Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 8/2008. Curtea de Apel Brasov

ROM NIA

CURTEA DE APEL

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ÎNCHEIEREA NR. 8/ DOSAR NR-

Ședința publică din data de 17 decembrie 2008

Completul de judecată format din:

PREȘEDINTE: Radu Gheorghe JUDECĂTOR 2: Daniela Budilean

- - - Grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public

- procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Direcția Națională Anticorupție

Serviciul Teritorial Brașov

Pe rol fiind soluționarea propuneri formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) Cod penal raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, în stare de reținere, asistat de avocat, apărător ales.

Procedură îndeplinită.

În conformitate cu dispozițiile art. 70 alin. (1) pr.pen. instanța procedează la identificarea inculpatului, născut la data de 27 noiembrie 1967 în municipiul Focșani, județul V, fiul lui și, domiciliat în municipiul B,- C,. 213,. A,. 18, județul

Potrivit dispozițiilor art. 70 alin. (2) pr.pen. aduce la cunoștință inculpatului fapta ce formează obiectul cauzei, motivul pentru care este adus în fața instanței, precum și dreptul de a nu da nici o declarație, atrăgându-i totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul precizează că dorește să fie audiat de către instanța de judecată, astfel că potrivit dispozițiilor art. 70-74. pr.pen. se procedează la audierea sa cele declarate fiind consemnate într-un proces verbal care după citire și semnare este atașat la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere potrivit dispozițiilor art. 340. pr.pen.

Reprezentanta parchetului învederează instanței că față de inculpatul s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin.(1) Cod penal, raportat la art. 7 alin.(1) din legea nr. 78/2000 reținându-se că în calitate de subcomisar în cadrul Poliției Municipiului B - Secția nr. 5 i-a pretins denunțătorului suma de 1500 Euro pentru a soluționa în mod favorabil un dosar penal aflat în instrumentarea sa având ca obiect săvârșirea infracțiunii de furt de către fratele denunțătorului.

Din probele administrate în cauză rezultă că la data de 13 iunie 2007 martorul a depus o plângere la Secția de poliție nr. 5 B privind sustragerea unor bijuterii dintr-o borsetă.

Atât dosarul cu autor necunoscut cât și plângerea inițială au fost repartizate spre soluționare inculpatului care avea ca principale atribuții identificarea autorului și administrarea probelor necesare angajării răspunderii penale. Întrucât până la sfârșitul anului 2007 nu a fost posibilă identificarea autorul necunoscut l-a chemat pe numitul la poliție pentru a da o declarație în sensul că a găsit borseta cu bijuterii, urmând ca ulterior să îl ajute să își recupereze prejudiciul. Odată cu această declarație a dispus clasarea dosarului.

În cursul anului 2008 numitul l-a identificat pe autorul furtului, l-a contactat telefonic pe inculpat pentru a-i aduce la cunoștință acest aspect însă inculpatul a refuzat să se prezinte la locul în care acesta se afla, prezentându-se totuși un echipaj de poliție.

În acest condiții, deși se stabilise cine este autorul infracțiunii, inculpatul nu luat nici o măsură în schimb i-a solicitat numitului suma de 1500 euro pentru a nu soluționa dosarul. Totodată a intermediat înțelegerea între martorul denunțător și persoana vătămată cu privire la suma de 54 milioane lei reprezentând valoarea bijuteriilor, la dosar existând chiar o declarație notarială referitoare la remiterea sumei.

a se avea în vedere că persoana intermediară care a primit suma de 1000 euro a declarat că s-a dus la întâlnirea cu pentru a primi suma de bani solicitată de inculpat.

Având în vedere întreg materialul probator administrat în cauză, față de inculpat s-a dispus reținerea pentru 24 de ore și s-a formulat propunere de arestare preventivă, în opinia sa existând indicii temeinice că a săvârșit o faptă de natură penală respectiv aceea de luare de mită, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 143. pr.pen.

Apreciază de asemenea că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit.f pr.pen. întrucât pentru infracțiunea reținută legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Referitor la pericolul pentru ordinea publică cere a se avea în vedere că este vorba de o infracțiune de corupție, faptă comisă prin pretinderea de bani de către o persoană chemată să apere ordinea de drept. Mai mult pentru a scoate în evidență gravitatea faptelor legiuitorul a înțeles ca aceste infracțiuni să fie prevăzute într-o lege specială, cuantumul pedepselor fiind și el diferit de alte fapte de natură penală.

Pentru toate aceste considerente, întrucât lăsarea în libertate a inculpatului ar diminua credibilitatea opiniei publice în instituțiile statului, solicită admiterea propunerii și arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile.

Avocat solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului și judecarea acestuia în stare de libertate.

Susține că în acest moment procesual elementul esențial care ar sta la baza arestării preventive ar fi pericolul pentru ordinea publică. Ori fapta presupus a fi comisă are strânsă legătură cu calitatea inculpatului, aceea de subcomisar în cadrul Secției de Poliție nr. 5 B, calitate pe care acesta nu a va mai îndeplini până la soluționarea definitivă a cauzei. Așa fiind, nu se poate reține că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică sau că ar impieta desfășurarea în continuare a cercetărilor, pericolul putând să existe dacă ar subzista în continuare calitatea de subcomisar. În opinia sa, în acest moment procesual dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate nu ar mai avea ce să facă în respectivul dosar.

În opinia parchetului se impune arestarea inculpatului având în vedere declarațiile denunțătorului, declarațiile lui și, discuțiile ambientale, precum și 7-8 convorbiri telefonice, probatoriul fiind conturat aproape definitiv.

Susține că nu se poate dispune arestarea unei persoane raportat la ce o să creadă opinia publică, ci raportat la probele existente la dosar. De asemenea trebuie apreciat dacă ceea ce a făcut inculpatul este o chestiune generică sau una concretă.

Susține că pentru soluționarea propunerii de arestare preventivă este importantă calitatea care i-a permis inculpatului să comită o eventuală faptă de natură penală. Ori în opinia sa fapta reținută este discutabilă din punct de vedere al încadrării juridică întrucât odată cu soluția de clasare inculpatul s-a desesizat astfel că nu se mai poate reține vreun interes în soluționarea dosarului respectiv.

Pentru toate aceste considerente având în vedere și circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului apreciază că acesta nu prezintă pericol pentru ordinea publică și poate fi judecat în stare de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate susținând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

CURTEA

Asupra propunerii de arestare preventivă de față,

Constată că, prin referatul din 17 decembrie 2008, întocmit în dosarul de urmărire penală nr. 62/P/2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Brașova propus arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.(1) Cod penal raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, în temeiul art. 135 alin. (5), art. 148 alin.(1) lit. f) și art. 1491Cod procedură penală.

În motivarea propunerii s-a arătat că inculpatul, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu gradul de subcomisar în cadrul Poliției Municipiului B - Secția nr. 5, în data de 11 octombrie 2008 i-a pretins denunțătorului suma de 1500 euro pentru a soluționa favorabil un dosar penal aflat în instrumentarea sa, având ca obiect săvârșirea infracțiunii de furt de către fratele denunțătorului, primind în aceeași zi suma de 1000 euro prin intermediul martorului, diferența urmând să-i fie remisă în perioada următoare prin același intermediar.

Analizând lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală, curtea constată că nu sunt întrunite condițiile cerute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1491alin. (10) raportat la alin. (1) Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului se poate dispune numai dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 Cod procedură penală și există vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148 Cod procedură penală.

Cerința esențială impusă de art. 143 alin. (1) Cod procedură penală constă în existența probelor sau a indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în speță procurorul încadrând fapta în prevederile art. 254 alin. (1) Cod penal raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, respectiv infracțiunea de luare de mită săvârșită de o persoană care, potrivit legii, are atribuții de constatare și urmărire a infracțiunilor.

Potrivit art. 254 alin. (1) Cod penal, constituie infracțiunea de luare de mită fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea uni act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Astfel cum se rezultă din însăși propunerea procurorului de arestare preventivă, în sarcina inculpatului s-a reținut că, în calitatea pe care o avea, i s-a repartizat dosarul penal nr. 6664/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, având ca obiect plângerea persoanei vătămate privind sustragerea unor bunuri de către o persoană ale cărei date de identificare nu le cunoștea. Întrucât, până la sfârșitul anului 2007, inculpatul nu a reușit identificarea autorului furtului, pentru a nu avea un rebut în activitatea sa profesională a invitat persoana vătămată și i-a solicitat să dea o declarație potrivit căreia aceasta și-a găsit ulterior bunurile, promițându-i că o va ajuta să-și recupereze bunurile. În baza acestei declarații, inculpatul a făcut propunere de neîncepere a urmăririi penale, înaintând dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, cauza nefiind însă soluționată până în prezent.

Întrucât, în luna septembrie 2008, persoana vătămată l-a identificat pe autorul furtului la Spitalul Județean B în persoana numitului, aceasta l-a sunat pe inculpat și i-a solicitat să se deplaseze la spital pentru a la măsurile necesare. Inculpatul a refuzat însă, identificarea făptuitorului fiind totuși făcută de un echipaj de poliție chemat de persoana vătămată. Fără lua măsuri pentru continuarea cercetărilor în dosarul penal nr. 6664/P/2007, inculpatul s-a implicat în demersurile făcute de persoana vătămată pentru recuperarea prejudiciului, fiind conștient că a denaturat adevărul pentru adoptarea soluției de neîncepere a urmăririi penale.

Astfel cum rezultă din declarația martorului (filele 33-36), în luna septembrie, după identificarea autorului furtului, a fost contactat de inculpat și invitat le sediul secției de poliție, ocazie cu care i-a spus că "dosarul a fost închis dar vor proceda cu hoțul ca și când ar fi fost în lucru" până la recuperarea prejudiciului, atenționându-l după aceea în mod repetat să nu spună altcuiva acest lucru.

În denunțul făcut la data de 21 octombrie 2008, martorul a arătat că inculpatul i-a pretins suma de 1500 euro pentru a "închide" dosarul penal privindu-l pe fratele său, afirmând că el are dosarul în lucru, dar mușamalizarea dosarului nu depinde numai de el (filele 10-11). Același martor însă a declarat ulterior (filele 14-22) că inculpatul i-a spus că dosarul este deja trimis la parchet, dar o să meargă să se uite în el pentru a-i comunica care este prejudiciul pretins și dovedit de persoana vătămată. Ulterior, în ziua de 11 octombrie 2008, când inculpatul i-a spus că suma dovedită este de 54.000.000 lei ROL, martorul declară că, după ce i-a confirmat inculpatului că este de acord să o despăgubească pe persoana vătămată cu această sumă, i-a sugerat acestuia să ia o declarație persoanei vătămate, în sensul că s-au împăcat și că nu mai are pretenții penale și civile, inculpatul spunându-i că se poate rezolva acest lucru, dar îl costă 1500 euro, lăsând să se înțeleagă că trebuie să dea din bani și altor persoane.

Deși inculpatul a negat constant că ar fi pretins vreo sumă de bani, din întreg materialul probator rezultă fără nici un dubiu că acesta a primit suma de 1000 euro, prin intermediul martorului, și că mai trebuia să primească încă 500 euro prin intermediul aceluiași martor.

Din cele prezentate mai sus, nu rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, întrucât inculpatul nu mai avea în lucru dosarul penal nr. 6664/P/2007.

Fapta inculpatului din luna decembrie 2007, constând în solicitarea unei declarații persoanei vătămate care nu corespundea adevărului și prin care erau vătămate interesele legale ale acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 Cod penal, dar cum aceasta nu era în legătură directă cu vreo infracțiune de corupție sau asimilată unei asemenea infracțiuni nu este de competența Direcției Naționale Anticorupție.

De asemenea, fapta inculpatului de a induce și a menține în eroare pe martorul cu privire la împrejurarea că dosarul penal privind pe fratele acestuia se află în instrumentarea sa și a-i pretinde acestuia suma de 1500 euro, din care a și primit suma de 1000 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) Cod penal, infracțiune care, de asemenea, nu este de competența Direcției Naționale Anticorupție. De menționat că scopul urmărit inițial de inculpat a fost de a-i recupera prejudiciul cauzat persoanei vătămate, pentru ca aceasta să nu reclame fapta sa din luna decembrie 2007 și numai ulterior a luat hotărârea de a-i pretinde martorului suma de 1500 euro pentru sine.

Susținerea procurorului, potrivit căreia suma pretinsă de inculpat în mod nejustificat s-a făcut în scopul de a nu îndeplini un act referitor la îndatoririle sale de serviciu, nu poate fi primită. Este adevărat că, deși făcuse propunerea de neîncepere a urmăririi penale în dosarul penal nr. 6664/P/2007, după ce a fost încunoștințat de persoana vătămată că l-a identificat pe autorul furtului, inculpatul avea îndatorirea de a-l sesiza pe procurorul care îi supraveghea activitatea, cu atât mai mult cu cât nu se dăduse de către acesta vreo soluție, dar aceasta echivalează cu a-i pretinde inculpatului să se autoacuze pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor din luna decembrie 2007, ceea ce nu este permis.

Așa fiind, în condițiile în care fapta care constituie temeiul de fapt al propunerii de arestare preventivă nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, ci eventual al infracțiunii de înșelăciune, pentru care Direcția Națională Anticorupție nu are competența efectuării urmăririi penale, în baza art. 1491alin. (9) Cod procedură penală se va respinge propunerea de arestare preventivă.

În baza art. 192 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, de arestare preventivă a inculpatului, născut la data de 27 noiembrie 1967 în municipiul Focșani, județul V, fiul lui și, domiciliat în municipiul B,- C,. 213,. A,. 18, județul B, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) Cod penal raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică azi, 17 decembrie 2008 orele 17,30.

PREȘEDINTE GREFIER

- G - -

Proces verbal

După pronunțarea hotărârii în ședință publică reprezentata Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov, declară că înțelege să formuleze recurs în prezenta cauză.

PREȘEDINTE GREFIER

- G

- -

Red. GH./18.12.2008

Dact.BD/18.12.2008

- 3 exemplare -

Președinte:Radu Gheorghe
Judecători:Radu Gheorghe, Daniela Budilean

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 8/2008. Curtea de Apel Brasov