Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 6/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(3030/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.6/
Ședința publică de la 05 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 3: Florentina Dragomir
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - T - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 23 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/01.01.2010, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațială nr.-/05.01.2010, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațială nr.-/05.01.2010, în stare de arest, asistat de avocat împuternicire avocațială nr.-/30.12.2009.
Se prezintă d-na translator de limba.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorii recurenților inculpați, având cuvântul, pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat și că recurenții inculpați nu doresc să facă declarații suplimentare în fața instanței Curții de Apel București.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 23 decembrie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Menționează că temeiurile inițiale ce au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu mai impun menținerea inculpatului în stare de arest.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că în libertate fiind nu va impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
Arată că și inculpatul, face parte dintr-o familie înstărită este necunoscut cu antecedente penale și este căsătorit cu o persoană de cetățenie română.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 23 decembrie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Consideră că în privința inculpatului nu sunt îndeplinite cerințele art.143 C.P.P. în sensul că probele pe care se bazează vinovăția inculpatului sunt constituite în principal din convorbiri telefonice purtate în limba kurdă, traduse de un traducător al I-ului care este traducător de limba și nu kurdă, astfel că apreciază că nu există nici o garanție privind aceste traduceri. Mai mult arată că aceste traduceri nu sunt certificate de respectivul traducător al I-ului, motiv pentru care consideră că nu pot constitui indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
Precizează că între limba și limba kurdă există diferențe semnificative, astfel că atât timp cât traducerea nu a fost efectuată de un traducător de limba kurdă nu există garanția unei traduceri corecte convorbirilor, motiv pentru care consideră că există un dubiu asupra acestor traduceri, dubiu care trebuie să profite inculpaților.
Consideră că aceste traduceri nu trebuie a fi avute în vedere de instanță.
Menționează că din aceste convorbiri telefonice nu rezultă o implicare a inculpatului în activitatea infracțională și mai mult în aceste discuții inculpatul vorbește cu un anume despre o persoană care nu a fost identificat, apreciază că asemenea discuții telefonice între 2 persoane altele decât cel implicat, nu pot constitui probe pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului de față.
Totodată arată că inculpatul a declarat că în anul 2009 schimbat cartela telefonului de mai multe ori, a împrumutat telefonul persoanelor din comunitatea trucă, prieteni ai săi, de asemenea a împrumutat autoturismul CIELO ce aparține concubinei sale și a găzduit conaționali de ai săi în propria locuință și că nu a fost niciodată către granița de vest a țării.
Consideră că nu există indicii sau probe că ar fi fost vorba de un grup infracțional constituit în vederea comiterii de infracțiunii și obținerii de beneficii materiale.
Apreciază că nu sunt îndeplinite cerințele art.143 și art.148 lit.f și C.P.P. că nu există probe sau indicii că inculpatul ar fi săvârșit vreuna din faptele ce i se rețin în sarcină.
Menționează că nu poate fi primită susținerea că există pericolul ca inculpatul să părăsească teritoriul României numai pentru considerentul că este de naționalitate, dat fiind că acesta nici un moment nu acționat în vreun fel din care să reiasă aceste aspecte.
Consideră că instanța de fond nu a avut în vedere că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, are familie, 2 copii minori și că prezintă suficiente garanții că se va prezenta în vederea finalizării cercetării penale și ulterior în fața instanței de judecată.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar în situația în care se va aprecia că se impune a se lua o măsură preventivă a i se aplica măsura a obligării de a nu părăsii localitatea, cu toate obligațiile care decurg din aceasta.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că achiesează la concluziile puse de antevorbitorii săi.
Apreciază că în speță nu sunt îndeplinite cerințele art.148 lit.f C.P.P. teza a II a referitoare la existența pericolului concret pentru odinea publică.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul are permis ședere permanentă în România, este cetățean kurd, are o afacere de peste 12 ani în România, perioadă de timp în care nu a avut nici o problemă cu legea.
Menționează că așa zisa sa activitate infracțională ar fi reieșit din 2 convorbiri telefonice purtate cu un coinculpat și prin care ar fi coordonat activitatea de migrare a unor cetățeni străini.
Consideră că nu se poate reține implicarea inculpatului în activitatea infracțională, pe baza acestor probelor și că acele convorbiri telefonice nu se coroborează cu nici o altă probă. Mai mult inculpatul nu se cunoaște cu nici o altă persoană din acest dosar exceptând pe dl..
Referitor la acuzația de aderare și sprijinire la un grup infracțional organizat constituit în vederea comiterii de infracțiuni, arată că inculpatul este deținătorul unui restaurant în care vin numeroși conaționali de ai săi, să servească masa și arata că numai aceasta se poate reține ca fiind implicarea sa.
Apreciază că inculpatul aflat în libertate nu prezintă nici un fel de pericol pentru ordinea publică și mai mult că nu există nici un pericol că acesta în libertate fiind ar mai putea comite noi infracțiuni.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 23 decembrie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Arată că îl cunoaște pe inculpat de peste 15 ani și precizează că este o persoană serioasă, familist, are un copil, are permis de rezidență până în anul 2012, are o locuință în com.Larga jud.B unde se ocupă cu cultivarea terenului, pe care familia sa îl deține. Mai arată că inculpatul face parte dintr-o familie înstărită din Istambul, unde mai are 5 frați care îl sprijină material.
În sprijinul celor învederate depune certificatul de căsătorie al inculpatului.
Consideră că nu există nici un fel de probe pentru a se reține posibilitatea că inculpatul ar putea să se sustragă de la cercetări și astfel să îngreuneze buna desfășurarea a procesului penal.
Menționează că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare penală și aflat în libertate nu va impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal dat fiind că are interesul soluționării cu celeritate a problemelor judiciare.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate și menținerea încheierii de ședință ca legală și temenică.
Apreciază că în cauză nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, prev. de art.143 și art.148 lit.f C.P.P. se mențin în raport de natura infracțiunii, pentru care inculpații sunt cercetați, modalitatea de săvârșirea acesteia, precum și față de urmările pe care astfel de infracțiuni le produc.
Referitor la traducător arată că acesta este autorizat de Ministerul d e justiție, poate fi utilizat orice instituție a statului și consideră că dacă apărarea are dubii privind traducătorul, există pârghii legale pentru a se soluționa acest aspect.
În ceea ce privește susținerea că inculpații nu au nici un fel de contribuție sau activitate infracțională, arată că pentru toți inculpații, pe lângă convorbirile telefonice, există procese verbale de filaj toți fiind observați în desfășurarea activității infracționale de racolare și încercare de trecere a frontierei de stat spre destinații occidentale a unor cetățeni turci.
Privind faptul că inculpatul ar fi sincer arată că acesta nu a recunoscut comiterea faptelor și numai în mod accidental a recunoscut fapte care îl privesc pe coinculpatul
Consideră că pe baza indiciilor temeinice instanța a apreciat că față de inculpați sunt incidente disp.art.148 lit.f C.P.P. și cu deosebire cea de a doua condiție, aspecte care reies din modalitatea de comitere a faptelor,numărul mare de persoane implicate, sumele imense de bani manevrate, aspecte care determină existența temerii că inculpații aflați din nou în libertate fiind și-ar relua activitatea infracțională.
Totodată solicită respingerea ca inadmisibile a recursurilor formulate pe aspectul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara și de asemenea solicită obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare către stat.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul în replică, arată că a susținut că este vorba de limba kurdă și nu care sunt două limbi diferite și că traducătorul trebuie a certifica traducerile efectuate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, arată că textul de lege nu prevede o nulitate absolută pentru această presupusă încălcare, mai mult inculpații au fost audiați, la instanța de fond și această vătămare presupusă ar trebui dovedită, nu a fost invocată în fața acelei instanțe, motiv pentru care solicită respingerea acestei susțineri.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul în replică, arată că vătămarea la care s-a făcut referire constituie în faptul că nu poate fi verificată traducerea.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul în replică, arată că a susținut că inculpatul pe care îl apără a recunoscut anumite fapte în legătură cu un alt coinculpat, constituind un act de sinceritate din partea clientului său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază celor susținute de avocatul său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază celor susținute de avocatul său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază celor susținute de avocatul său.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază celor susținute de avocatul său.
CURTEA;
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din 23.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală și în baza art.136, 143, 146, 1491, art.148 lit.f Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, și pe o durată de 29 zile, de la 23.12.2009 până la data de 20.01.2010, inclusiv.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpatul, prin apărător ales, și cererile privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații,.
Inculpații sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor de inițiere, constituire și aderare a unui grup infracțional prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și trafic de imigranți prev.de art.71 alin.1 din nr.OUG105/2000 aprobată prin Legea nr.243/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.
În fapt s-a reținut că pe relația Turcia-România-Austria acționează o rețea de traficanți de migranți turci de origine kurdă, cu scopul de a transporta clandestin în țări occidentale, în special cetățeni proveniți din Turcia.
Gruparea este constituită din cetățeni turci, români și unguri, fiind organizată pe segmente ce acționează atât în țara de origine, precum și în țările de tranzit (România și Ungaria) și în țările de destinație.
Modalitatea prin care acționează rețeaua este următoarea: segmentul rețelei ce acționează în Turcia se ocupă de racolarea de cetățeni turci, majoritatea de origine kurdă, care intenționează să se stabilească ilegal în țări occidentale, obținerea vizelor turistice legale de intrare în România a acestora, precum și de organizarea și coordonarea activității infracționale de traficare a migranților. Din același segment al grupării fac parte și membrii rețelei care se ocupă de transportul migranților pe ruta Turcia-Bulgaria-România, în general șoferi de sau autocare, dar și de autoturisme, dintre care au fost identificați până în prezent cetățenii turci:, ,. De asemenea, din același segment fac parte, având un rol mai important în rețea, membrii filierei care se ocupă de recrutarea îndrumarea și călăuzirea migranților pe ruta menționată, dar și pe teritoriul României. Pe teritoriul țării noastre, aceștia iau contact cu complicii ce acționează aici, rămânând în România până la ieșirea ilegală din țară a persoanelor clandestine. ce acționează pe teritoriul României, este format din membrii rețelei care se ocupă de preluarea de la transportatori a migranților, cazarea, îndrumarea și călăuzirea lor până la granița româno-ungară, iar apoi de organizarea trecerii frauduloase a frontierei de stat. Aceștia mențin un contact permanent cu liderii și organizatorii rețelei care se află în Turcia și au și rolul de-a favoriza intrarea în țară a migranților prin facilitarea obținerii de către aceștia în mod fraudulos, a vizelor de ședere în România, prin procurarea de invitații fictive de la diferite persoane fizice sau juridice, ori de la unități de cazare. Dintre membrii grupării care acționează folosind modul de operare menționat au fost identificați până în prezent cetățenii turci:,. în momentul în care primesc acordul organizatorilor, membrii acestui segment al rețelei se ocupă de transportul cu autoturisme personale a migranților până în zona de frontieră, în cazul în care numărul acestora este mic sau de procurarea de mijloace de transport adecvate, în general microbuze, în cazul în care aceștia sunt în număr mare. Un rol important în cadrul grupării al cetățeanului, care desfășoară activități infracționale în ambele segmente ale rețelei. Astfel, acesta se ocupă atât de procurarea de vize turistice de scurtă ședere pentru migranți, cât și de transportul lor din Turcia în România. Ulterior, asigură cazarea și transportul migranților până în zona de frontieră, dar se implică și în activitatea de preluarea a acestora după trecerea frauduloasă a frontierei și predarea lor complicilor care acționează pe teritoriul Ungariei. în momentul în care migranții ajung în zona frontierei de vest, intervin ceilalți membrii ai rețelei care se ocupă de preluarea acestora și îmbarcarea lor cu complicitatea șoferilor, în mijloace de transport rutier, cu care sunt scoși în mod ilegal din țară sau de trecerea frauduloasă a acestora pe jos, prin "zona " a frontierei, cu ajutorul unor călăuze locale. Dintre membrii de bază ai rețelei care au rolul de a coordona trecerea ilegală a frontierei de stat a migranților au fost identificați până în prezent următorii cetățeni turci:,. Dintre călăuzele care acționează pe plan local la indicațiile membrilor grupării, au fost stabilite până în prezent:. ce acționează pe teritoriul statelor din Spațiul, este format din membrii grupării ce se ocupă de preluarea migranților după trecerea de către aceștia a frontierei româno-ungare, iar ulterior de transportarea lor la bordul unor autoturisme în statele de destinație respectiv: Austria, Italia, Germania, Franța sau Spania, în general în țările în care se află puternice comunități kurde. Atribuțiile fiecăruia dintre traficanți sunt delimitate strict și există o compartimentare a activităților, pentru ca modul de traficare să fie cât mai ascuns și mai sigur pentru a nu fi depistați. Din actele dosarului de urmărire penală, a rezultat astfel că, în perioada februarie 2009 - septembrie 2009, inculpații, zis "" și învinuiții, împreună cu alte persoane rămase încă neidentificate "RAMAZAN", " ", au inițiat, constituit, aderat și/sau sprijinit un grup infracțional organizat în scopul comiterii de infracțiuni grave, respectiv trafic cu migranți, și drept urmare, au executat acte materiale de preluare, îndrumare și călăuzire a mai multor cetățeni turci, majoritatea de etnie kurdă, intrați legal pe teritoriul României, în scopul trecerii acestora în mod fraudulos peste frontiera de stat cu Ungaria, organizând diferite transporturi în acest sens, monitorizate în cadrul dosarului penal, așa cum rezultă din procesele verbale de consemnare a actelor premergătoare, note de redare aferente activității de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice, autorizată de către instanță și atașate dosarului cauzei.
Tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, că sunt indicii temeinice din care rezultă că inculpații au comis faptele de care sunt acuzați iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
S-a mai constatat că există riscul ca inculpații să se sustragă de la urmărirea penală având în vedere că sunt persoane străine și pot părăsi teritoriul țării.
De asemenea s-a menționat că potrivit art.136 alin.1 Cod procedură penală buna desfășurare a procesului penal se poate asigura cu cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și care au solicitat să fie judecați în stare de libertate, arătând că nu sunt probe din care să rezulte cu certitudine vinovăția lor, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu au antecedente penale.
Recursurile declarate de către inculpați nu sunt întemeiate și vor fi respinse în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În cauză sunt indicii temeinice din care rezultă vinovăția inculpaților, în acest sens fiind procesele-verbale încheiate de organele de poliție, înregistrările convorbirilor telefonice, procesele-verbale privind depistarea în automarfar a unor persoane și în parte declarațiile inculpaților.
De asemenea sunt îndeplinite prevederile art.143 și 148 lit.f Cod procedură penală în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea faptelor comise, modalitatea de acționare și scopul urmărit de către inculpați.
Este cert că în cauză având în vedere complexitatea actelor de urmărire ce trebuie efectuate este necesară arestarea preventivă a inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, buna administrare a probelor.
Există riscul ca în stare de libertate inculpații să urmărească și să împiedice administrarea eficientă a probelor, precum și riscul de a părăsi țara.
Pericolul social concret rezultă din modul în care inculpații au conceput și realizat comiterea faptelor, din punerea în pericol a relațiilor privind asigurarea în condiții de legalitate a liberei circulații a persoanelor dar și de necesitatea de a proteja granițele țării, precum și de a realiza obligațiile asumate prin tratatele internaționale.
Este cert că în stare de libertate inculpații ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică prin starea de insecuritate ce s-ar produce în societate.
Asigurarea dreptului la liberă circulație trebuie realizată în așa fel încât să se împiedice posibilitatea ca elemente infracționale să poată trece în mod fraudulos granițele și să pună în pericol viața, libertatea și avutul persoanelor.
Din aspectele învederate mai sus, precum și din motivarea instanței de fond, apare cu totul ca fiind justificată măsura arestării preventive a inculpaților.
În concluzie nu sunt motive care să determine casarea încheierii recurate.
De asemenea, Curtea apreciază tot pentru motivele arătate anterior că nu este justificată și nici oportună luarea față de inculpați a măsurii obligării de a nu părăsi țara.
În ce privește critica referitoare la faptul că traducerile nu au fost efectuate în mod corespunzător, se observă că această critică nu poate fi primită deoarece realizarea traducerilor s-a făcut de către un expert autorizat, astfel că au fost respectate dispozițiile legale.
Recurenții inculpați vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 23.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu, iar pe ceilalți inculpați la câte 200 lei.
Onorariu interpret de limba se fixează pentru 3 ore.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./13.01.2010
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Leontina Cișmașiu, Florentina Dragomir
