezentați procurorului pentru audiere, nu a fost scăzut din durata reținerii de 24 de ore, astfel cum prevăd dispozițiile Codului d e procedură penală, este de menționat, în primul rând, că, în cadrul soluționării unei propuneri de arestare preventivă formulată de Parchet în temeiul dispozițiilor art. 1491Cod procedură penală, instanța nu poate să analizeze legalitatea și temeinicia măsurii preventive a reținerii, procedura de urmat fiind aceea a plângerii împotriva ordonanței organului de cercetare penală sau a procurorului prin care s-a dispus respectiva măsură, formulată în condițiile art. 1401Cod procedură penală, procedură de care inculpații nu au înțeles să uzeze. Pe de altă parte, se constată că, la momentul soluționării de către Tribunal a propunerii de arestare preventivă, ordonanțele de reținere emise pe numele celor doi inculpați nu expiraseră, în raport de dispozițiile art. 144 alin. 1 teza a II-a Cod procedură penală, care prevăd că, din durata măsurii reținerii, se deduce numai perioada în care persoana a fost privată de libertate ca urmare a măsurii administrative a conducerii la sediul poliției, prevăzută de art. 31 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în timp ce, în cauză, inculpații au fost aduși la B în executarea mandatelor de aducere emise conform dispozițiilor art. 183 Cod procedură penală și aduse la îndeplinire de organele de poliție.

Curtea nu poate reține nici susținerea recurentului-inculpat referitoare la soluționarea de către Tribunal a propunerii de arestare preventivă într-un termen foarte scurt, aspect ce nu ar fi permis inculpaților să-și formuleze o apărare corespunzătoare, având în vedere în acest sens împrejurarea că judecătorul fondului, la cererea expresă a apărătorilor, a acordat acestora un termen de o oră pentru studierea dosarului de urmărire penală, termen considerat ca fiind unul suficient, în raport cu dispozițiile imperative ale art. 1491alin. 3 Cod procedură penală și în condițiile în care o mare parte dintre avocații aleși ai inculpaților îi asistaseră pe aceștia și cu ocazia efectuării actelor de urmărire penală, cunoscând, așadar, conținutul acestora.

Având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Curtea apreciază că încheierea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați.

Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală, Curtea, în temeiul art. 192 alin. 2 și alin. 4 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile formulat de recurenții-inculpați, și împotriva încheierii din ședința Camerei de Consiliu din data de 25 ianuarie 2010 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții-inculpați și la plata sumei de câte 300 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, dintre care câte 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, pe recurentul-inculpat la 225 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, dintre care 25 lei reprezintă onorariul parțial al avocatului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, iar pe fiecare dintre ceilalți recurenți-inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

-

GREFIER,

ta-

Red./Dact

Ex.2/24.02.2010

Red. --

Președinte:Ioana Alina Ilie
Judecători:Ioana Alina Ilie, Vasile Băjan, Magdalena

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 45/2010. Curtea de Apel Bucuresti