Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 80/R/2008
Ședința publică din 14 februarie 2008
PREȘEDINTE: Groza Gheorghe G -președintele instanței
JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Procuror: - -
Grefier:
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale nr. 4/Î/R din 16 ianuarie 2008 Tribunalului Bihor, prin care s-a menținut încheierea penală nr. 2/M din 10 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărătorul din oficiu, av., în baza delegației nr. 956/2008, emisă de Baroul Bihor.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților inadmisibilitatea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a lăsat la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Procurorul a solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil.
Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, a solicitat să fie pus în libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de arestare preventivă nr. 2/M din 10 ianuarie 2008, Judecătoria Oradeaa dispus arestarea preventivă a inculpaților - și, fiul lui și, născut la 06.05.1987 în O, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 10.01.2008, orele 17,00 până în data de 7 februarie 2008, ora 24,00. S-a dispus emiterea împotriva inculpaților a mandatelor de arestare preventivă.
Judecătoria a reținut că, prin ordonanța din 10 ianuarie 2008 emisă în dosarul nr. 139/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradeas -a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților - și, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 al. 1 și 209 al. 1 lit. a, e, Cod penal, cu aplic. art. 41 al 2, art. 42 Cod penal, constând in aceea că în perioada 27.12.2007-03.01.2008 au pus la punct un plan infracțional pe baza căruia împreună cu alți 7 învinuiți au sustras din "" bunuri în valoare totală de 21.600 lei, respectiv componente de calculator, bunuri pe care le-au valorificat ulterior unor persoane neidentificate. Întreaga activitate infracțională a fost organizată de cei 2 inculpați care nu numai că au propus învinuiților comiterea acestor fapte, dar le-au si indicat bunurile pe care să le sustragă și s-au asigurat ca aceștia să nu fie surprinși de organele de pază.
Prin ordonanța din 10.01.2008 ora 10.00 emisă de Poliția Municipiului O inculpații au fost reținut pe o perioadă de 24 ore.
Fiind audiați în instanță, inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor arătând că în perioada respectivă s-au deplasat de mai multe ori la "" de unde au cumpărat bunuri pentru care au facturi și bonuri fiscale. Totodată au arătat că s-au întâlnit cu învinuiții, însă nu au discutat cu aceștia nimic despre sustragerea vreunor bunuri.
Săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina inculpaților rezultă din următoarele probe administrate: declarațiile învinuiților, proces verbal de reconstituire, înregistrările video puse la dispoziție de "" și declarațiile martorilor.
Prima instanță a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 cod procedură penală, existând probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor.
Prima instanță a constatat că în cauză, sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. "f" Cod procedură penală în sensul că, pentru infracțiunile săvârșite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv de la 3 la 15 ani, există probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ce presupune o stare de insecuritate socială, o reacție colectivă a comunității, față de anumite stări de fapt negative și care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, ale respectului față de lege, prin neluarea unor măsuri prompte de apărare a ordinii de drept din partea organelor judiciare.
Acest pericol concret pentru ordinea publică reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor ce prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere că s-au comis în loc public, prin participarea mai multor persoane, modul organizat în care au acționat, numărul actelor materiale comise urmarea produsă constând în cauzarea unui prejudiciu mare nerecuperat, ansamblul activității infracționale care s-a desfășurat pe parcursul mai multor zile, precum și circumstanțele personale ale inculpatului care a mai fost condamnat pentru infracțiuni de același gen, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, fiind recidivist post condamnatoriu, condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală 69/2005 a Judecătoriei Oradea din executarea căreia a fost liberat condiționat la 20.12.2006 cu un rest de 488 zile și ale inculpatului care este judecat în mai multe dosare pentru infracțiuni de același gen
Față de cele reținute, prima instanță apreciind întemeiată propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeaa admis-o și a dispus în baza art. 136 alin.5, 148 alin.1 lit." f", art. 149/1 alin.12 și cu referire la art. 146 al.10 Cod procedură penală, art. 151 Cod procedură penală arestarea preventivă a inculpaților și - pe o durata de 29 de zile, începând cu data de 10.01.2008, orele 17.00 - până la data de 07.02.2008, ora 24.00.
Prin încheierea penală nr. 4/Î/R din 16 ianuarie 2008 Tribunalului Bihor, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, au fost respinse ca nefondate recursurile penale declarat de inculpații și împotriva încheierii penale nr. 2/M din 10 ianuarie 2008 Judecătoriei Oradea, care a fost menținută în totul, fiind obligați inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță a reținut că există indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunile de furt calificat în formă continuată și că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol real pentru ordinea publică.
Împotriva acestei din urmă încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea ei în sensul revocării măsurii arestării preventive și a punerii sale de îndată în libertate.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că se va prezenta ori de câte ori va fi citat la organele de urmărire penală și că ceilalți opt inculpați, care au fost cercetați pentru comiterea aceleași fapte, nu au fost arestați.
În ședința publică din 14 februarie 2008, s-a pus în discuția părților, din oficiu, de către instanță, inadmisibilitatea recursului declarat de inculpat.
Analizând încheierea prin prisma recursul declarat, cât și din oficiu, curtea constată că, într-adevăr, recursul declarat de inculpat este inadmisibil și va fi respins în consecință, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 385/1 Cod procedură penală, pot fi atacate cu recurs numai deciziile pronunțate,ca instanțe de apel,de tribunale, tribunale militare teritoriale, curți de apel și Curtea Militară de Apel.
În speță, încheierea atacată, pronunțată de Tribunalul Bihor, ca instanță de recurs, excede sfera prevederilor art. 385/1 Cod procedură penală, având caracter definitiv.
Față de cele ce preced, recursul declarat de inculpat este inadmisibil și va fi respins ca atare, potrivit dispozițiilor art. 385/15 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, inculpatul recurent să fie obligați la plata sumei de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. a Cod procedură penală,
RESPINGE ca inadmisibil recursul penal declarat de inculpatul împotriva încheierii nr. 4/Î/R din 16 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 14 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
red. decizie -
jud. recurs - -
jud. fond
red. 3ex. 18.02.2008, pc
Președinte:Groza GheorgheJudecători:Groza Gheorghe, Soane Laura, Pătrăuș Mihaela
