Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 63/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Încheierea penală nr. 63/ Dosar nr-
Ședința publică de la 27 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Hădărean
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- DIICOT- Serviciul Teritorial Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Serviciul Teritorial Brașov și inculpații, și împotriva încheierii nr. 17 din 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat și recurentul inculpat în stare de arest ( deținuți în Arestul B ), asistați de apărătorul ales, avocat și recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Arestul B ), asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care:
În temeiul art. 70 alin.1 Cod procedură penală instanța procedează la identificarea inculpaților, și, iar în temeiul art. 70 alin.2 Cod procedură penală aduce la cunoștință acestora faptul că pot să dea declarație în fața instanței de recurs și că cele declarate pot fi folosite împotriva lor.
Recurentul inculpat declară că dorește să dea declarație, iar recurenții inculpații și că își mențin declarațiile date atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței de fond.
Instanța în temeiul art. 1403alin.3 Cod procedură penală procedează la ascultarea inculpatului, cele declarate fiind consemnate la procesul verbal atașat la dosar.
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și în temeiul art. 38513Cod procedură penală acordă părților cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public arată că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT- Serviciul Teritorial Brașov a formulat recurs împotriva încheierii nr. 17 din data de 23 iulie 2009, pronunțată de Tribunalului Brașov, pe care o critică sub următoarele aspecte:
Apreciază că în mod nejustificat instanța de fond admițând propunerea de arestare preventivă față de inculpații, și a dispunând emiterea unor mandate de arestare preventivă pe 20 zile, apreciindu-se, într-o singură frază, că la acel moment al analizei, este o perioadă aptă pentru a asigura apărarea ordinii publice și pe de altă parte să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Legea prevede ca măsura arestării preventive este de 29 zile, dacă inculpatul a fost reținut și maxim 30 zile,cu posibilitatea prelungirii din 30 zile în 30 zile. Parchetul a solicitat arestarea preventivă pe 29 zile, inculpații fiind reținuți 24 ore.
Consideră că raportat la stadiul dosarului, numărul inculpaților care sunt cercetați în această cauză, complexitatea cauzei, faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată, apreciază că termenul de 29 zile este un termen necesar pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, critică această încheiere Tribunalului Brașov și din punctul de vedere că instanța de fond nu a reținut în sarcina inculpaților și și alte temeiuri care au fost propuse de către procurorul de anchetă, cu relevanță în ceea ce privește măsura arestării preventive, raportat la materialul probator care a fost administrat în cauză.
Inculpatul este acuzat de complicitate la infracțiunea de deținere de echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, complicitate dată unui coinculpat, care este arestat în prezenta cauză, iar temeiurile arestării au fost art. 148 lit. b, c și f Cod procedură penală. Situația acestui inculpat este oarecum similară cu situația inculpatului, chiar dacă inculpatul a fost acuzat doar de complicitate la deținere de echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, participația sa este mai importată din punct de vedere a indiciilor existente la dosarul cauzei. Acesta este acuzat că la racolat pe inculpatul în vederea transportării și scoaterii din țară skimer-ului, i-a asigurat finanțarea biletului de avion până în Anglia, precum și că procurat skimer-ul. Toate aceste elemente vin să contureze fapta inculpatului, ori s-a demonstrat că acesta s-a aflat în legătură cu și cu alte persoane care nu sunt identificate încă, cetățeni români din Anglia, pentru care era destinat acel aparat.
Astfel, rezultă că inculpatul pregătește săvârșirea unei infracțiuni pentru că infracțiunea de procurarea a unui skimer este o infracțiune de mijloc, față de infracțiunea scop aceea de a retrage numerar de la bancomate, iar pe de altă parte există date că va încerca să influențeze, pentru că în libertate există și alte persoane participate la săvârșirea infracțiuni.
Pe de altă parte există și inculpatul, care pe o scară erarhică este subordonat inculpatului, care a dat o declarație în care recunoaște, fără putință de tăgadă, toate aspectele care i-au fost reținute în sarcină.
Apreciază că față de inculpatul sunt incidente cele trei temeiuri.
În ceea ce privește pe inculpatul, acest inculpat a recunoscut că era la curent cu tot cursul dosarului. Fiecare persoană care a trecut pe la procuror i-a adat raportul în legătură cu cea a declarat sau ce urmează să declare. Inculpatul, de altfel, a și recunoscut că inculpatul la inițiativa lui și- deschis conturile respective.
Prin prisma temeiurilor prevăzute de art. 148 lit. b Cod procedură penală solicită a se avea în vedere că inculpatul se află în legătură cu autorii infracțiuni de fraudă informatică, persoane fără antecedente penale, persoane care sunt instruite, care au acționat de la calculator, aspect pe care inculpatul nu-l recunoaște că ar avea această legătură. Este adevărat că cei trei inculpații sunt arestații preventiv, însă în opinia sa, există posibilitatea certă de influențare.
În ceea ce privește existența datelor că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni solicită a se avea în vedere faptul că și inculpatul s-a aflat în legătură cu grupul infracțional organizat în jurul inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiuni ce i-a fost reținută în sarcina inculpatului.
Pe cale de consecință apreciază că toate aceste temeiuri pot fi incidente în sarcina ambilor inculpați.
Avocat pentru recurenții inculpați și solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați și pe cale de consecință să se dispună respingerea propuneri formulate de Ministerul Public, apreciind, în opinia sa, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legea penală cu privire la măsura arestării preventive luată față de ce doi inculpați.
Arata ca măsura arestării preventive așa cum este reglementată de legea procesuala penala, este o măsură cu caracter excepționala și în nici un caz nu trebuie transformata într-o pedeapsă menită a înlesni desfășurarea procesului penal. Dacă s-ar întâmpla un asemenea lucru prezumția de nevinovăție, libertățile și siguranța unei persoane care sunt reglementate de Constituția României nu ar mai avea nici un fel de semnificație.
Legea procesuală penală spune că se poate lua măsura arestării preventive față de anumită persoană, dacă este îndeplinită condiția de art. 136 alin1 Cod procedură penală și dacă se află într- situație prevăzută de art. 148 Cod procedură penală.
Măsura arestului preventiv se poate lua așa cum prevede art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, respectiv trebuie să vizeze realizarea unuia dintre cele patru scopuri avute în vedere de legiuitor în acesta text de lege.
Prin încheierea nr. 17 Tribunalului Brașovs - admis propunerea de arestare preventivă față de cei doi inculpați, însă nu se vorbește de existența unui scop ce se tinde a fi atins cu măsura arestului preventiv față de cei doi, lăsându-se să se înțeleagă arestarea lor trebuie să se constituie într-o pedeapsă.De asemenea, în considerente încheierii se vorbește, foarte timid, de scopul ce ține de buna desfășurare a procesului penal, dar nu se detaliază care sunt acele aspecte ce țin de o desfășurarea normală a procesului penal care sunt împiedicate eventual de lăsarea în libertate a celor doi inculpați. Ori, acest lucru nu poate fi permis având în vedere că în art. 1 din Constituție se spune că libertatea și siguranța persoanei constituie valori supreme în oricare stat de drept.
Pornind de la cerințele imperios cerute de dispozițiile art. 148 Cod procedură penală în baza cărora se poate dispune arestarea preventivă față de cei doi inculpați, respectiv indicii, data certe că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, se reține că inculpatului ar fi participat sau aderat la un grup infracțional, infracțiune prevăzută de art. 8 din Legea 39/2003 și că ar fi complice la deținerea de echipament în vedere falsificări instrumentelor de plată electronică.
Apreciază că existența unui grup trebuie să fie determinată de conștientizarea fiecărui participant, că el aparține unei anumite grupări, care vizează realizarea unei activități infracționale. Faptul că inculpatul în virtutea locului în care domiciliază, cunoaște o persoană, care face obiectul unei anchete judiciare nu poate duce la concluzia că este participant la un grup a cărei persoană face parte, cum nici în cazul în care sprijinind o persoană în procurare unui bilet de avion, automat ar face parte din gruparea infracțională pentru ca fapta sa să fie încadrată în dispozițiile art.26 Cod penal raportat la art.25 din Legea 365/2002, respectiv complicitate la deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Solicită a se observa că nicăieri în dosarul de urmărire penală, precum nici în încheierea Tribunalului Brașov nu se vorbește în concret în ce constă complicitatea inculpatului.
În ceea ce privește pe inculpatul, acesta este acuzat că face parte dintr-o grupare infracțională, fiind încadrat la dispozițiile art. 8 din Legea 39/2003 și că ar fi complice la infracțiunea prevăzută de art. 49 din Lega 161/2003.
Având în vedere dispozițiile art. 49 din Lega 161/2003 se poate observa că nici măcar acel presupus autor nu a săvârșit infracțiunea, pentru care se presupune că inculpatul ar fi complice.Apreciază că atât în propunerea formată de Ministerul Public cât și în încheierea instanței de fond nu s-a explicate în detaliu în ce constă complicitatea inculpatului.
Potrivit art. 136 alin.2 Cod procedură penală, la alegerea măsurii preventive se ține cont și de circumstanțele personale ale inculpaților. S-a încercat în propunerea formulată de parchet să se cumuleze, în sensul că inculpatul și Ale au antecedente penale, însă apreciază că acest lucru nu poate constitui un element care să justifice măsura arestului preventiv și nici nu poate influența o astfel de măsură.
În ceea ce privește pe inculpatul solicită a se observa că este căsătorit, că este în concediu de paternitate, pentru că mama copilului său are probleme grave de sănătate, iar în ceea cel privește pe inculpatul solicită a se aprecia elementele ce țin de sinceritatea sa, atât în fața instanțelor de judecată cât și în fața organelor de urmărire penală.
Apreciază că nu este îndeplinită nici cea de a II cerință de la art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru toate acestea considerente, solicită admiterea recursului și pe cale de consecință să se dispună respingerea propunerii formulate de către Ministerul Public. De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 146 alin.111Cod procedură penală, în varianta în care instanța de judecată va considera că cei doi inculpați trebuie să rămână restricționați din punct de vedere al libertăților, apreciază ca bine venită măsura obligării de nu părăsi localitatea de domiciliu.
Avocat, pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului și constatarea netemeiniciei încheierii Tribunalului Brașov, prin care fost luată măsura arestării preventive față de inculpatul, având în vedere următoarele argumente:
Prin cererea formulată de Ministerul Publics -a sesizat Tribunalul Brașov și s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului, având în vedere temeiurile art. 148 lit. f Cod procedură penală raportat la art. 143 Cod procedură penală precum și art. 136 Cod procedură penală. În propunerea formulată de parchet se în evidență anumite probe care ar evidenția implicarea inculpatului la săvârșirea faptelor, respectiv apartenența la un grup infracțional și complicitate la fraudă informatică. Din studiul dosarului reiese că la percheziție informatica asupra telefonului lui s-a găsit în memoria telefonului numărul de telefon care i-ar aparține inculpatului. Acest număr de telefon era salvat în telefonul lui sub numele de" B ". Apreciază că parchet nu încearcă să demonstreze legătura între B și, deși inculpatul a recunoscut că i se spun, însă în nici un caz telefonice între cei care fac parte din acel grup infracțional și care ar fi participat la săvârșirea infracțiunii de frauda bancară, toate aceste convorbirii nu îl reliefează pe, îl reliefează pe B.
De asemenea, solicita să se aibă în vedere ca inculpatului nu i s-a făcut nici o percheziție, nici domiciliară și nici corporală. Nu exista la dosar nici o dovada ca de la inculpatul s-a ridicat vreun telefon sau vreo cartela de telefon.
Toate actele de procedură făcute privitor la inculpatul, atât rezoluția de începere a urmăririi penale cât și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale cât și ordonanța de reținere de 24 de ore, redă încadrarea juridică pentru care s-au făcut aceste acte de urmărire penala și anume: "apartenență la un grup infracțional, constituit în vederea săvârșirii de infracțiuni informatice" și "complicitate la fraudă informatică", în nici un caz nu rezultă infracțiunea de deținere a echipamentelor în vederea citirii de pe carduri bancare.
Apreciază că, că toate probele pe care parchetul le apreciază ca fiind suficiente pentru a demonstra că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în vederea luării unei măsuri preventive, nu face altceva de cât să probeze neimplicarea inculpatului.
Drept pentru care solicită admiterea recursului, respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public.
Tribunalul Brașov face o analiză a indiciilor temeinice care ar fi creat o presupune rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.În opinia sa, ar trebui să se analizeze, dacă la acest moment, sunt probe, pentru că acestei indicii temeinice ar trebui să se metamorfozeze în probe, iar o discuție despre acesta indicii temeinice nu ar face de cât să deplaseze într-o etapă anterioară.
Inculpatul arată că că-i cunoaște pe inculpații și fiind vecini de cartier, acesta fiind singurele probe care îl leagă de acest caz.
Apreciază că propunerea parchetului trebuie analizată în lumina prevederilor art. 136 Cod procedură penală și anume dacă scopul măsurii preventive poate fi atins prin luarea uneia dintre ele și anume dacă că inculpatul s-ar sustrage sau ar împiedica buna desfășurarea procesului penal.
Inculpatul a recunoscut că-i cunoaște pe și, inculpații care au fost arestați preventiv în prezenta cauză acum 2 luni și J, în condițiile în care inculpatul ar fi avut vreo implicare în acesta dosar și ar fi dorit să se sustragă de la eventualele repercusiuni ar fi avut timp ca până la acest moment să se sustragă de urmărirea penală.
Cu privire la temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică, consideră că acest pericol trebuie apreciat doar în persoana inculpatului și nu a pericolului abstract social pe care îl reprezintă fapta față de care s-a început urmărirea penală și pentru care s-a solicitat arestarea.
Pentru a analiza acest pericol social concret, în opinia sa, ar trebui cercetat fondul cauzei, pentru că doar acolo sunt probele, așa cum sunt definite de art. 63 Cod procedură penală.
Inculpatul este o persoană bine integrată în societate, provine dintre-un mediu normal, a colaborat cu organele de cercetare, respectiv a dat declarații atât în fața procurorului cât și în fața instanței de judecată, apreciind că față de inculpatul nu se justifică luarea unei astfel de măsurii.
În condițiile în care se va aprecia că inculpatul prezintă un anumit grad de pericol pentru ordinea publică,solicită aplicarea unei măsurii preventive mai ușoare, respectiv obligarea inculpatului de nu părăsi localitatea.
Față de aceste concluzii solicită admiterea recursului și respingerea propunerii formulate de Ministerul Public.
În ceea ce privește recursul formulat de parchet solicită respingerea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de către inculpații împotriva încheierii nr.17/23.07.2009 a Tribunalului Brașov, prin care s-a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpați pe o perioadă de 20 zile.
În ceea ce privește pe inculpatul nu are acuzația de constituire de grup organiza cu restul grupului și, acesta are reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunilor de "apartenență la un grup infracțional, constituit în vederea săvârșirii de infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice" prev. și ped. de art.8 din Legea 39/2003 de "complicitate la deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică" prev. și ped. de art.26 din Codul penal rap. la art.25 din Legea nr.365/2002. Inculpatul a fost acuzat de faptul că a identificat o persoană, la solicitarea unei persoane din Anglia, care i-a încredințat misiunea de a transporta un skimer până în Anglia,a asigurat finanțarea acelei persoane și pus la dispoziția acestei persoane în skimer-ul. Acestea sunt acuzațiile și în acesta constă complicitatea, este vorba despre un ajutor dat în orice mod la săvârșirea unei fapte penale de o altă persoană, acea persoană este zis "" care în prezent este arestat preventiv. Pe lângă acest concurs real s-a reținut și infracțiunea prevăzută de art. art.8 din Legea 39/2003.
Elementele de probă care vin să contureze această stare de fapt, pentru care parchetul susține că în cauză sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârșit aceste infracțiuni sunt următoarele:
În primul rând este vorba despre interceptările convorbirilor telefonice pe care acesta le- purtat, respectiv interceptările telefonice pe care le purta cu, de declarația inculpatului și surprinderea în flagrant a acestui inculpat.
Din conținutul acestor mijloace de probă a rezultat următoarea stare de fapt:
Inculpatul a fost abordat le un moment dat de către un individ "" din Anglia care i-a propus să facă această operațiune, a refuzat pentru că nu avea bani necesari, a discuta cu care a acceptat propunerea. S-a trimis un SMS în Anglia la " " în care i se comunica numele persoanei care va face transportul coletului respectiv. "" la pus în legătură pe cu care urma să se ocupe de toate acestă afacere. Există convorbirii telefonice din care rezultă următoarele aspecte: îi aduce la cunoștință inculpatului despre faptul că " vei pleca" însă " nu sunt alea", îl asigură că nu va avea probleme la vamă pentru că a mai trecut o asemenea persoană cu un asemenea obiect. Îi obține un bilet de avion pentru data de 17 iulie 2009, bilet care nu a fost folosit și care a fost depistat în mașina în care a fost găsit și cu prilejul executării mandatului de aduce( biletul de avion era pe numele lui ). În data de 19 iulie 2009 skimer-ul a putut fi procurat, fiind înmânat lui care a fost surprins în Aeroportul Băneasa, acel skimer fiind ascuns într-un aparat de radio. Ulterior din discuțiile telefonice rezultă că inculpatul s-a interesat dacă a ajuns în Anglia.
Toate aceste elemente apreciază că sunt suficiente și temeinice care vin să contureze starea de fapt expusă și care vin să contureze vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiuni reținute în sarcina sa.
Cu privire la ceilalți doi inculpați și, aceștia sunt acuzați că fac parte dintr-un grup infracțional care este organizat sub forma de piramidă, cu diverse eșaloane, fiecare cu atribuții proprii. În vârful piramidei se află trei hackeri, care sunt arestați în acest moment, fiind vorba de și alți doi inculpați care au obținut prin phishing datele relevante ale titularilor unor conturi deschise la Bank. În acest context ordonând transferuri frauduloase de bani din acele conturi în conturile altor persoane recrutate de liderii celulelor teritoriale ale grupării, respectiv și . Inculpații care fie au racolat la rândul lor alte persoane, care la rândul lor au racolat alte persoane, astfel că la baza piramidei se află "săgețile"- persoane care cu vinovăție, cunoscând toată situația au acceptat să-și deschidă conturi pe numele lor în care s-au debitat acele sume de bani de către hackeri.
Ambii inculpați s-au aflat în legătură telefonică, în perioada în care s-au realizat retragerile, atât între ei cât și cu inculpatul, cât și, cât și cu, precum și cu inculpații aflați în vârful piramidei. Acesta elemente sunt importante, au fost și câte 20 apeluri telefonice pe zi, sunt chestiuni care relevă implicarea în toată această activitate infracțională.
La percheziția informatică asupra telefonului lui s-a constatat că mai multe dintre cartele folosite au fost activate exact în ziua în care s-a început această activitate infracțională, respectiv de retrageri. În memoria acelor cartele telefonice au fost identificate doar numere de telefon cu relevanță în cauză, respectiv numerele de telefon ale inculpaților,. În același telefon exista un mesaj stocat, în data de 08.04.2009, în care i-a comunicat lui numărul de telefon al inculpatului. De asemenea exista mesaje -SMS-uri - între inculpatul și de unde - din cuprinsul discuțiilor - codați - se folosesc expresii " cum a dat " "e ok" intra pe site "- chestiuni de genul acesta. În acest telefon exista mesaje între și B - numărul de telefon ce a fost memorat aparține lui - discuții ce se refereau la " ia și tu plasticurile acelea ". De asemenea are mesaje și cu "" din Anglia.
În declarația data de, aceasta a recunoscut că avut această legătură cu pe această linie infracțională și atât. De asemenea rezultă că recrutat la rândul lui persoane care și-au deschis conturi în care s-au debitat acele sume de bani, așa cum rezultă din declarația inculpatului, dar rezultă că la o cameră de supraveghere la filmat pe inculpatul, în spatele unei persoane, care a rămas neidentificată, persoană care a retras din conturile unei părți vătămate anumite sume de bani, fapt recunoscut de inculpat.
În cea cel privește pe inculpatul acesta a ținu legătura cu inculpatul, a folosit un număr de telefon care a fost stocat în memoria cartelei telefonice ca " " sau " B". Inculpatul la același număr de telefon a declarat că-i aparține lui . Acesta a mai folosit un număr de telefon cu nr. .71, cu care a vorbit cu, după arestarea lui, iar din discuțiile purtate cu această persoană a rezultat în mod evident că îl șantajează per "", adică pe, cu darea în vileag a întregii activități infracționale, dacă nu i se va trimite bani. ai sunt discuții unde se plânge către că i-a promis 15000 și se lamentează " banii mei, banii mei". Exista o discuție telefonica legata de faptul ca în 15.07.2009 ridică de la un microbuz un pachet care conține doua ceasuri scumpe, de aprox 2000 euro fiecare, care sunt trimise de către tocmai pentru recuperarea acestei datorii.
Aceste sunt indicii, pe care le-a prezentat, sunt mijloace de probă din care au rezultat indicii temeinice care justifică bănuiala rezonabilă că cei trei inculpații sunt persoane care au fost implicate, că au acționat cu intenție, în deplină cunoștință de cauză în scopul obținerii unui profit în cadrul acestui grup infracțional, care nu este organizat.
Din punct de vedere aspectelor care au fost invocate în fața instanței de judecată, legat de buna desfășurarea procesului penal și de scopul măsurii preventive, de faptul că alte persoane cercetate în stare de arest preventiv sau în stare de libertate, solicită a se observa că acele persoane care sunt cercetate în libertate nu se află în aceiași situație juridică cu inculpații, sunt peroane cu o coparticipație mai mică la săvârșirea faptei.
Faptele comise de inculpați sunt infracțiuni grave care aduc atingere relațiilor sociale referitoare la siguranța raporturilor juridice și siguranța legată de conturile bancare, toate aceste elemente conduc la concluzia că prin lăsarea în libertate a inculpaților se periclitează grav ordinea publică și este bine că măsura arestării preventive se analizează și raportat la personalitatea persoanei inculpaților, la persoana lor, la stadiul anchetei și la alte elemente care rezultă din dispozițiile art. 136 Cod procedură penală. Apreciază că nu se poate face abstracție de faptul că cei trei inculpații sunt persoane care nu sunt la primul conflict cu legea penală, sunt persoane cunoscute cu oarecare influență în mediul infracțional și aceste aspecte prezintă relevanță din punct de vedere a luării măsurii preventive.
Față de toate aceste aspecte noi solicită respingerea recursurilor și menținerea încheierii Tribunalului Brașov, cu toate criticile formulate în susținerea recursului formulat de Ministerul Public.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că își asumă consecințele săvârșirii infracțiuni, arătând că singurul lucru de care se face vinovat este că i-a pus pe și să-și deschidă conturi la diferite bănci, în ceea ce privește cea de a treia persoană arată că nu o cunoaște și nu poate să-și sume cea ce nu a făcut.
Cu privire la reținerea infracțiuni de grup organizat, în sarcina sa, apreciază că în afară de inculpatul și zis "" cu care a vorbit la telefon cu totul alt ceva de cât privește prezenta cauză nu mai cunoaște din acest dosar.
Cu privire la "săgeți", inculpații și arată că sunt prieteni lui de mai bine de 15 ani și că nu-i poate numi săgeți, așa cum i-a numit procurorul.
Arată că a recunoscut că în imaginile camerelor de supraveghere de la este el, deși ar fi putut să dea o mie de explicați de ce se afla acolo. Cu inculpatul a vorbit înainte de a fi arestat, însă nu i-a sugerat ce să declare.
Pentru toate aceste motive, solicită judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu are nici o legătură cu acest caz și solicită judecare sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că a dat trei telefoane lui și că din acele convorbirii a reieșit că ar fi a trimis skimer-ul. Solicită judecarea sa în stare de libertate.
Curtea
Deliberând asupra recursurilor penale de față,
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 23 iulie 2009, Tribunalul Brașova luat măsura arestării preventive față de inculpații, și, apreciind că, în cauză, raportat la probele administrate, subzistă temeiurile arestării preventive.
S-a reținut că, n aprecierea pericolului pentru ordinea publică, tribunalul nu s-a raportat numai a pericolul social efectiv al faptelor pentru care inculpații sunt cercetați în prezenta cauză, ci și la circumstanțele reale ale faptelor, numărul M de participanți, legăturile dintre aceștia, participarea fiecăruia ce urmează a fi stabilită prin cercetările care se efectuează, recrudescența în materie, numărul M de părți vătămate profitându-se de naivitatea acestora, valoarea ridicată a prejudiciului, insecuritatea cauzată în circuitul bancar și în încrederea populației în siguranța sumelor de bani depuse în conturile bancare, toate acestea sunt aspecte care conduc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret și efectiv pentru ordinea publică, astfel că se impune privarea lor de libertate. Din acest punct de vedere o altă măsură doar restrictivă de libertate nu ar putea asigura prin eventualele măsuri și obligații ce s-ar putea impune în sarcina inculpaților, apărarea ordinii publice de acest pericol ce ar rezulta din punerea în libertate a inculpaților la un timp atât de scurt de la descoperirea faptelor reținute în sarcina lor, pentru aceste considerente cererile de luare a măsurilor prevăzute de art. 145, respectiv art. 145/1 Cod de Procedura Penala vor fi respinse.
În ceea ce privește durata pentru care se solicită luarea acestei măsuri, tribunalul consideră în acest moment al analizei, că o perioadă de 20 de zile ar fi aptă pe de o parte pentru a asigura apărarea ordinii publice, iar pe de altă parte să asigure buna desfășurare a procesului penal, în vederea culegerii și administrării în continuare de probe conform procedurii ce se desfășoară față de inculpați.
Împotriva încheierii au declarat recurs atât inculpații, solicitând revocarea arestării preventive și judecarea în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică, cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, criticând durata măsurii arestării preventive.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, instanța de recurs constată ca recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin încheierea nr. 17 din data de 23 iulie 2009, Tribunalul Brașova dispus arestarea preventivă, pe o perioadă de 20 de zile, a inculpaților:
-, pentru săvârșirea infracțiunilor de "apartenență la un grup infracțional, constituit în vederea săvârșirii de infracțiuni informatice" prev. de art.8 din Legea 39/2003 rap. la art.2 pct.b lit.18 din Legea nr.39/2003 și "complicitate la fraudă informatică" prev de art.26 din Codul penal rap. la art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, iar prin ordonanța din 22.07.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa
-, zis "" sau " B", pentru săvârșirea infracțiunilor de "apartenență la un grup infracțional, constituit în vederea săvârșirii de infracțiuni informatice" prev. de art.8 din Legea 39/2003 rap. la art.2 pct.b lit.18 din Legea nr.39/2003 și "complicitate la fraudă informatică" prev de art.26 din Codul penal rap. la art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal, iar prin ordonanța din 23.07.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa
-, pentru săvârșirea infracțiunilor de "apartenență la un grup infracțional, constituit în vederea săvârșirii de infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice" prev. și ped. de art.8 din Legea 39/2003 rap. la art.2 pct.b lit.18 din Legea nr.39/2003 și de "complicitate la deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică" prev. și ped. de art.26 din Codul penal rap. la art.25 din Legea nr.365/2002, iar prin ordonanța din 22.07.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa.
Faptele reținute în sarcina inculpaților au constat în aceea că începând cu luna martie 2009, la solicitarea lui, pe care l-a cunoscut în localitatea C, ambii având domiciliul în această localitate, inculpatul, de conivență cu inculpatul, cunoscut lider al lumii interlope din cartierul Noua B, le-a propus inculpaților, și să găsească persoane dispuse să-și deschidă conturi în lei și valută la Bank, în schimbul unui procent din sumele ce urmau să fie virate și ulterior retrase.
s-a ocupat de recrutarea persoanelor din, iar, și au căutat persoane interesate în B, la fel ca și inculpatul, persoanele recrutate de acesta fiind, și. Pentru a asigura reușita acțiunii, dar și discreția necesară, cu toții s-au orientat către persoane fără ocupație, cu antecedente penale sau aflate în atenția organelor judiciare.
Întreaga activitate de pe raza județului Baf ost coordonată de către inculpatul, care, sprijinit de, și, a centralizat datele primite și colectat banii obținuți și a transmis mai departe către numele persoanelor care și-au deschis conturi și simbolurile conturilor, precum și sumele de bani obținute în urma retragerilor frauduloase (prin poștă, prin serviciul de curierat, asigurat de sau direct), mai puțin procentele cuvenite membrilor grupului din B și cele remise către inculpatul, urmare unei înțelegeri anterioare pe care acesta din urmă a avut-o, atât cu inculpatul, cât și cu inculpatul. Inculpatul a instruit membrii grupării să schimbe zilnic cartelele telefonice folosite.
Părțile vătămate, a din Reșița, din B, din, județul O, din Târgu M, din Târgu S, din comuna Măneciu județul P, din S, I din I, din B, din Reșița, din B, din P, a din B, - din B, escu din S M, din A; din G; din B, din O, din B, din B, din B, din B, a din B, din B, din C, a din O, din B, din B, din B, A din B, din B, deținători de conturi la Bank și utilizatori ai sistemului au primit prin poșta electronică, pe adresele de e-mail personale, mesaje spam, nesolicitate, trimise de inculpatul împreună cu inculpații și, provenind aparent de la Bank, prin care, sub diferite pretexte, au fost invitați să acceseze un link către o pagină web falsă, intitulată aparent, aproape identică din punct de vedere al construcției și conținutului cu cea originală aparținând băncii.
Părțile vătămate au accesat această pagină și au introdus, conform instrucțiunilor din pagină, codul d e utilizator, parola de acces pe cont și ultimele 8 cifre din numărul cardului, care astfel au intrat în posesia membrilor grupului infracțional. Punctul de colectare a datelor (o adresă de e-mail) a fost controlat de inculpații, și.
Folosind datele astfel obținute, imediat sau la foarte scurt timp, aceștia s-au logat neautorizat pe Internet în sistemul, pe conturile părților vătămate, de la adresele fizice din B,-, -.12,.21, sector 6, B,-, -.125,.1,.12, sector 5, B,-, -.6,.B,.11, unde au deținut echipamentul hardware și software și conexiunea la Internet necesare.
s-a realizat folosind IP-uri având locația fizică în alte state decât România, folosind programe de ascundere a identității, pe internet.
Astfel, inculpatul, cu sprijinul inculpaților și au ordonat, fără știința și consimțământul părților vătămate, transferuri de bani frauduloase din conturile lor în alte conturi, deschise în prealabil, de regulă în aceeași zi, la Bank de inculpații, G, și și învinuiții, și G recrutați de către inculpații, și, intermediari în lanțul infracțional.
Sumele retrase în numerar de cei dintâi, imediat după momentul transferurilor, de la unități Bank din B și, unde au fost conduși de către cei care i-au recrutat, au fost predate celor din urmă și, prin intermediul acestora, au ajuns la liderul grupării. De asemenea, sumele retrase de la -uri, de către inculpații, și, au fost remise de către aceștia inculpatului. În modalitatea descrisă au fost transferate fraudulos și retrase (cash și de la -uri, numai de pe raza localităților B și ), în total, sumele de 142.782 lei și 3000 euro.
Temeiurile arestării preventive l-au constituit prevederile art. 148 lit. f pr.pen. respectiv inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică sub aspectul luării arestării preventive față de inculpații recurenți întrucât temeiul ce a stat la baza luării măsurii preventive, art. 148 lit. f pr.pen. subzistă în cauză, luarea arestării preventive fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, potrivit dispozițiilor art. 136. pr.pen. Instanța de fond a analizat în mod corect incidența dispozițiilor art. 143. pr.pen. față de cei trei inculpați, arătând concret care sunt elementele probatorii care duc la concluzia că există indicii temeinice că inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală și conduc la presupunerea rezonabilă că persoanele față de care se efectuează urmărirea penală au săvârșit faptele, astfel cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește în totalitate.
Declarația învinuitului din care rezultă că inculpatul i-a solicitat să-și deschidă conturi la Bank și împrejurarea că, după deschiderea conturilor și obținerea cardurilor aferente, i le-a predat lui se coroborează cu imaginile surprinse de camera de supraveghere amplasată în incinta magazinului B, din care rezultă că a însoțit persoanele necunoscute, care au efectuat retrageri frauduloase de numerar, folosind carduri emise pe numele, de la B, în data de 7 mai 2009, la orele 17:48, 17:53, 17:54 și 18:03, sume transferate fraudulos din conturile părților vătămate (3.400 RON) și (7.245 RON), procesele verbale de percheziție informatică asupra telefoanelor mobile ridicate de la inculpatul, din care rezultă numerele de telefon folosite de inculpatul și inculpatul (înregistrat sub numele " B"), precum și conținutul unor mesaje text trimise între și, prin care inculpatul l-a pus în legătură pe cu inculpatul, hărțile relaționale privind frecvența contactelor posturilor telefonice cu numărul -,-,- și respectiv - utilizate de către inculpatul și respectiv - utilizat de către inculpatul în perioada 01.04 - 01.07.2009, din care rezultă că aceștia au contactat și au fost contactați în repetate rânduri, în perioada critică, corespunzătoare retragerii frauduloase de bani, de către ceilalți membrii au grupării: (deși ambii au declarat că nu îl cunosc și nu au vorbit cu acesta), cu notele de transcriere ale convorbirilor telefonice interceptate, purtate între inculpatul de la postul telefonic cu numărul - și, prietena inculpatului, din care rezultă, dincolo de orice îndoială, implicarea inculpatului în comiterea faptelor și împrejurarea că anterior arestării inculpatului, inculpatul a făcut presiuni asupra acestuia prin intermediul numitei, pentru a primi partea sa de bani, cuvenită în urma activității infracționale desfășurată, însă, în schimbul sumei promise, le-a trimis la data de 15.07.2009, printr-un microbuz, două ceasuri valoroase, pentru a le valorifica, cu notele de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate, purtate de inculpatul la postul telefonic cu numărul -, cu inculpatul "" și inculpatul, în perioada 14-20 iulie 2009, din care rezultă implicarea inculpaților, pe de o parte și, pe de altă parte, în încercarea inculpatului de a scoate din țară dispozitivul de copiat informațiile de pe magnetică a cardurilor bancare și cu notele de transcriere ale convorbirilor telefonice interceptate, purtate de inculpatul din care rezultă participarea sa la comiterea faptelor reținute în sarcina inculpatului și apartenența sa la asocierea infracțională constituită în vederea săvârșirii de infracțiuni pe teritoriul englez.
Având în vedere condițiile concrete în care s-au comis faptele, modul de operare și mijloacele folosite, natura și gravitatea infracțiunilor (au fost transferate fraudulos și retrase, cash și de la -uri, prin folosirea de mijloace electronice, pe raza localităților B și sumele de 142.782 lei și 3.000 euro), astfel cum rezultă din probele aflate la dosarul cauzei, caracterul organizat și numărul de persoane implicate, consecințele produse precum și rezonanța socială pe care o au astfel de fapte în conștiința cetățenilor, instanța de recurs constată că luarea măsurii arestării preventive este justificată de buna desfășurare a procesului penal, probele care privesc fapta constituind tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică punerea în libertate a inculpaților.
În ce privește pe inculpatul se constată, însă, că elementele probatorii existente nu justifică luarea măsurii restrictive de libertate a arestării preventive față de acesta raportat la contribuția inculpatului la comiterea faptelor reținute în sarcina sa, scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală putând fi atins și prin luarea față de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea
Totodată, având în vedere complexitatea cauzei și actele de cercetare care trebuie desfășurate în continuare, se constată că se impunea luarea măsurii arestării pe durata maximă prevăzută de lege, respectiv 30 de zile, termen necesar pentru realizarea în bune condiții a urmăririi penale.
Luarea măsurilor preventive nu înlătură prezumția de nevinovăție de care se bucură în continuare inculpații. De asemenea, circumstanțele personale ale inculpaților nu reprezintă elemente ce pot conduce la concluzia ca acești inculpați nu prezintă un real pericol pentru ordinea, publica, la alegerea măsurii preventive trebuind a fi avute in vedere si circumstanțele reale ale faptelor, care, în cazul de față, sunt de o anvergură deosebită.
Prin urmare, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea de APEL BRAȘOV va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov și inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 17 din data de 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o va casa sub aspectul duratei măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații și, precum și sub aspectul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul. În cadrul rejudecării, va stabili ca durata măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații și să fie 30 de zile, respectiv din data de 23 iulie 2009 până la data de 21 august inclusiv, dispunând anularea vechilor mandate de arestare și emiterea unor noi mandate pentru inculpații și.
În baza art. 1491alin. 12 rap. la art. 146 alin. 111Cod procedură penală, va aplica inculpatului măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. B pe o durată de 30 de zile începând cu data pronunțării prezentei hotărâri și până la data de 25 august 2009, inclusiv, iar în baza art. 145 alin. 11Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, va impune inculpatului respectarea următoarelor obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la Poliția mun. B, jud. B, desemnată cu supravegherea, conform programului care va fi întocmit de către aceasta sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În baza art. 145 alin 12Cod procedură penală, va impune inculpatului obligația să nu se apropie și să nu comunice, direct sau indirect, cu coinculpații, și toți ceilalți inculpați din prezenta cauză, G, G, precum și cu părțile civile sau vătămate în cauză și martorii din prezenta cauză, inclusiv.
În baza art. 145 alin. 21Cod procedură penală, va dispune comunicarea prezentei hotărâri inculpatului, Poliției mun. B, jud. B, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
În baza art. 145 alin. 22, 3 Cod procedură penală, va atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare, cu rea-credință, a măsurii aplicate sau a obligațiilor impuse, măsura luată va fi înlocuită cu cea a arestării preventive.
Prin urmare, curtea va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Va menține restul dispozițiilor instanței.
Raportat la considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală Curtea de APEL BRAȘOV va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva aceleiași încheieri.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2,3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
1. Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov și inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 17 din data de 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o casează sub aspectul duratei măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații și, precum și sub aspectul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul.
Rejudecând în aceste limite,
Stabilește ca durata măsurii arestării preventive dispuse față de inculpații și (cu datele persoanle din dosar) să fie 30 de zile, respectiv din data de 23 iulie 2009 până la data de 21 august inclusiv.
Dispune anularea vechilor mandate de arestare și emiterea unor noi mandate pentru inculpații și.
În baza art. 1491alin. 12 rap. la art. 146 alin. 111Cod procedură penală, aplică inculpatului măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. B pe o durată de 30 de zile începând cu data pronunțrii prezentei hotărâri și până la data de 25 august 2009, inclusiv.
În baza art. 145 alin. 11Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, impune inculpatului respectarea următoarelor obligații:
e) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
f) să se prezinte la Poliția mun. B, jud. B, desemnată cu supravegherea, conform programului care va fi întocmit de către aceasta sau ori de câte ori este chemat;
g) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată;
h) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În baza art. 145 alin 12Cod procedură penală, impune inculpatului obligația să nu se apropie și să nu comunice, direct sau indirect, cu coinculpații, și toți ceilalți inculpați din prezenta cauză, G, G, precum și cu părțile civile sau vătămate în cauză și martorii din prezenta cauză, inclusiv.
În baza art. 145 alin. 21Cod procedură penală, dispune comunicarea prezentei hotărâri inculpatului, Poliției mun. B, jud. B, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
În baza art. 145 alin. 22, 3 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare, cu rea-credință, a măsurii aplicate sau a obligațiilor impuse, măsura luată va fi înlocuită cu cea a arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
2. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva aceleiași încheieri.
Menține restul dispozițiilor instanței.
În baza art. 192 alin. 2,3 Cod procedură penală, obligă pe inculpații recurenți și să plătească statului suma de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
aflată în concediu semnează grefier șef secție
a
Red. LP/19.08.2009
Dact.BD/29.08.2009 - 3 ex.
Jud. fond
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alexandru Șerban, Nicoleta Hădărean
