Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 49/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 49/
Ședința publică din 01 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Raluca Elena
Grefier: -
DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - Serviciul Teritorial Pitești este reprezentat prin: Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI, împotriva încheierii nr. 43/CC din data de 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimatul
Inculpat personal și asistat de avocat ales a, conform delegației avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosar un referat întocmit de grefier a și un proces verbal întocmit de ag. șef, din cadrul Secției 4 poliție B din care rezultă că intimata se va prezenta la termenul din 01 iunie 2009.
Intimata inculpată arată că este de acord să dea declarație.
Curtea, procedează la audierea intimatei inculpate, declarațiile acesteia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului declarat de parchet și de menținere a măsurii de a nu părăsi localitatea. De asemenea, să se mențină obligațiile instituite prin încheierea tribunalului.
Avocat a pentru intimata inculpată, arată că achiesează la concluziile reprezentantului parchetului, fiind intru totul de acord cu acestea.
Intimata inculpată, având ultimul cuvânt, precizează că, va îndeplini toate obligațiile dispuse de instanță.
CURTEA:
Asupra recursului penal formulat;
Deliberând, constată:
Prezenta cauză ce vizează recursul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de igare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Pitești - privind pe inculpata, este urmarea disjungerii dispusă de Curtea de APEL PITEȘTI, prin încheierea nr.48/R din 29 mai 2009, prin care s-a admis recursul declarat de parchet împotriva încheierii nr.43/CC din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, prin care s-a dispus arestarea inculpaților, și luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, cu privire la inculpații, și, Curtea de APEL PITEȘTI, prin încheierea menționată, dispunând arestarea preventivă și a inculpaților și, menținând măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea cu referire la inculpații și.
Curtea constată că analiza motivelor invocate de parchet, numai față de inculpata, în privința căreia s-a disjuns cauza, întrucât nu a fost legal citată, trebuie să se facă raportat la întreaga motivare a parchetului cu privire la ansamblul activității infracționale, presupus a fi desfășurată de întreg grupul infracțional, așa cum rezultă din considerentele încheierii nr.48/R din 29 mai 2009, menționată mai sus, prin care s-a dispus, de altfel, disjungerea acestei cauze de față.
In acest sens, curtea arată constată că prin încheierea nr.48/R din 29 mai 2009, arătată, s-au reținut următoarele:
Prin încheierea nr.43/CC din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a admis, în parte, propunerea și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, fiul lui - și, născut la data de 13.02.1988, în municipiul B sector 6, cu același domiciliu, sector 6, strada - de, nr.135, bloc 3,.A,.4, CNP -, fiul lui și, născut la data de 20.03.1987, n municipiul B, sector 6, cu domiciliul în orașul B V, județul G,-, CNP -, (fost ), fiul lui și, născut la data de18.07.1982, n municipiul B, sector 6, domiciliat în municipiul B, sector 2,- A,.3, CNP -, fiul lui și, născut la data de 17.03.1970, în comuna, judetul G, cu domiciliul în orasul B-V,-, CNP -, fiica lui G și -, născută la data de 27.07.1971, în comuna, județul G, cu domiciliul în B V, sat Spart, județul G, CNP -, fiul lui și, născut la data de 27.01.1988, în oraș B-V, județul G, cu domiciliu în oraș B-V,-, județul G, CNP -, -, fiica lui și, născută la data de 17.09.1974, în oraș B V, județul G, cu domiciliul în B V,-, județul G, CNP -, pentru 29 de zile, începând cu data de 27 mai 2009, până la 24 iunie 2009, inclusiv.
S-au respins cererile formulate de acești inculpați, prin apărători, de luare a unei alte măsuri preventive.
S-au admis cererile formulate, prin apărători, de inculpații -, fiul lui G și, născut la data de 22.05.1982 în municipiul B sector 2, domiciliat în municipiul B, sector 3,-, bloc 34A, scara 3, etaj 1,.66, CNP -, fiul lui și, născut la data de 27.04.1981 în municipiul B, sector 6, cu domiciliul în municipiul B, sector 6,-.145.B.2.56, CNP -, fiul lui și, născut la data de 10.11.1984 în municipiul B sector 2, domiciliat în municipiul B, sector 3,--91, bloc 5, scara 1, etaj 1,.11, CNP -, -, fiica lui și, născută la data de25.06.1986 în municipiul B, sector 3, cu domiciliul în municipiul B, sector 3,--91, bloc 5,.11, CNP - și, fiica lui G și, născută la data de 27.07.1975 în municipiul B sector 2, domiciliată în municipiul B, sector 4,-, - scara 2, etaj 2,.22, CNP -, și s-a dispus luarea, față de aceștia, a măsurii preventive prevăzute de art.145 Cod pr.penală, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea pe 29 de zile, începând cu data de 27 mai 2009, până la 24 iunie 2009, inclusiv.
S-a instituit în sarcina acestor 5 inculpați obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 1/1 Cod pr.penală, respectiv:
- să se prezinte la organul de urmărire penală și la instanța de judecată ori de câte ori vor fi chemați;
- să se prezinte la organul de poliție din localitatea de domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de acesta;
- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
S-a instituit în sarcina acelorași inculpați obligația prevăzută de art. 145 alin. 1/2 lit.c Cod pr.penală, respectiv să nu se apropie de ceilalți inculpați, părți vătămate, martori, membrii familiilor acestora și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Copia prezentei încheieri s-a dispus a se comunica secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește fiecare din acești cinci inculpați, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașapoarte și organelor de frontieră.
S-a atras atenția acestor cinci inculpați asupra dispozițiilor art. 145 alin. 2/2 Cod pr.penală.
S-a repus cauza pe rol în ce privește propunerea de arestare preventivă a inculpaților -., și și s-a fixat termen de judecată la data de 10 iunie 2009, pentru când vor fi citați aceștia cu mandat de aducere cu însoțitor.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Piteștia înaintat propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile a inculpaților, -.,.
În motivarea referatului de propunere a arestării preventive a inculpaților, s-a invocat faptul că este necesară această măsură, întrucât sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. a, b, d și f Cod pr.penală.
Cei 16 inculpați s-au constituit într-un grup infracțional cu intenția de a săvârși mai multe fapte penale.
Inculpații, -., și și-au propus să procure fraudulos sume importante de bani, într-un timp foarte scurt, prin devalizarea posesorilor de acțiuni la SC Central SA, prin mijloace frauduloase.
În realizarea scopului propus aceștia au contactat pe inculpatul, care lucrase până în luna februarie 2007 la SC Central SA și, ulterior, el i-a atras în grupul infracțional organizat pe inculpații, și, care aveau calitatea de operator-calculator la SC Central SA, spre a le procura pe calculator și a constata care dintre cetățenii din baza de date au un număr mai mare de acțiuni, care este valoarea aproximativă a acestora și datele de stare civilă ale celor vizați.
În urma serviciilor făcute, cei care aveau calitatea de angajați la SC Central SA primeau sume de bani, care variau, în ceea ce privește cuantumul, în raport cu numărul mai mare sau mai mic al acțiunilor pe care le dețineau investitorii ce urmau a fi devalizați.
Inculpații au recurs și la o altă cale de a obține extrase de cont și liste cu coduri confidențiale, întocmind acte de identitate false pentru acționarii ce urmau a fi înșelați, pe care le anexau la o cerere semnată în numele persoanei vizate, mai atașau o chitanță că au plătit taxă cerută pentru eliberarea documentelor de tranzacționare, după care expediau aceste acte prin poștă la unitatea depozitară și solicitau să li se schimbe în baza de date domiciliul, pe adresa B,- ori 100, sector 6, cerând totodată să le fie expediate, tot prin poștă, actele de tranzacționare la noua adresă.
De precizat, a reținut instanța de fond, că la adresa din-, locuia inculpatul, care prin căsătorie și-a schimbat numele în, iar la nr. 100 locuia un vecin al lui, care îl rugase să îi oprească această corespondență și să i-o înmâneze, întrucât între timp el vânduse casa.
După tranzacționare, banii erau virați într-un cont bancar, sau expediați prin mandat poștal investitorului.
Pentru că banii ar fi ajuns la cel pe care îl înșelaseră, a trebuit ca inculpații să deschidă conturi bancare, cu procuri false și cu acte de identitate false.
grupului infracțional, inculpații și, cu ajutorul unor persoane neidentificate încă, au realizat acte de identitate, cu datele de stare civilă ale persoanei ce urmau să i se tranzacționeze fraudulos acțiunile, dar cu fotografia celui care trebuia să deschidă contul bancar și să ridice banii.
Grupul infracțional a înșelat un număr de 303 persoane, care locuiesc în diferite regiuni ale țării, cu suma totală de 1.878.841,48 lei/RON.
Inculpații, astfel organizați, au comis aceste infracțiuni în perioada cuprinsă între vara anului 2006 și 23 iulie - 1 august 2007.
Pe timpul urmăririi penale, inculpații, și au încercat să se sustragă, să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului, prin influențarea unor martori și părți, iar la audieri aceștia au avut o poziție nesinceră, în sensul că nu au recunoscut săvârșirea faptelor sau au fost inconsecvenți.
Deși în referat s-a menționat că au continuat să săvârșească și alte fapte după începerea urmăririi penale, tribunalul a apreciat ca nefondată afirmația, acestea fiind acte materiale ale acelorași fapte pentru care sunt cercetați.
Spre deosebire de acești inculpați, ceilalți, respectiv, și au avut o poziție sinceră, recunoscând și regretând săvârșirea faptei, prin această atitudine ajutând organele de urmărire penală în desfășurarea anchetei, colaborând chiar cu el.
În plus, acești 5 inculpați nu mai lucrează la SC Central SA și, deci, în stare de libertate fiind, nu ar mai putea săvârși astfel de fapte, spre deosebire de ceilalți inculpați, care oricând ar putea fi tentați să-și continue activitatea infracțională.
Tribunalul a mai reținut că, faptele săvârșite de inculpați, foști angajați ai SC Central SA prezintă un grad de pericol social însemnat, dar acesta nu poate fi similar cu pericolul social pentru ordinea publică, care, în cazul lor, nu este dovedit.
Pentru ceilalți 7 inculpați s-a făcut dovada că s-au sustras de la urmărirea penală și, totodată, au încercat să influențeze prin intimidare pe unii dintre păgubiți.
În plus, inculpații -., și nu au fost găsiți de organele de urmărire penală, sustrăgându-se de la cercetări, ceea ce a determinat instanța de fond să considere că dacă cei 7 inculpați, care sunt fie rude, fie vecini, fie buni prieteni cu ei ar fi lăsați în libertate, ar lua legătura cu aceștia, compromițând astfel desfășurarea anchetei, sau, și mai grav, ar mai încerca și aceștia din urmă să se sustragă de la urmărirea penală.
Față de cei 12 inculpați prezenți s-a dispus măsura reținerii pentru 24 ore, începând cu data de 26.05.2009, ora 17,00.
Deși apărătorii aleși au invocat expirarea acestei măsuri, tribunalul a constatat că ea s-a făcut cu respectarea disp. art.144 alin.1/1 Cod pr.penală, termenul de 24 ore calculându-se de la ora emiterii ordonanței.
Față de aceste considerente, astfel cum au fost arătate mai sus, tribunalul a admis în parte propunerea Ministerului Public - T - Serviciul Teritorial Pitești, și în baza art.148 alin.1 lit.a, b și f Cod pr.penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și, pentru 29 de zile.
Pe cale de consecință, s-au respins cererile formulate de acești inculpați, prin apărători, de luare a unei alte măsuri preventive.
Totodată, s-au admis cererile formulate, prin apărători, de inculpații, și și s-a dispus luarea față de aceștia a măsurii preventive prevăzută de ar. 145 Cod pr.penală, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, pe timp de 29 zile, instituindu-se în sarcina acestor 5 inculpați obligațiile prevăzute de art. 145 alin. 11Cod pr. penală, precum și, obligația prevăzută de art. 145 alin. 12litera c Cod pr.penală, așa cum au fost arătate mai sus.
În ceea ce privește pe inculpații -., și, care s-au sustras de la urmărirea penală și pentru care s-a făcut propunere de arestare preventivă în lipsă, instanța a constatat că la dosar nu există dovada că aceștia au cunoștință despre propunerea parchetului, motiv pentru care, s-a dispus repunerea cauzei pe rol față de aceștia și s-a fixat termen de judecată, pentru când vor fi citați cu mandat de aducere cu însoțitor.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Pitești, și inculpații, fost,.
-Parchetul critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că în mod greșit instanța de judecată a admis în parte propunerea - Serviciul Teritorial Pitești și a dispus arestarea numai a inculpaților, dispunând în mod greșit luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, pentru ceilalți inculpați, cu referire la care parchetul formulase propunere de arestare preventivă, și anume, și, și față de aceștia impunându-se luarea măsurii arestării preventive.
In acest sens, parchetul susține, în esență, că inculpații, și, funcționari la " Central", unde se păstra evidența electronică a valorilor mobiliare, și inculpata, broker la " " au desfășurat, alături de ceilalți inculpați arestați, o activitate infracțională ce impunea luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, funcționarii menționați de la " Central" furnizau inculpaților arestați date despre acțiunile deținute de anumiți acționari, iar, ulterior, cu acte false, obțineau tot de la aceștia documentația necesară (extrase de cont și liste de coduri confidențiale), iar cu acte de identitate false tranzacționau acțiunile părților vătămate la Bursa de Valori
C care coordona întreaga activitate frauduloasă a grupului infracțional era inculpatul care avea misiunea să atragă în grup colegi de-ai săi de la " Central" A, care să- furnizeze clandestin date din sistemul informatic al acestei societăți, în acest mod racolând pe inculpatul - acesta la rândul său atrăgând în grup pe învinuitul -, dar și pe brokerul, precum și pe inculpații și -. cetățeni de etnie rromă din orașul B V, județul G, care aveau misiunea să facă rost de acte sau date de identificare a persoanelor ce urmau a fi înșelate, să producă acte false - cărți de identitate, procuri notariale și altele - să deschidă conturi bancare cu procuri false, din care să ridice banii obținuți prin tranzacționarea frauduloasă a acțiunilor.
In mod concret, inculpatul, decripta pe calculatorul personal datele de pe 22 CD-uri, procurate clandestin și care conțineau datele confidențiale despre câteva zeci de mii de acționari, întocmea liste cu aceștia, cu datele de identificare inclusiv -ul, aceste liste le dădea inculpaților, funcționari la aceeași societate, care, ulterior, intrau clandestin în baza de date, aflau câte acțiuni, la ce sunt și ce valoare au, iar informațiile le returnau inculpatului.
La rândul său, inculpații și -. primeau aceste date, după care întocmeau acte de identitate și copii ale acestora, iar apoi reveneau la inculpații de la " Central" cu cereri false ca fiind din partea acționarilor, învederând că doresc să li se elibereze extrase de cont și liste cu coduri confidențiale.
Uneori, cu procuri notariale false unul dintre cei racolați în grupul infracțional ridica actele menționate, aderenții racolați trecând, apoi, la tranzacționarea acțiunilor deschizând conturi bancare cu împuterniciri false și ridicând banii rezultați din tranzacție.
De precizat, arată parchetul că din listele obținute după decriptarea CD-urilor, inculpații, și alegeau acționarii care aveau titluri ce însumau valori importante, de regulă de la 20.000.000 lei ROL, neavând în vedere sumele mici, din banii dobândiți cei trei reținând suma cea mai mare, fiecare la rându-i plătindu-și oamenii racolați în grup.
In ceea ce privește plata funcționarilor de la "", se arată că aceasta se făcea în raport de valoarea acțiunilor rezultate din informațiile ce le furnizau, accesând baza de date.
Când au depistat acționari care aveau acțiuni ce însumau miliarde de lei vechi, liderii grupului infracțional - inculpații, și -. - operau înșelăciunea numai în folosul lor și cu sprijinul brokerului atras în grup, inculpata, cum ar fi în cazurile părților vătămate G și, după care împărțeau banii între ei.
Inculpatul nu numai că a furnizat date despre acționari din baza de date a unității, dar a acceptat să primească de la liderii grupului infracțional copii ale unor date de identitate ale acționarilor, false, toate având trecut domiciliul pe-, sector 6 B, la locuința inculpatului, fost, ori pe aceeași-, la niște vecini ai acestuia.
Inculpatul a făcut cerere în numele acestor cetățeni, în care stipula că aceea doresc să li se elibereze documentele necesare pentru tranzacționarea acțiunilor și că solicită să li se schimbe domiciliul la adresele din B, anterior menționate.
In acest mod, inculpatul a modificat în baza de date domiciliul a peste 100 acționari, a ridicat personal extrasele de cont și listele cu coduri confidențiale și le-a expediat prin poștă pe- ori 100, așa cum au fost menționate mai înainte.
Inculpatul a ridicat aceste extrase de cont și liste cu coduri confidențiale și le-a remis inculpatului, care a procedat în continuare la tranzacționarea frauduloasă a acțiunilor părților vătămate.
Față de această situație de fapt, parchetul menționează că activitatea infracțională reținută în această cauză nu ar fi putut avea loc dacă inculpatul - lider în grupul infracțional -, și brokerul nu ar fi cooperat cu acest grup infracțional.
De altfel, susține parchetul, acești inculpați, funcționari la " Central" au comis faptele în scopul de a obține bani și, mai mult, la un moment dat, îi determinau pe liderii grupului să aducă liste cu P-uri, cu acestea intrând direct în baza de date informatice, motivând că le trebuie bani, așa cum rezultă din interceptarea convorbirilor telefonice.
De asemenea, unii dintre ei, din propria inițiativă au racolat și alt grup de cetățeni din cartierul
Fără participarea funcționarilor de la "" ori a brokerului, comiterea faptelor nu ar fi fost posibilă, apreciază parchetul, susținerea tribunalului că în prezent nu mai lucrează la " Central", inculpatul dându-și demisia, și că astfel nu mai au posibilitatea să comită fapte similare, nu poate fi primită, aceștia continuându-și activitatea infracțională.
Față de faptele arătate, cu privire la acești funcționari de la " Central", precum și față de brokerul, parchetul apreciază că orientarea instanței numai la măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ce a dispus-o în cauză, nu poate fi justificată și că se impune luarea măsurii arestării preventive și pentru acești ultimi 5 inculpați, așa cum s-a dispus și pentru ceilalți 7 inculpați,.
O atare măsură a arestării, se impune, susține parchetul, având în vedere caracterul continuu al faptelor inculpaților, gravitatea acestora, așa cum au fost menționate mai sus, luându-se în considerare și faptul că s-a adus o atingere serioasă încrederii pe care investitorii trebuiau să o aibă în această instituție "" unde inculpații aveau calitatea de funcționari, cu atât mai mult cu cât astfel de fapte au condus la înșelarea marii majorități a cazurilor persoanelor cu o stare materială mai scăzută și care trăiesc în condiții modeste, prejudiciul total cauzat fiind deosebit de mare, și anume 1.878.841,48 lei, prin înșelarea a 303 părți vătămate.
Faptele reținute în sarcina celor 5 inculpați impun concluzia că lăsarea lor în libertate ar genera o stare de insecuritate socială prezentând pericol pentru ordinea publică în evaluarea căruia trebuie avut în vedere și pericolul social al faptelor reținute în sarcina acestora, precum și susținerea că dacă justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor astfel de activități infracționale, de un accentuat pericol social, ar fi încurajate alte persoane să comită fapte asemănătoare și astfel, și sub acest aspect, cerința prevăzută de art.148 lit.f Cod pr.penală, privind luarea măsurii arestării preventive este justificată, cerință ce se adaugă celeilalte condiții prevăzute de lege, și anume pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, pentru faptele sesizate.
Ca urmare, având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136, art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală, se solicită de către parchet admiterea recursului, casarea în parte a încheierii sus-menționate și, pe fond, admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaților, și, pe un termen de 29 de zile.
-Inculpații, fost, critică, de asemenea, sentința atacată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, susținând, în esență, că se impune punerea lor în libertate, luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea și în privința lor, susținând următoarele motive:
Astfel, inculpații, susțin că instanța de fond nu a făcut o motivare pentru fiecare inculpat în parte, neexistând nici o dovadă că ar încerca să influențeze în vreun fel părțile din proces, apreciind că lăsarea în libertate a acestora nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât s-a dispus arestarea după aproximativ doi ani de zile de la începerea cercetărilor pentru faptele reținute în sarcina lor.
Mai susțin, că nu poate fi reținută în cauză constituirea unui grup infracțional, având în vedere că nu este arătată structura acestuia, menționând, totodată, că în dosar nu există acte de identitate false, întrucât procurile le au făcute în fața notarului public, astfel că sub acest aspect nu poate fi reținută vinovăția lor.
Inculpata susține, de asemenea, lipsa de motivare a instanței, motivare ce a vizat numai temeiurile art.148 lit.a și b Cod pr.penală, fără a se face referire la lit.f, ceea ce ar atrage casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare, la care adaugă și critica faptului că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a fi luată măsura arestării preventive, neexistând probe care să conducă la pretinsa săvârșire de către inculpată a vreunei infracțiuni, singura legătură cu grupul organizat de care se face vorbire fiind împrejurarea că a avut o anume relație cu inculpatul, astfel că măsura arestării preventive nu se justifică, buna desfășurare a procesului penal urmând a avea loc și cu inculpata judecată în stare de libertate.
Inculpatul, consideră că se impune revocarea măsurii arestării preventive luate, întrucât a recunoscut și regretat fapta, nu a mai desfășurat o activitate infracțională de acest gen, este căsătorit, are un copil minor în întreținere, apreciind față de aceste situații invocate că nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, astfel că procesul poate fi judecat cu acesta în stare de libertate.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea reține următoarele:
-Cu referire la recursul parchetului, curtea constată că față de cei 5 inculpați -, - pentru care tribunalul a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, se impune a fi admis acest recurs numai în privința inculpaților, urmând a se lua măsura arestării preventive, menținând soluția instanței de fond și, implicit, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pentru inculpații,
În privința inculpatei, întrucât la termenul fixat pentru judecarea recursului și anume la data de 29 mai 2009, aceasta nu a fost prezentă, fiind lipsă de procedură, curtea, în baza art.38 Cod pr.penală, a disjuns cauza, fixându-se termen la o dată ulterioară și anume, la data de 1 iunie 2009, în vederea judecării recursului parchetului și cu privire la această inculpată, ce s-a dispus a fi legal citată la acest termen.
Revenind la cei patru inculpați menționați mai sus, pentru care la acest termen cauza a fost în stare de judecată, curtea reține că se impune luarea măsurii arestării preventive numai pentru inculpații și, așa cum, de altfel, s-a precizat mai înainte, pentru următoarele considerente:
Astfel, inculpații și, funcționari la " Central" au desfășurat față de ceilalți doi inculpați și - frați, și ei funcționari la societatea arătată, o mai mare activitate infracțională, cu atât mai mult cu cât inculpatul era liderul acestui grup de la " Central", așa cum rezultă din cele susținute de parchet și confirmate de indiciile temeinice și probele ce rezultă din desfășurarea urmăririi penale.
In mod concret, așa cum de altfel rezultă din cele arătate de parchet, inculpatul decripta pe calculatorul personal datele de pe CD-uri procurate clandestin, care conțineau date confidențiale despre zeci de mii de acționari, întocmea liste cu aceștia cu datele de identificare, inclusiv P-urile, pe care le dădea celorlalți inculpați funcționari de la " Central", pentru a fi valorificate în cooperare cu ceilalți inculpați din întreg grupul infracțional.
Mai mult, inculpatul era printre inculpații care alegeau acționarii care aveau titluri cu valori importante, nu cu sume mici, având o contribuție esențială la racolarea altor persoane la această activitate infracțională, constând în tranzacționarea acțiunilor, deschiderea de conturi bancare cu împuterniciri false, ridicarea banilor rezultați din tranzacții, din banii dobândiți, la fel ca și ceilalți doi lideri și, reținând suma cea mai mare, după care își plăteau oamenii racolați în grup.
De precizat, că atunci când activitatea infracțională viza acțiuni ce însumau miliarde de lei vechi, inculpatul împărțea banii obținuți prin înșelăciune, numai cu liderii arătați și.
Important este a se arăta că inculpatul era liderul principal al acestei grupări infracționale care avea acces la datele investitorilor înșelați, conform atribuțiilor de serviciu de la " Central" unde se păstra evidența electronică a valorilor mobiliare, el având o contribuție importantă la reușita acestei activități infracționale, atât de amplă, așa cum de altfel a fost descrisă de parchet în motivarea recursului său.
De asemenea, o contribuție importantă la desfășurarea acestei activități infracționale, așa cum rezultă din susținerea parchetului și confirmată de probele și indiciile temeinice ce rezultă din desfășurarea urmăririi penale, a avut-o și inculpatul.
Acesta, nu numai că a furnizat date despre acționarii de care avea cunoștință din baza de date a unității unde era funcționar, dar a primit de la liderii grupului infracțional copii de pe actele de identitate false, cu alt domiciliu decât cel real convenit de inculpați, și anume domiciliul situat fie pe-, sector 6 B, la locuința inculpatului, fie pe acea- la niște vecini ai acestuia.
Inculpatul a făcut cereri fictive în numele cetățenilor ce urmau să fie înșelați, stipulând că aceștia doresc să li se elibereze documentele necesare pentru tranzacționarea acțiunilor și că solicită să schimbe domiciliul la adresele menționate.
A modificat în baza de date a societății unde lucra domiciliul a peste 100 de acționari, ridicat extrasele de cont și listele cu coduri confidențiale pe care le-a expediat prin poștă la adresele menționate pe str.- din
Este evidentă, în opinia curții, contribuția mult mai mare a acestor doi inculpați și, comparativ cu cealaltă activitate infracțională a inculpaților și, ce au avut și ei o contribuție la finalizarea acestei activități infracționale, dar mai mică, așa cum rezultă din probele administrate până în prezent în această cauză.
Ca urmare, față de cele arătate, curtea consideră că se impune luarea măsurii arestării preventive numai în privința inculpaților și, și nu luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, cum a stabilit instanța de fond, având în vedere, în acest sens și prevederile art.136 alin.8 Cod pr.penală, în sensul că organul judiciar are posibilitatea să aleagă măsura, ținându-se seama, printre altele, și de gradul de pericol social al infracțiunii, de scopul acesteia precum și de alte situații privind persoana față de care se ia măsura, în această ultimă privință, vizând criteriul "și alte situații", curtea apreciind că o atare măsură a arestării preventive se impune și pe considerentul unei contribuții mai mari la activitatea infracțională, așa cum s-a demonstrat mai înainte, comparativ cu ceilalți doi inculpați și care, în opinia curții, așa cum s-a arătat, au avut o contribuție mai mică la desfășurarea activității infracționale.
Sub acest aspect, curtea nu poate împărtăși susținerea primei instanțe că trebuie avută în vedere poziția sinceră a acestor inculpați care au recunoscut și regretat fapta, precum și faptul că nu mai sunt în acest moment funcționari la " Central" și nu ar mai putea săvârșit astfel de fapte, cum sunt cele prezentate, aceste situații sau împrejurări nediminuând pericolul social extrem de ridicat al faptelor presupus săvârșite de către cei doi inculpați, rolul lor esențial ca și funcționari la " Central" unde aveau acces la datele personale ale investitorilor, pentru informarea celorlalte persoane ale întregului grup, în selecția persoanelor cărora le tranzacționau acțiunile obținând sume mari de bani.
Față de cele arătate, curtea, în privința inculpatului, va dispune arestarea, reținând în sarcina inculpatului infracțiunile prevăzute de art.279 rap. la art.248, combinat cu art.244 pct.5 lit.b din Legea nr.297/2004, art.26 Cod penal, rap. la art.215 alin.1 și 2 Cod penal, art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.298 alin.1 și 2 Cod penal, constând în aceea că a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat de inculpatul, a săvârșit acte de identitate false cât și acte sub semnătură privată false, cu care a dobândit ilegal de la " Central" A, ori societăți de servicii și investiții financiare, extrase de cont și liste de coduri confidențiale ale unor acționari la societățile de investiții financiare care funcționează pe teritoriul României, a tranzacționat direct acțiunile sau cu ajutorul unor complici la Bursa de Valori B și-a însușit banii dobândiți prin înșelăciune, fie ridicându-i direct din conturi bancare, folosind procuri notariale false, fie folosind inculpați care au aderat la gruparea infracțională, cărora le-au fost confecționate cu ajutorul unor persoane neidentificate încă, acele cărți de identitate false.
De asemenea, se va dispune și arestarea inculpatului, presupus a fi săvârșit infracțiunile prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.26 Cod penal, rap. la art.215 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.26 Cod penal, rap. la art.279 alin.1 Cod penal, rap. la art.248 combinat cu art.244 pct.5 lit.b din Legea nr.297/2004, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând, în esență, în desfășurarea aceleiași activități infracționale menționate mai înainte în privința inculpatului.
In acest sens, curtea apreciază că sunt întrunite condițiile legale privind luarea măsurii arestării preventive, potrivit art.149/1 raportat la art.143 și 148 lit.f Cod pr.penală.
In privința acestui temei al arestării prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală, curtea constată că sunt întrunite ambele condiții cumulative prevăzute de acest text, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Cu referire la această ultimă condiție, curtea arată că, potrivit actelor și lucrărilor dosarului cauzei, există, dacă nu explicit ci implicit, probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce se impune a fi apreciat și în funcție de pericolul social al infracțiunilor pentru care sunt acuzați, având în vedere multitudinea unor astfel de infracțiuni presupus a fi săvârșite de cei doi inculpați, alături de numeroși alți inculpați ce fac parte dintr-un grup infracțional, pedepsele mari prevăzute de lege pentru astfel de infracțiuni, la care se adaugă și rezonanța negativă a colectivității, dacă nu se iau măsuri ferme împotriva persoanelor care desfășoară astfel de activități infracționale deosebit de grave, că organele îndreptățite de lege nu acționează conform atribuțiilor cu care sunt investite.
Ca atare, în baza textelor de lege arătate și conform considerentelor mai sus exprimate, apreciind că nu se justifică măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea luată de instanța de fond, curtea va dispune arestarea împotriva acestor doi inculpați, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului, menținând, așa cum s-a arătat mai sus, măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru ceilalți doi inculpați, pentru care parchetul a solicitat, de asemenea arestarea, și anume și.
In ceea ce privește recursurile declarate de ceilalți inculpați, fost, curtea apreciază că acestea sunt nefondate, criticile invocate nefiind întemeiate.
Astfel, nu pot fi reținute criticile formulate de inculpații, în sensul că hotărârea nu ar fi suficient de motivată și s-ar impune casarea cu trimitere, întrucât curtea constată, analizând motivarea hotărârii tribunalului, că aceasta corespunde, în esență, cerințelor legii, indicându-se expres temeiurile cât și motivele arestării acestor inculpați.
De altfel, curtea poate suplini ea această motivare, constatând că față de întreaga activitate infracțională presupus a fi reținută în sarcina acestor inculpați, așa cum a fost descrisă pe larg în susținerea recursului parchetului, conform motivelor prezentate, și confirmată de indiciile temeinice sau probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale, se impunea arestarea preventivă a recurenților-inculpați, așa cum de altfel tribunalul a și dispus, subzistând cu prisosință temeiul arestării prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, insuficient motivat de tribunal - la care se adaugă și celelalte temeiuri arătate - ce vizează pericolul concret pentru ordinea publică ce rezultă, printre altele, așa cum s-a arătat și mai sus și din gravitatea faptelor săvârșite de către inculpați, multitudinea acestora, durata acestora precum și din rezonanța negativă a colectivității dacă recurenții-inculpați ar fi puși în libertate.
Nici critica cu privire la faptul că nu ar fi suficiente probe cu referire la activitățile infracționale reținute în sarcina recurenților-inculpați nu poate fi primită, având în vedere că în cauză există suficiente probe, confirmate de altfel și de susținerile inculpaților funcționari la " Central", precum și indicii temeinice ce vizează presupusa săvârșire a faptelor de care sunt acuzați cei 7 inculpați arestați de către prima instanță.
De asemenea, anumite situații vizând persoana inculpaților, cum ar fi cea a recunoașterii faptei sau situații vizând starea familială a inculpaților, în aprecierea curții nu pot fi luate în considerare, având în vedere că acestea, potrivit art.136 alin.8 Cod pr.penală, se impun a fi analizate și în raport de pericolul social al faptelor pretins săvârșite de inculpați, extrem de mare, așa cum de altfel s-a și arătat mai sus.
Așa fiind, curtea, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală, va admite recursul declarat de parchet, în sensul celor mai sus arătate, iar în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge recursul declarat de inculpații, și, pe care-i va obliga, potrivit art.192 alin.2 Cod pr.penală, la cheltuieli judiciare statului.
Totodată, va disjunge cauza cu privire la inculpata și va fixa termen de fond la data de 1 iunie 2009, disjungere ce a operat în cauza de față.
Reluând, așadar, analiza în contextul considerentelor expuse pe larg, mai sus, în încheierea anterioară, și anume nr.48/R din 29 mai 2009, Curții de APEL PITEȘTI, curtea constată că în privința inculpatei, recursul parchetului urmează a fi respins, pentru următoarele considerente de esență:
In aprecierea alegerii unei măsuri preventive, instanța, potrivit prevederilor art.136 alin.8 Cod pr.penală, urmează a lua în considerare scopul măsurii preventive, gradul de pericol social al infracțiunii, sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
Raportat la aceste criterii și luând în considerare întreaga activitate infracțională, presupus fi săvârșită de către inculpații arestați în această cauză, fie de tribunal, fie de curte, și anume, și, curtea constată că inculpata a avut o contribuție mai mică la desfășurarea acestei ample activități infracționale de către întreg grupul infracțional, așa cum a fost descrisă mai înainte.
De altfel, ea nu făcea parte din categoria funcționarilor de la " Central" cu un rol determinant la desfășurarea unei astfel de activități, așa cum l-au avut inculpații și, ea fiind broker la și racolată de către această grupare.
Ca atare, cum textul menționat al art.136 alin.8 Cod pr.penală, vizează, printre criteriile enunțate în mod expres, nu numai gradul de pericol social al infracțiunii, dar și alte situații privind persoana față de care se ia măsura, o atare împrejurare identificată cu o contribuție mai mică la desfășurarea acestei ample activități infracționale de către mulți inculpați arestați, poate fi avută în vedere, raportată la criteriul "alte situații" enunțat și, în consecință, având în vedere poziția sa de recunoaștere, vârsta relativ mică, lipsa de antecedente, curtea se va orienta la menținerea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, așa cum a dispus instanța de fond, și nu la măsura arestării preventive, față de inculpata, cum propune parchetul în referatul motivat în scris.
De menționat, de altfel,că și concluziile orale ale reprezentantului parchetului în această cauză au fost de respingere a recursului declarat, cu privire la această inculpată.
Așa fiind, cum nu mai există nici alte motive care să atragă reformarea hotărârii, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de parchet, apreciind că soluția pronunțată de tribunal cu privire la inculpata este legală și temeinică, iar în baza art.193 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI, împotriva încheierii nr. 43/CC din 27 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, privind pe inculpata, domiciliată în B, sector 4,-, - scara 2, apartament 22.
Cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.3/16 iunie 2009
Jud.fond
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Raluca Elena