Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 788
Ședința publică de la 05 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
Judecător G -
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva încheierii penale nr.37/24.06.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul intimat, asistat de avocat ales .
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind con semnată în scris și atașată în filă separată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul susține recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul C S, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii primei instanțe, și în rejudecare, admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului. În motivare a arătat că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală, deoarece nu s-a ținut seama că sunt întrunite temeiurile prev. de art. 148 lit.f p Cod Penal, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura faptei comise și împrejurarea că inculpatul s-a folosit de profesia sa pentru a săvârșit fapte antisociale.
Apărătorul ales al inculpatului a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Nu sunt întrunite cumulativ cele două condiții prev. de art. 148 lit.f p Cod Penal, în sensul că pericolul social nu a fost dovedit în nici un fel, nu există raportare la faptul că flagrantul a fost organizat cu mai bine de o lună în urmă, inculpatul s-a prezentat de bună voie în fața instanței și a respectat mai apoi obligațiile impuse de instanță. A mai arătat că în prezent inculpatul nu mai îndeplinește activitatea de instructor auto și are în întreținere doi copii.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, a solicitat respingerea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.37/24.06.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr-, s-a respins propunerea de arestare preventivă a inculpatului, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.
În baza art. 146 alin. 111raportat la art. 145 Cod procedură penală s-a dispus obligarea inculpatului, cu datele personale de mai sus, ca pe o perioadă de 30 de zile să nu părăsească localitatea de domiciliu.
În baza art. 145 al. 11Cod procedură penală pe perioada măsurii, inculpatului i s-au stabilit următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; să se prezinte la IPJ A desemnat cu supravegherea acestora pe durata măsurii; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea procurorului.
În baza art. 145 al. 12Cod procedură penală pe perioada măsurii inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu denunțătorul;să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia se presupune că a săvârșit fapta.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 145 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Arada reținut următoarele:
Prin ordonanța din 24.06.2009, în dosarul nr. 300/P/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiuni de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, constând în aceea că inculpatul, în calitate de instructor auto, a pretins, în repetate rânduri, sume cuprinse între 200 și 300 euro de la denunțătorul, promițându-i că, prin influența pe care o are asupra polițiștilor examinatori din cadrul A, îl va ajuta să promoveze proba practică a examenului pentru obținerea permisului de conducere auto, iar la data de 23.06.2009, în jurul orelor 16,15denunțătorul, în timp ce efectua cursul de pregătire practică, i-a remis inculpatului, suma de 250 euro pentru ca acesta din urmă să-i faciliteze, prin influența pe care o are asupra polițiștilor examinatori, promovarea probei practice care urma să aibă loc la data de 24.06.2009.
În motivarea propunerii, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arada solicitat arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile arătând că sunt întrunite condițiile prevăzute de 148 lit. f Cod procedură penală Cod procedură penală.
S- arătat că pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatului o prezintă, reiese în primul rând din însăși modalitatea elaborată de comitere a faptei. Modul acestuia de operare, precauțiile pe care și le-a luat în scopul de a zădărnicii o eventuală depistare a sa, în evidență obișnuința de a săvârși asemenea fapte, ceea ce pune în evidență un grad sporit de pericol pentru ordinea publică. De asemenea, în conturarea pericolului pentru ordinea publică, prezintă relevanță și calitatea sa de instructor auto, care ar trebui să confere inculpatului responsabilitatea cerută de deontologia profesională. Acesta avea obligația de a depune toate diligențele necesare pentru a asigura o instruire eficientă cursanților, sens în care activitatea sa de a promite promovarea probei practice contra unei sume de bani, este cu atât mai gravă.
S-a apreciat că nu este lipsită de importanță, în conturarea pericolului pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatului o prezintă, nici recrudescența fenomenului infracțional în materie de obținere frauduloasă a permiselor de conducere auto la nivel național. societății civile la acest fenomen infracțional a fost puternic mediatizată, iar faptul că autoritățile nu reacționează prompt și ferm la comiterea acestui gen de fapte este de natură a crea în rândul societății civile un sentiment de insecuritate și neîncredere în capacitatea statului de a reprima aceste fapte antisociale.
Toate aceste elemente în evidență faptul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Audiat fiind, inculpatul a recunoscut comiterea faptei de care este acuzat și a solicitat să fie cercetat în continuare în stare de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, judecătorul a reținut că în cauză există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta penală, în sensul că din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că a comis acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii prevăzute de art.257 Cod penal, sub acest aspect fiind incidente dispozițiile art.143 Cod procedură penală.
Pe lângă condiția prevăzută de textul din lege antemenționat, pentru luarea măsurii arestării preventive se impune să fie îndeplinit și unul din cazurile la care se referă art.148 Cod procedură penală, în cauză fiind invocat cel de la litera
În ce privește cazul de la litera f, arestarea unei persoane se poate dispune dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta în legătură cu care este cercetat este mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Având în vedere aceste împrejurări și ținând cont de faptul că, pericolul pentru ordinea publică are în vedere o categorie de riscuri care ar tulbura ordinea socială, fie prin trezirea unui sentiment de indignare în rândul publicului (ceea ce este posibil în cazul unor fapte larg mediatizate, a unor fapte cu consecințe importante din punct de vedere material sau uman, cum ar fi cazul unor fraude de proporții, care au afectat un număr ridicat de persoane, sau a unor fapte soldate cu vătămarea ori decesul mai multor persoane), fie prin crearea sau menținerea unei stări de tensiune în rândul publicului sau al unui grup important de persoane, judecătorul apreciază că gravitatea acuzațiilor formulate împotriva inculpatului nu poate justifica unilateral arestarea preventivă a acestuia.
Prin nr. R(80) 11 Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei se prevede că detenția provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârșit o infracțiune și sunt motive serioase de a se crede că există cel puțin unul din următoarele pericole: pericol de fugă, pericol de obstrucționare a justiției și pericol de a comite nouă infracțiune gravă. În menționata se specifică în plus că dacă existența nici uneia dintre pericolele enunțate anterior nu a putut fi stabilită, detenția se poate justifica, în mod excepțional, în anumite cazuri în care se comite o infracțiune deosebit de gravă.
Raportând reglementările internaționale menționate la prezenta speță, judecătorul a reținut că în cauză nu poate fi identificat nici unul dintre pericolele ce ar putea justifica arestarea inculpatului din punct de vedere al art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului iar fapta penală de comiterea căreia este acuzat nu are un caracter grav, având în vedere circumstanțele concrete în care se presupune că a fost comisă.
În acest context, având în vedere condițiile concrete în care se reține că au fost comise faptele, situația și poziția procesuală inculpatului, precum și datele cuprinse în fișa de cazier judiciar, precum și dispozițiile art.136 alin. ultim Cod procedură penală, judecătorul a apreciat că luarea față de acesta a măsurii arestării preventive nu este oportună, luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate fiind suficientă și proporțională scopului urmărit de lege pentru asigurarea desfășurării procesului penal în bune condiții, fără ca ordinea publică să fie grav afectată, interesul particular al inculpatului derivat din respectarea dreptului de libertate neputând fi înfrânt de cel general, derivat din menținerea ordinii publice.
Așadar, pentru a preîntâmpina o eventuală sustragere a inculpatului de la urmărirea penală, judecătorul, având în vedere dispozițiile art.146 alin.111Cod procedură penală a luat față de inculpatul măsura obligării de a nu părăsi localitatea în condițiile prevăzute de art.145 Cod procedură penală.
Astfel, pe o perioadă de 30 de zile inculpatului îi va fi interzis să părăsească localitatea de domiciliu fără încuviințarea organului de urmărire penală.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, solicitând casarea hotărârii atacate și în rejudecare, luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, invocându-se gravitatea faptei comise de inculpat, că s-a produs o obstrucționare a justiției prin manoperele elaborate ale inculpatului de a evita descoperirea faptei, pentru că acesta se folosește de profesia sa pentru a săvârși fapte antisociale, care este de natură de a genera posibilitatea ca persoane insuficient instruite să intre în posesia permisului de conducere cu grave consecințe pentru siguranța circulației pe drumurile publice.
Referitor la gravitatea faptei, s-a arătat că prezintă relevanță și modalitatea în care fapta a fost descoperită prin procedura flagrantului, invocându-se și recrudescența fenomenului infracțional în ceea ce privește obținerea frauduloasă a permiselor de conducere, iar lipsa de reacție a autorităților la aceste fenomene antisociale este de natură de a crea în rândul societății civile un sentiment de nesiguranță și neîncredere în capacitatea justiției de a reacționa cu fermitate pentru combaterea acestui gen de fapte.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit disp.art. 3856alin.3 p Cod Penal, instanța constată că recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, este nefondat, hotărârea Tribunalului Arad fiind temeinică și legală.
Din întregul material probator existent în cauză, instanța constată că în speța de față sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143.p Cod Penal, respectiv că sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele penale reținute în sarcina sa, respectiv una din condițiile prevăzute de art. 148 lit.f p Cod Penal, referitor la faptul că infracțiunea reținută în sarcina sa este pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani.
În mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că în cauză nu este îndeplinită a doua condiție reglementată de art. 148 lit.f p Cod Penal, respectiv aceea că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, făcându-se o raportare atât la împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor cu poziția de recunoaștere a inculpatului a acestor fapte, cu reglementările internaționale, respectiv recomandarea nr. R (80) 11 Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, respectiv art. 5 din
Instanța de fond a apreciat în mod judicios că în speța de față este suficientă luarea unei măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, nefiind îndeplinite condițiile cumulative ale art. 148 lit.f p Cod Penal, pentru a se putea lua măsura arestării preventive, măsură care se poate lua în condiții excepționale, când lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, fapt ce nu a putut fi dovedit în cauza de față prin probele existente la dosarul de urmărire penală.
Văzând că hotârărea instanței de fond este temeinică și legală, neinvocându-se motive temeinice care să conducă la schimbarea soluției adoptate de Tribunalul Arad, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad.
Văzând și prevederile art. 192 ain.3 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge, ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva încheierii penale nr.37/24.06.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr-.
În baza art.192 al.3 p Cod Penal cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05 August 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.B/11.08.09
Tehnored AJ/ 2 ex/12.08.09
Prima instanță: Trib. CS-
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Florin Popescu, Gheorghe Bugarsky
