Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 52/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.52/I/R/2009

Ședința publică din 11 august 2009

PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela

JUDECĂTOR 3: Băltărete Savina

Judecător: - -

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent,născut la 17.09.1943, din Arestul S M, împotriva încheierii penale nr. 25 din 08.08.2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect propunere de arestare preventivă, potrivit art.149/1 din Codul d e procedură penală.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent în stare de arest și asistat de apărătorul acestuia av., în baza delegației pentru asistență judiciară nr. - lipsă.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, nstanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal atașat separat la dosarul cauzei.

Apărătorul inculpatului solicită instanței admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe cale de consecință a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate, arătând că la dosar nu sunt indicii temeinice că inculpatul ar fi autorul infracțiunii reținute în sarcina lui, invocând totodată prevederile art. 44 alin. 2 și 3 din Codul penal, respectiv aceea de legitimă apărare.

Mai arată că, victima în mod repetat la căutat pe inculpat, învinovățindu-l de însușirea și folosirea unei cantități mai mari de scândură decât cea pentru care s-au înțeles pentru confecționarea unor rame și că ar fi solicitat să i se înapoieze materialul nefolosit, încercând pătrunderea în imobilul inculpatului prin forță, astfel că între cei doi au avut loc discuții în contradictoriu, care au dus la determinarea inculpatului pe fond nervos, să-i aplice victimei o lovitură cu cuțitul pe care-l avea asupra sa, revenind pe urmă în curtea imobilului său, negândindu-se că aceea lovitură de cuțit ar fi fost fatală pentru victimă și că ar duce la decesul acestuia, arătând că inculpatul nu a avut intenția de a ucide.

Apărătorul inculpatului mai arată că, fiind o oră înaintată în noapte la producerea incidentului, inculpatul nu avea cum să observe zona corporală în care a înjunghiat victima, drept pentru care, acesta nu s-a gândit că aceea lovitură va duce la decesul victimei, el doar aplicând regula legitimei apărări, astfel că solicită instanței a reține că nu se poate reține în sarcina inculpatului o infracțiune de omor calificat, a se ține cont de faptul că inculpatul este o persoană învârstă care până în momentul de față nu a avut de a face cu organele penale, doar a acționat în poarta imobilului său sub forma legitimei apărări, este un om pașnic și nu a avut altercații cu alte persoane, în consecință nu prezintă gradul de pericol social, solicitând a se dispune punerea în libertate a acestuia, ori înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea s-au țara.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului inculpatului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale din 08.08.2009 a Tribunalului Satu Mare prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, arătând că tocmai față de probele administrate se impune măsura arestului preventiv a inculpatului, arătând că indiciile temeinice reținute în sarcina acestuia sunt legale și se regăsesc la dosarul cauzei.

Față de cererea apărătorului inculpatului, respectiv aceea de reținere a legitimei apărări în sarcina inculpatului, reprezentantul parchetului arată că, aceasta este o chestiune semantică, logică, dar trebuie alăturată unui text de lege prevăzut de art. 10 /b coroborat cu prevederile art. 11 pct. 2 lit. a din penală Cod Penal și nu poate fi pusă în aplicare decât pe fondul cauzei și nu pe obiectul măsurii preventive de arestare a inculpatului, astfel că nu se poate pune în aplicare în momentul de față. Mai arată că nu sunt întrunite condițiile de aplicare a legitimei apărări în sarcina inculpatului, constatând intenția apărătorului acestuia de încercarea de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului, prin faptul că apărătorul acestuia la instanța de fond a invocat nulitatea absolută a actelor de urmărire penală întocmite până în prezent, arătând că actele au fost întocmite de organele de cercetare penală și nu de către procuror.

Reprezentantul parchetului arată că, potrivit art. 217 alin. 4.penală Cod Penal, reprezentantul parchetului, are dreptul să delege organele de cercetare penală pentru audierea martorilor și că la dosarul cauzei, nu există decât o cercetare penală la fața locului și declarația martorilor în faza actelor premergătoare, astfel că nu s-a reușit schimbarea încadrării juridice a faptei care a fost încercată în mod vădit, încercându-se invocarea nulității actelor premergătoare.

Reprezentantul parchetului consideră luarea măsura arestării preventive a inculpatului aplicată de Tribunalul Satu Mare ca fiind temeinică și legală și apreciază că nu este temeinică luarea măsurii punerii în libertate a inculpatului, solicitând respingerea recursului acestuia.

Inculpatul recurent având ultimul cuvânt, achiesează la cele relatate de apărătorul său și solicită punerea sa în stare de libertate, arătând că nu se consideră vinovat de fapta reținută în sarcina sa.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 25 din data de 08 august 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare și în baza art. 149/1 al. 10 și 11 Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, ns. la 17.09.1943, în, jud. S M, domiciliat în loc. S M,-, jud. S M, CNP -, cetățenia română, pe o durata de 29 zile.

Despre arestarea inculpatului a fost înștiințat ginerele acestuia -, prezent în sala de judecată.

În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a constatat că prin propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, întocmit în dosarul nr. 241/P/2009, înregistrat în instanță la data de 08.08.2009, s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev.de art. 174, 175 lit. Cod penal, constând în aceea că, în seara zilei de 07.08.2009 în jurul orelor 21,00 pe fondul consumului de alcool și a unei altercații mai vechi, inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul în zona hemitoracelui drept în timp ce se aflau pe trotuarul din fața casei sale, iar la scurt interval de timp a intervenit decesul acestuia.

n drept, s-a constatat că fapta inculpatului constituie infracțiunea de: infracțiunea de omor calificat, prev.și ped.de art.174, 175, lit.i pen.

Fată de inculpat a fost luată măsura reținerii de 24 ore în data de 07 august 2009, iar prin rezoluția procurorului din 08 august 2009 fost pusă in mișcare acțiunea penală față de acesta pentru săvârșirea infracțiunii mai sus descrise.

Analizandu-se propunerea de arestare preventiva, s-a retinut că în cauză sunt întrunite cerințele legale pentru admiterea ei.

Starea de fapt retinuta pana in acest moment urmare a cercetărilor efectuate in cauza conferă suficiente indicii că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptei care a avut ca urmare suprimarea vietii unui om.

Faptul ca pe fondul consumului de alcool, urmare a unor discutii contradictorii avute cu victima, inculpatul ia aplicat in zona toracelui o lovitură cu cuțitul, cu consecința suprimării vietii acestuia, este prin natura ei o faptă de o gravitate deosebită, iar reacția organelor abilitate, se impunea a fi fermă. Limitele de pedeapsă in raport de încadrarea dată în acel moment faptei se circumscriu primei cerinte a lit. faa rt. 148.pr.pen. iar despre pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lăsarea in libertate a inculpatului, atâta vreme cât fapta prin natura ei este o infracțiune de pericol, nici nu încape indoială.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând casarea și modificarea hotărârii în sensul respingerii propunerii de arestare preventivă formulată de parchet.

Examinând încheierea prin prisma recursului declarat de inculpat și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/6 și art.385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 Cod procedură penală, se constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul nefondat și va fi respins ca atare, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Măsura arestării inculpatului este legală, ea fiind luată în condițiile art.143 și art.149/1 Cod procedură penală, existând în mod corespunzător și cazul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, inculpatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev.de art. 174 și 175 lit. i Cod penal, constând în aceea că, în seara zilei de 07.08.2009 în jurul orelor 21,00 pe fondul consumului de alcool și a unei altercații mai vechi, inculpatul a aplicat o lovitură victimei în zona hemitoracelui drept, iar la scurt interval de timp a intervenit decesul acestuia.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că inculpatul a comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea infracțiunii de omor calificat reținută în sarcina sa.

În fapt s-a reținut că în seara zilei de 07.08.2009 în jurul orelor 21,00 pe fondul consumului de alcool și a unei altercații mai vechi, inculpatul a aplicat o lovitură victimei în zona hemitoracelui drept în timp ce se aflau pe trotuarul din fața casei sale, iar la scurt interval de timp a intervenit decesul acestuia.

Prin ordonanța procurorului din 08 august 2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea arătată mai sus.

Starea de fapt reținută este aceeași ca și în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Prin ordonanța procurorului din 08.08.2009 s-a dispus reținerea învinuitului pe o perioadă de 24 ore, cu începere de la 07.08.2009 ora 22,15.

În data de 08 august 2009 fost formulată propunere de arestare preventivă inculpatului pe o perioadă de 29 zile.

În cauză a fost audiat inculpatul care arată că nu poate preciza exact dacă el este cel care la înțepat s-au victima a intrat în cuțit, reține doar că a ridicat mana în care avea acel obiect și a văzut sânge.

Analizând probele ce ilustrează fundamentul faptic al propunerii de arestare, tribunalul le- apreciat ca având concludență ce justifică luarea acestei măsuri procesuale față de inculpat, fiind evident că demonstrează săvârșirea de către inculpat a unei fapte penale.

În ceea ce privește temeiul juridic, s-a mai apreciat că sunt întrunite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod penal respectiv fapta săvârșită de către inculpat este pedepsită de lege cu închisoarea mai M de 4 ani iar lăsarea acestuia in stare de libertate prezintă un pericol public concret. Acest pericol instanța l-a dedus in primul rând din gravitarea ridicată a faptei săvârșite și calității existate între făptuitor și victimă în concret pe fondul unor neânțelegeri mai vechi între aceștia.

S-a apreciat totodată că modul de comitere al faptei face ca persoana inculpatului să prezinte un pericol public concret, lăsarea sa în comunitate și neluarea unei măsuri judiciare severe față de acesta fiind aptă în mod real a genera o stare de insecuritate.

Mai remarcăm că inculpatul a dovedit că este o persoană aptă a manifesta o violență extremă, până la uciderea unei persoane, argument care, la rândul său impune luarea măsurii preventive, în acest moment, ca măsură de protejare a celorlalți membrii ai comunității, față de aceasta.

Totodată se constată că cererea pentru constatarea legitimei apărări nu poate fi primită, nefiind întemeiată.

Inculpatul nu poate fi pus în libertate, așa cum solicită apărarea, existând temeiuri legale care justifică luarea măsurii arestării preventive a acestuia.

În baza art. 192 alin. 2.penală Cod Penal va obliga pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, combinat cu art. 140/3 alin. 6 Cod procedură penală,

RESPINGEca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 17 septembrie 1943, din Arestul B, împotriva încheierii penale nr. 25 din 08 august 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 11 august 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

red.închD../13.08.2009

jud.fondHaiduc

tehnored.3ex./13.08.2009

Președinte:Pătrăuș Mihaela
Judecători:Pătrăuș Mihaela, Condrovici Adela, Băltărete Savina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 52/2009. Curtea de Apel Oradea