Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 550/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație în anulare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 550
Ședința publică de la 25 Mai 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făurar JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - - JUDECĂTOR 3: Constantin Mereanu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Dolj.
Pe rol, soluționarea contestațiilor în anulare formulate de inculpații și împotriva Încheierii nr. 82 de la 21 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția Penală și Pentru Cauze cu Minori, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit contestatorii, pentru a răspuns avocat, iar pentru a răspuns avocat - ambii apărători aleși.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, constatându-se că dosarul se află în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Avocat, pentru contestatorul, susține motivele contestației în anulare depuse în scris la dosar, invocând dispozițiile art. 386 lit. e Cod procedură penală, în sensul că inculpatul - contestator nu a fost audiat în recurs, la termenul din 21 mai 2009, solicitând admiterea în principiu a contestației, anularea încheierii din 21 mai 2009 și stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
De asemenea, în baza art. 390 Cod procedură penală, solicită suspendarea executării mandatelor de arestare preventivă emise de instanță, până la rejudecarea recursului.
Avocat, pentru recurentul, dezvoltă de asemenea motivele scrise depuse la dosar și concluzionează în sensul admiterii contestației în anulare în conformitate cu dispozițiile art. 386 lit. e Cod procedură penală, învederând instanței că inculpatul-contestator nu a fost audiat de instanța de recurs, conform art. 38514pct. 1 Cod procedură penală.
Concluzionează în sensul admiterii în principiu a contestației, anulării încheierii din 21 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova și stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
În baza art. 390 Cod procedură penală, solicită suspendarea executării mandatelor de arestare preventivă emise de instanță, până la rejudecarea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a contestațiilor în anulare ca inadmisibile, motivând, pe de o parte, faptul că nu au fost încălcate dispozițiile art. 38514alin. 1 Cod procedură penală, instanța de recurs neprocedând la ascultarea inculpaților, întrucât aceștia fuseseră audiați la instanța de fond, iar pe de altă parte, pentru că, în cauză, contestația în anulare, cale extraordinară de atac, se exercită împotriva hotărârilor penale definitive, iar în speță, instanța de recurs a pronunțat o încheiere prin care a admis recursul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial O l
CURTEA:
Asupra contestațiilor în anulare de față;
Din actele și lucrările existente la dosar, Curtea reține următoarele:
Prin Încheierea nr. 13 din 06 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală, în dosarul nr-, s-a dispus respingerea propunerilor de arestare preventivă formulate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Olt privind pe inculpații - fiul lui - și C, născut la 22 august 1989 în S, jud. O, CNP -, cetățean român, situația militară nesatisfăcută, fără antecedente penale, posesor CI seria - nr. - eliberat de Poliția mun. C, domiciliat în S, B-dul - nr. 3, -nion,. B,. 19, județ O, și - fiul lui și, născut la 25 decembrie 1987 în S, jud. O, CNP -, stagiul militar nesatisfăcut, posesor CI seria - nr. - eliberat de S, domiciliat în S, B-dul - nr. 48, -.9,. A,. 7, județ
În baza art. 1451raportat la art. 145 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, s-a dispus luarea față de inculpați a altei măsuri preventive, respectiv obligarea de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile.
Pe durata măsurii preventive a interdicției de a nu părăsi țara, s-a dispus ca inculpații să se prezinte la organele de urmărire penală sau la instanța de judecată, ori de câte ori vor fi chemați, precum și la Poliția mun. S, care s-a desemnat cu obligația de supraveghere, conform programului de supraveghere sau/ori de câte ori sunt chemați, să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea instanței și să nu dețină sau să nu folosească nici o categorie de arme.
S-au pus în vedere dispozițiile art. 145 alin. 22Cod procedură penală, în baza cărora, în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor stabilite, se va lua față de inculpați măsura arestării preventive.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților, în situația în care nu sunt arestați în altă cauză.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că, prin cererea nr. 10 D/P/2009, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism - Biroul Teritorial O l a solicitat arestarea preventivă a inculpatilor și pe o durată de 29 zile, invocând că în cauză sunt întrunite condițiile prev.de art. 136, 146 și 148 alin.1 lit.f
C.P.P.În cuprinsul cererii, s-a arătat că inculpatii au comis infractiunea de trafic de droguri de risc prev de art 2 alin 1 din Legea 143/2000 constand in aceea ca la data de 05.05.2009 au fost surprinsi in flagrant in timp ce incercau sa comercializeze cantitatea de 60 grame rezină de cannabis iar la data de 12.03.2009 inculpatul a comercializat cantitatea de 7,65 grame hașiș pentru care a primit pretul de 700 lei.
De asemenea, s-a menționat că exista probe certe ca inculpatii au comis infractiunea de trafic de droguri pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani și exista probe certe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică și exista date cei doi inculpati incearca sa fuga pentru a se sustrage urmaririi penale.
Instanța de fond a constatat că, într-adevăr, în cauza exista probe certe care dovedesc comiterea de catre inculpati a infractiunii de trafic de droguri prev de art 2 alin 1 din Legea nr 143/2000 pentru care aceatsa norma de incriminare prevede ca sanctiune predeapsa inchisorii mai mare de 4 ani. Cu toate acestea nu se constata ca sunt dovedite conditiile prev de art 143 alin 1 raportate la art 148 alin 1 lit f deoarece C.P.P. nu este dovedita conditia cumulativă ce este pretinsă alaturi de celalate conditii mentionate anterior ce se refera la existenta de probe ca lasarea lor in libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Aceasta din urma constatare s-a intemeiat pe elementele de fapt cu valoare de probe ce se refera la faptul că inculpatii au avut o conduita buna anterior comiterii infractiunii rezultand din lipsa antecedentelor penale, din conduita procesuala cooperanta probata prin atitudinea de recunoastere a faptei penale si de cooperare cu organele judiciare dar si din faptul că inculpatii sunt tineri și sunt integrati social prin preocuparea de care dau dovada pentru studiile liceale si respectiv universitare. Chiar daca inculpatul a comis mai multe acte materiale ce reprezinta actiunea ce tine de elementul material al infractiunii iar inculpatul doar acte materiale ce se refera la activitatea ilicita din data de 05 mai 2009 iar infractiunea de fata are un grad de pericol social ridicat, totusi, in aprecierea gradului de pericol concret pentru ordinea publică vor prevala criteriile de mai sus in concluzia ce se trage că in mod cert nu vor comite fapte penale și nu vor crea astfel un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de alta parte referirea ce se face in propunerea de arestare preventiva, in baza art 148 alin 1 lit a C.P.P. că exista date ca inculpatii se vor sustrage urmaririi penale, s-a apreciat de instanța de fond că nu este probata pe baza de mijloace de proba adecvate.
Din examinarea in continuare a respectarii procedurii legale, prima instanță a constatat neregularitati ce se refera la incalcarea obligatiei prev de art 149 indice 1 alin 1 careC.P.P. stabileste dreptul procurorului de a intocmi propunerea motivata de luare a masurii preventive a arestarii, numai după ascultarea inculpatului in prezenta apărătorului. In concret, neregularitatea consta in faptul că propunerea de aretare preventiva a celor doi inculpati s-a facut fara ca acestia sa fi fost ascultati, in prezenta apărătorilor lor. Aceasta neregularitate este sanctionata in conditiile art 197 alin 1 și 4 cu C.P.P. nulitatea relativă a propunerilor de arestare preventiva atata timp cat această incalcare a normelor de procedura a fost invocata in calea de atac in conditiile in care inculpatii au lipsit la efectuarea actelor de propunere a masurii preventive a arestarii lor. In plus, se constata ca in mod cert celor doi inculpati prin neregularitatea arătata, li s-a adus o vatamare intrucat nu li s-a dat dreptul sa se apere si sa prezinte probe care puteau determina ca astfel de propuneri sa nu fie emise.
De asemenea, s-a mai constatat ca inlaturarea acestei vatamari nu poate avea loc decat prin stabilirea nulitatii relative a celor doua propuneri iar refacerea acestor propuneri ca acte anulabile, evident ca nu se mai poate face in fata instantei. Ca probă in acest ultim sens, este chiar solutia ce se va da prin care fata de inculpati se va dispune o masura preventiva restrictiva de libertate. Chiar daca in cauza la data de 05.05.2009 inculpatii au fost ascultati cu ocazia luarii masurii retinerii acestora se constata ca nu sunt indeplinite cerintele art 149/1 alin 1 sub C.P.P. aspectul obligatiei de ascultare a inculpatului in prezenta apărătorului, la emiterea propunerii de arestare preventiva atata timp cat conditiile si temeiurile masurii arestarii preventive, in cea mai mare parte fata de cele ale retinerii, sunt diferite in esenta lor.
S-a mai constatat de instanța de fond că, prin raportare la prevederile art 136 alin 8 C.P.P. masura ce se impune a fi aleasa in raport de criteriile legale - scopul masurii preventive - buna desfasurare a procesului penal și asigurarea prezentei inculpatilor la procedurile judiciare, gradul de pericol social al infractiunii, varsta relativ redusa a celor in cauza si lipsa antecedentelor penale - este aceea a obligarii de a nu părăsi tara, prevazuta de art 145 indice 1 C.P.P. care corespunde pe deplin acestor criterii.
Pe de alta parte, constatarea caracterului nefondat al propunerilor de arestare preventiva este justificat si de izvorul de drept ce il reprezinta jurisprudenta Curtii din cauza Wemhoff contra Germaniei din 27.06.1968 in care s-a stabilit ca "Detentia preventiva trebuie sa aiba un caracater exceptional și că starea de libertate este starea normala". De asemenea, in cauza Labita contra Italiei din 06.04.2000 ca si in cauza Noimaister contra Austriei din 27.06.1968 Curtea a stabilit ca detentia provizorie se ia in raport de circumstantele concrete ale fiecarui caz daca "exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate". Aceeasi C, tot in cauza Wemhoff contra Germaniei din 27.06.1968, a mai stabilit ca in ce priveste pericolul de fuga al inculpatilor, acesta nu poate fi apreciat doar cu referire la gravitatea pedepsei pe care o poate primi acuzatul ci si pe baza unor circumstante precum caracterul persoanei, moralitatea, ocupatia, legaturile familiale, etc. Ori, prin raportarea acestor considerente de jurisprudenta europeana la cauza de fata se constata ca nu sunt indeplinite inca o data conditiile legale pentru luarea masurii preventive a arestarii inculpatilor.
Considerentele de mai sus, isi gasesc pe deplin aplicarea in normele de procedura nationala care, la articolul 5.C.P.P. garanteaza libertatea persoanei și stabilesc norme cu caracater imperativ - onerativ pentru luarea masurii preventive de natura sa asigure drepturile procesuale ale celor in cauza.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial O l t, susținând în motivele scrise și criticând încheierea pronunțată de instanța de fond pentru netemeinicie, învederând că faptele pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă dezvoltă un grad deosebit de ridicat de pericol social, astfel că respingerea propunerii și dispunerea față de aceștia a măsurii preventive prevăzută de art. 1451raportat la art. 145 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, de obligare de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile poate să ducă, pe de o parte, la încercări din partea inculpaților de a zădărnici stabilirea întregii activități infracționale de către organele de urmărire penală, iar pe de altă parte, de a continua comiterea unor fapte de genul celor pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a făcut propunerea de arestare preventivă.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și admiterea propunerii privind arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile.
Prin încheierea nr. 82 din 21 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a dispus admiterea recursului declarat de Direcția De Investigare A Infracțiunilor De Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Olt împotriva Încheierii nr. 13 din 06 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Penală, în dosarul nr-, privind pe intimații - inculpați și.
S-a casat încheierea recurată și s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpaților și pe o perioadă de câte 29 de zile, de la data încarcerării, cu emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru ambii inculpați.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Craiovaa apreciat în esență că încheierea atacată cu recurs de Parchet este netemeinică, respingerea propunerii și luarea față de inculpații a unei alte măsuri preventive neprivative de libertate fiind de natură să îngreuneze desfășurarea normală a urmăririi penale, cu consecința stabilirii adevărului material, lăsarea în libertate a inculpaților putând constitui un impact nefavorabil asupra normelor de conviețuire socială.
La data de 22 mai 2009, s-au înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova contestațiile în anulare formulate de inculpații și, care au susținut că încheierea - prin care s-a admis recursul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial O l t, cu consecința casării soluției instanței de fond și admiterii propunerii de arestare preventivă pentru contestatori, pe o perioadă de câte 29 de zile - este nelegală, în cauză fiind invocate dispozițiile art. 386 lit. e Cod procedură penală.
Contestațiile în anulare formulate de inculpați, sunt inadmisibile.
Din cuprinsul încheierii nr. 82 din 21 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova rezultă în mod indubitabil că nu s-a procedat la ascultarea inculpaților, nefiind incidente dispozițiile art. 38514pct. 1 Cod procedură penală, aceștia fiind ascultați la instanța de fond.
Prin urmare, invocarea acestui temei legal - (art. 386 lit. e Cod procedură penală) care este o cale extraordinară de atac ce se poate exercita împotriva hotărârilor penale definitive - privind o încheiere pronunțată de instanța de control judiciar prin care nu s-a soluționat fondul cauzei, se apreciază că este inadmisibilă, urmând să fie respinse în consecință contestațiile în anulare formulate de inculpați.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestațiile în anulare formulate de inculpații și, împotriva Încheierii nr. 82 de la 21 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția Penală și Pentru Cauze cu Minori, în dosarul nr-, ca inadmisibile.
Obligă contestatorii la câte 30 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - G - - -
Grefier,
Red. jud.: C-tin. -
Dact. 2 ex./ - 26 Mai 2009
-26 mai 2009 -
- Administrația Finanțelor Publice S - O, va urmări și încasa de la fiecare contestator câte 30 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Ștefan FăurarJudecători:Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă, Constantin Mereanu
