Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 826/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Arestare preventivă -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.826
Ședința publică de la 24 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii nr.42 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, a fost audiat inculpatul, declarația fiind atașată la dosar.
Nefiind formulate cereri ori excepții, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru susținerea lui.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, revocarea arestării preventive, cu respingerea propunerii de arestare, deoarece nu există probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, iar în ceea ce privește modul în care a fost sesizată instanța, arată că lasă la apreciere.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece măsura arestării a fost luată în mod temeinic și legal, existând probe care să ducă la bănuiala că inculpatul este autorul faptei și că lăsarea în libertate prezintă cert pericol pentru ordinea publică.
Se mai susține că în cauză nu s-au încălcat dispozițiile legale ce vizează sesizarea instanței cu propunerea de arestare preventivă.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică, în condițiile în care timp de 6 luni a fost anchetat pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriu de către procuror în stare de libertate.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin încheierea nr.42 din 20 noiembrie 2008, Tribunalul O l t, în baza art. 1491alin. 9 Cod pr.penală, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 189/P/2008 privind arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 1491alin. 1, 10 și 11 Cod pr.penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului - fiul lui și, născut la data de 08.07.1977 în S, jud. O, domiciliat în comuna, jud. O, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, recidivist, CNP -, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20.11.2008 până la data de 19.12.2008.
S-a emis mandat de arestare preventivă a inculpatului potrivit dispoz. art. 151 Cod pr.penală, iar în baza art. 192 alin. 3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Prin cererea nr. 189/P/2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Olta solicitat arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, susținând că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 136, 146 și 148 al.1 lit. f C.P.P. în sensul că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
În cuprinsul cererii, s-a arătat că prin rezoluția din 3.09.2008 s-a început urmărirea penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. 1, 175lit. i Cod Penal, constând în aceea că la data de 6.05.2008, în urma unui conflict pe care l-a avut cu din comuna, satul, jud. O, l-a agresat, provocându-i leziuni care au dus la decesul victimei și s-a precizat că prin rechizitoriul din 20.11.2008, s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru această infracțiune, inculpatul fiind trimis în judecată.
Prima instanță analizând propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul O l t, prin care s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului, în cursul urmăririi penale, în raport de actele și lucrările dosarului de urmărire penală, prin prisma dispozițiilor art.1491C.P.P. art. 136 și 148.C.P.P. a apreciat că aceasta este întemeiată, pentru considerentele că în esență, inculpatul este acuzat de comiterea unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, dar și pentru că ar exista probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, în raport de gravitatea deosebită a faptei, de frecvența crescută în colectivitate a unor fapte de violență cu rezonanță socială deosebită, care generează un sentiment de insecuritate în rândul membrilor societății civile.
Instanța de fond a apreciat că sunt de asemenea realizate și cerințele prev. de art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr.30/1994 potrivit căruia"o persoană poate fi lipsită de libertatea sa dacă a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente,atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitate de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia", fiindcă în cauză sunt fapte și informații suficiente care determină existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, așa cum reiese din probele administrate în cauză până la această dată.
Totodată, s-a reținut că în cauză se regăsesc și dispoz.art.136 p Cod Penal privind scopul măsurilor preventive în sensul că măsura arestării preventive se justifică în speță pentru buna desfășurare a procesului penal care implică și atingerea obiectivelor prev. în art. 1 și art.200 C.P.P. având în vedere gravitatea faptei și a pericolului concret pentru ordinea publică, aspect de natură a împiedica normala desfășurare a procesului penal și a se răsfrânge negativ și asupra aflării adevărului, principiu consacrat de art 3.p Cod Penal și că au fost respectate garanțiile procesuale ale unui proces echitabil pentru inculpat, i-a fost asigurat dreptul la informare fiindu-i aduse la cunoștință în prezența avocatului ales, conform art.1371alin 1.C.P.P. toate acuzațiile, respectiv fapta de a cărei săvârșire este învinuit, dar și dreptul la apărare atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței de judecată beneficiind de asistență juridică.
Împotriva încheierii, în termen a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, oral prin apărătorul său, susținând că măsura este netemeinică, deoarece nu există dovezi concludente că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol cert pentru ordinea publică.
Instanța în baza art.3856alin.3 Cod pr.penală, a pus în discuție și nelegalitatea sesizării instanței.
Curtea, față de motivele de recurs invocate și puse în discuție din oficiu, reține că recursul este fondat, cu următoarea motivare:
Potrivit art.262, art.263 și art.267 Cod pr.penală, cauzele penale în cursul urmăririi penale se rezolvă printre altele de către procuror și prin emiterea unui rechizitoriu, prin care fie se pune în mișcare acțiunea penală și se dispune trimiterea în judecată, fie se dispune doar trimiterea în judecată atunci când acțiunea a fost pusă în mișcare în cursul urmăririi penale.
De asemenea, potrivit art.267 alin.1 Cod pr.penală, la întocmirea rechizitoriului prev.de art.262 pct.1 Cod pr.penală, se face și propunerea de arestare a inculpatului, dosarul fiind înaintat instanței care este competentă să judece cauza în fond.
Aceste prevederi legale statuează faptul că odată cu emiterea rechizitoriului, urmărirea penală se consideră încetată, iar procurorul nu mai este abilitat să mai efectueze acte de urmărire penală sau să facă propuneri specifice fazei de urmărire penală, astfel încât o propunere formulată separat în afara rechizitoriului, în baza art.1491Cod pr.penală, este nelegală, deoarece aceste dispoziții reglementează procedura privind arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale, ori în speță, urmărirea penală a fost încheiată prin emiterea rechizitoriului și se încalcă dreptul la apărare al inculpatului.
De altfel, în rechizitoriu se arată calitatea de învinuit și nu de inculpat a recurentului și totodată, prin rechizitoriu se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale, astfel încât nu se poate aprecia că propunerea de arestare a recurentului în calitate de inculpat s-ar fi făcut de procurorul de caz în cursul urmăririi penale.
În situația recurentului inculpat, Curtea reține că procedura aplicabilă era cea prev.de art.160 Cod pr.penală, respectiv arestarea inculpatului în cursul judecății.
Pe de altă parte, analizând și pe fond propunerea de arestare preventivă, în raport de criticile recurentului, Curtea reține că aceasta este nefondată, deoarece nu există dovezi certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, în condițiile în care aceste dovezi nu au existat pe tot cursul urmăririi penale și procurorul de caz a apreciat în mod întemeiat că nu este necesară formularea unei cereri de arestare preventivă.
Cu motivarea reținută, existând motivele de casare invocate, în baza art.38515alin.1 pct.2 lit.d Cod pr.penală, recursul va fi admis, se va casa în totalitate încheierea și în rejudecare, se va revoca măsura arestării preventive dispusă de instanța de fond, respingându-se propunerea de arestare formulată de Ministerul Public pentru inculpatul, dispunându-se, totodată, punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză sau dacă nu este în executarea unei pedepse privative de libertate.
Totodată, se va anula și mandatul de arestare emis.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii nr.42 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Casează în totalitate încheierea.
Revocă măsura arestării preventive.
Respinge propunerea de arestare formulată de Ministerul Public pentru inculpatul.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză sau în executarea unei pedepse privative de libertate.
Anulează mandatul de arestare emis.
Cheltuielile judiciare în sumă de 110 lei din care 100 lei onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, care va fi avansat din fondul Curții de APEL CRAIOVA, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 noiembrie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.DF
PS/26.11.2008
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Doru Filimon, George Ciobanu
