Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 84/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR -

DECIZIA PENALĂ NR. 84/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 3: Florin

GREFIER:

- SERVICUL TERITORIAL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații Utu, -, împotriva încheierii penale nr. 7/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpații în stare de arest preventiv: inculpații, - asistați de avocat ales, inculpații, - - asistați de avocat ales, inculpatul - asistat de avocat ales a, inculpații, - asistați de avocat ales, inculpații, și - asistați de apărători aleși avocat și avocat din Baroul Bihor și inculpatul - asistat de apărător ales. Pentru inculpatul G, lipsă - aflat internat la Spitalul Județean A - se prezintă avocat ales.

Procedură de citare îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la dosarul cauzei s-a depus o adresă din partea Spitalului Județean A trimisă prin fax prin care se arată că inculpatul G este internat în spital și nu este transportabil.

Apărătorii aleși ai inculpaților solicită, față de complexitatea cauzei, acordarea unui termen pentru studierea dosarului și pregătirea apărării.

Procurorul nu se opune cererii formulate de apărătorii aleși ai inculpaților pentru studierea dosarului.

Instanța încuviințează cererea formulată de apărătorii aleși ai inculpaților și acordă acestora o perioadă de timp de aproximativ 4 ore pentru studierea dosarului, până la ora 14,30.

La ora 14,30 se reia apelul cauzei, se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul ales al inculpaților, și, avocat arată că de la dosarul cauzei lipsesc autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice și încheierea motivată a Tribunalului Arad privind autorizarea interceptărilor și insistă în depunerea acestora la dosar pentru a se verifica dacă acele interceptări sunt legale sau nu.

Procurorul arată că din încheierea Tribunalului Arad rezultă că procurorul de ședință de la Tribunalului Arada învederat instanței faptul că în cadrul acelor autorizații urmează a se continua cercetărilor și cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice și a altor persoane, acesta fiind motivul pentru care acele autorizații nu au fost depuse. Tot din încheierea tribunalului mai rezultă că tribunalul a verificat existența și emiterea legală a acestor autorizații a căror număr și dată le menționează și solicită respingerea cererii ca neîntemeiată arătând că interceptările s-au făcut în mod legal și temeinic.

Instanța, în deliberare, respinge cererea formulată de apărătorul ales al inculpaților, și, avocat apreciind că față de obiectul sesizării instanței, solicitarea este neconcludentă, părțile având posibilitatea de a se înscrie în fals în situația în care apreciază că asemenea autorizații nu există.

Apărătorul ales al inculpaților, și G, avocat, în completarea primei cereri, invocă un aspect de ordin procedural. Astfel arată că nu se cunoaște numele magistratului care a autorizat interceptările arătând că este posibil ca aceeași persoană care a autorizat interceptările și perchezițiile, să fie aceeași persoană care s-a pronunțat și asupra propunerii de luare a măsurii arestării preventive, fiind un motiv de incompatibilitate. Mai arată că nu există elemente de certitudine că anumite numere telefonice care sunt indicate în două volume de urmărire penală cu interceptări să fie ale inculpatului, nefiind depuse la dosar acele autorizații de interceptare și astfel instanța nu poate să țină cont de aceste probe neștiindu-se dacă acestea au fost emise în mod legal și fiind un dubiu asupra posesorilor acelor cartele și lipsind autorizațiile nu se știe cine au discutat.

Apărătorul ales al inculpaților, avocat arată că se încalcă dreptul la apărare al inculpaților prin faptul că nu sunt puse la dispoziția părților și avocaților probele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, și anume acele autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice, apărarea inculpaților făcându-se parțial și cu caracter pur formal.

Procurorul arată că, cu privire asupra primei părți a cererii, instanța s-a pronunțat. Cu privire la starea de incompatibilitate, arată că aceasta nu este prevăzută de prevederile codului d e procedură penală și solicită respingerea cererii.

Instanța, în deliberare, constată că, cu privire la cerea inițială, instanța s-a pronunțat. Cu privire la completarea formulată de apărătorul în situația în care s-ar ivi un caz de incompatibilitate, instanța de recurs apreciază că și în eventualitatea în care autorizațiile de interceptare a convorbirilor telefonice au fost emise de judecătorul care a dispus arestarea preventivă, acest caz nu este prevăzut de codul d e procedură penală, art. 47, 48 și urm. ca C.P.P. fiind un caz de incompatibilitate.

Instanța procedează, conform art. 140³la C.P.P. ascultarea inculpaților, declarațiile acestora fiind cosemnate în scris și atașate la dosar.

După ascultarea inculpaților, apărătorul ales al inculpaților și -, avocat solicită instanței să se consemneze că la dosarul cauzei se află atașat în original, și nu în copie, dosarul de urmărire penală nr. 29/D/P/2008 al DIICOT

Se consemnează că la dosar se află atașat dosarul de urmărire penală nr. 29/D/P/2008 al DIICOT

Nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursurilor declarate de inculpați.

Apărătorul ales al inculpaților, și G, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Cu privire la recursul declarat de inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Astfel, arată că la dosar nu există nici un fel de probă concludentă din care să se dovedească existența unui grup infracțional organizat condus de inculpatul, personajul principal fiind chiar partea vătămată. Face trimitere la filele 194, 226, 115, și arată că din actele de la dosar, din declarațiile părților vătămate, din procesele verbale de cercetare la fața locului rezultă că cercetările au fost orientate spre alte persoane. Din data de 14.01.2009, toate cercetările sunt orientate spre aceste persoane, din momentul în care s-a constatat că are legătură cu cele trei persoane de la O și că ar urma să suprime viața părții vătămate Arată că activitatea infracțională este una presupusă și nu este probată. Învederează instanței că proba privind listingurile telefoanelor a fost folosită înainte de intrarea în vigoare a legii și ar trebui înlăturată de către instanță precum și conținutul convorbirilor deoarece trebuie făcută dovada că inculpatul a avut acea cartelă, că a avut aparatul respectiv, trebuia făcută o expertiză a vocii pentru a putea fi folosită ca și probă această convorbire care este depusă la dosar. Cu privire la toate celelalte fapte privind pe inculpatul arată că acestea nu au fost dovedite ca fiind existente la data când inculpatul se afla în țară. Astfel arată că inculpatul se afla în străinătate, în penitenciar, și nu putea să înființeze și să coordoneze un grup infracțional organizat.

Cu privire la inculpatul mai arată că în mod greșit tribunalul s-a pronunțat pe vinovăția inculpatului, pe pericolul social pe care îl prezintă acesta, lipsind doar condamnarea. Mai arată că nu s-a dovedit existența grupului organizat, trebuie probe nu doar informații, trebuie să existe o delimitate pentru fiecare membru al grupului, astfel că probațiunea lipsește cu desăvârșire.

Cu privire la inculpatul solicită casarea încheierii cu trimitere spre rejudecare arătând că procedura de citare cu inculpatul nu a fost îndeplinită la prima instanță, el nefiind citat, prezența apărătorului neacoperind procedura, fiind incidente disp. art. 197 alin. 2 privind C.P.P. nulitatea absolută. Pe fond, arată că nu există nici o probă directă care să conducă la vinovăția inculpatului, inculpatul a fost exclus din discuțiile celorlalți ca fiind "prăduitor" - colaborator al organelor de cercetare penală. Mai arată că inculpatul este grav bolnav, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu poate fi introdus în arest.

Cu privire la inculpatul arată că acesta s-a prezentat de bună voie la organele de cercetare penală. Învederează instanței că ancheta s-a făcut în secret, i s-a încălcat dreptul de a participa la toate actele de urmărire penală doar prin simplul fapt că pe delegație nu era trecut și DIICOT. Mai arată că din convorbirea telefonică nu rezultă că inculpatul se face vinovat nici de infracțiunea de șantaj sau de infracțiunea de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar cu privire la infracțiunea de tâlhărie, există mari dubii că inculpatul a participat. Mai arată că inculpatul are o situație specială, are o soție și un copil și față de probele de la dosar nu este necesară măsura arestării preventive.

Apărătorul ales al inculpaților și -, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii, respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea în libertate a inculpaților, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Solicită a se face o distincție clară între pericol social al faptelor pretins a fi comise de inculpați și pericolul concret pentru ordinea publică pe care aceștia l-ar reprezenta arătând că motivarea tribunalului se bazează doar pe gravitatea acuzațiilor și nu pe pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă fiecare inculpat în parte. Astfel arată că nu este dovedit pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar reprezenta, nejustificându-se luarea măsurii arestării preventive, care este o măsură extremă. Mai arată că propunerea de arestare preventivă trebuia să se refere pentru fiecare inculpat în parte, la fiecare infracțiune în parte, la fel cum trebuia să se refere și încheierea de luare a acestei măsuri, și nu în bloc. Cu privire la fapta de la punctul I lit. b) arată că partea vătămată este fostul cumnat al fraților, există o plângere penală împotriva ei și nu poate fi vorba de un grup infracțional organizat cu privire la această persoană. Cu privire la fapta de la punctul I literele c) și d), infracțiunea de șantaj fără părți vătămate, arată că este vorba de două convorbiri telefonice între și care se referă la anumite sume de bani fără alte persoane implicate, fără a se stabili exact despre ce ar fi fost vorba în discuțiile telefonice respective, făcându-se doar presupuneri. Cu privire la existența celui de-al doilea grup infracțional organizat vizând infracțiunile de lovire, vătămare corporală gravă, tentativa de omor asupra lui, arată că este vorba de dosare vechi, anterioare acestui dosar vizând incidente răzlețe în care au fost implicații unii sau alții dintre inculpați, dar nu se poate face vreo legătură între inculpați că ar fi acționat toți, împreună, la aceste infracțiuni și nu există legătura subiectivă anterioară, structura unui grup. Mai arată că nu se ține cont de anumite declarații prin care părțile vătămate arată că și-au retras plângerea. Cu privire la fapta din 09.01.2009 arată că există contradicție clară între declarația părții vătămate care susține că au fost 20 de persoane care l-au amenințat, l-au înjurat și declarația unui martor care susține că doi au intrat în stația. Cu privire la infracțiunea de tentativă de omor asupra lui, arată că cei doi inculpați erau în altă parte când se presupune că s-a comis această faptă.

Solicită a se ține cont de persoana inculpaților, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, este student, are cu totul alte preocupări decât cele infracționale și nu are legătură cu acuzațiile aduse.

Apărătorul ales al inculpatului, avocat a solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Arată că inculpatul are contribuția cea mai redusă dacă cele susținute de DIICOT sunt reale, el nu cunoaște pe membrii grupului, aceștia nu-l cunosc, astfel că nu se poate reține aderarea inculpatului la un grup organizat. Mai arată că din convorbirea telefonică dintre și se vorbește despre un anume Cipri, dar nu rezultă de niciunde că ar fi vorba despre inculpat. Cu privire la partea vătămată, arată că recunoașterea inculpatului s-a făcut doar după o simplă poză. Învederează instanței că inculpatul nu a participat la tentativa de omor asupra lui, așa cum rezultă și din actele dosarului și nu a participat la nici o altă faptă. Mai arată că inculpatul nu are antecedente penale, este jandarm, este absolvent de drept, nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Apărătorul ales al inculpaților, și, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Învederează instanței faptul că încheierea tribunalului este nelegală, fiind lovită de nulitate absolută deoarece s-au încălcat prevederile imperative ale art. 70, 150 privind C.P.P. ascultarea inculpatului. Face trimitere la declarațiile inculpaților de la filele 150, 151, 152 dosar fond și arată că acestea echivalează cu o neascultare a inculpaților, încălcându-se și garanția dreptului la apărare al inculpaților. Mai arată că încheierea tribunalului este și netemeinică față de probele de la dosar din care nu rezultă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunea de tentativă de omor, nu s-a făcut dovada că telefoanele mobile ar aparține inculpaților, localizarea interceptărilor telefonice sunt nelegale deoarece legea nr. 298/2008 nu era în vigoare la data săvârșirii faptei și nici la această dată, ea urmând a intra în vigoare la data de 15.03.2009. Mai arată că din declarațiile părților vătămate aflate la filele 2,40,42,50 vol.IV rezultă cine au fost autorii faptei, neindicându-se în nici un fel numele inculpaților pe care îi reprezintă. Învederează instanței că inculpatul nu are antecedente penale, are un loc de muncă stabil fiind director general la o societate comercială din O, are doi copii minori în întreținere și depune la dosar o adeverință de la locul de muncă al acestuia, certificate de naștere ale copiilor și mai multe acte medicale din care rezultă că inculpatul a suferit o intervenție chirurgicală.

Apărătorul ales al inculpaților, și, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și respingerea propunerii de arestare preventivă arătând că măsura preventivă a fost luată în mod nelegal de către instanță prin încălcarea disp. art 71, 150 Arată C.P.P. că inculpații s-au prevalat de dreptul la tăcere în fața procurorului și nu a făcut declarații, iar în fața instanței, aceștia nu au fost întrebați unde au fost, ce au făcut. Mai arată că încheierea recurată nu este motivată cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații prin lăsarea lor în libertate. Cu privire la interceptările telefonice arată că nu există autorizație în acest sens, nu există ordonanță motivată de către procuror, iar la data de 10.01.2009 nu exista nici o lege în vigoare care să permită parchetului să localizeze o persoană după convorbirile telefonice.

Apărătorul ales al inculpatului,avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara arătând că inculpatul a fost supus unei intervenții chirurgicale cum rezultă din scrisoarea medicală de la fila 140 dosar tribunal, iar în urma intervenției poliției, această problemă medicală a recidivat cum rezultă din scrisoarea medicală de la fila 141 dosar tribunal. Cu privire la infracțiunea de tâlhărie care se reține în sarcina acestuia arată că partea vătămată și-a retras plângerea și și-a găsit lanțul de care se făcea vorbire, cu privire la altă faptă, arată că partea vătămată și-a retras plângerea, iar cu privire la fapta a cărui victimă era, arată că inculpatul în perioada aceea era internat în spital. Din declarațiile părților vătămate și rezultă că aceștia își recunosc agresorii dar nu fac trimitere la inculpat. Mai arată că acest grup organizat a fost creat la presiunea mass-mediei.

Apărătorul ales al inculpaților, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate a inculpaților arătând că infracțiunile pentru care sunt acuzați inculpații nu au legătură cu activitatea unui grup infracțional organizat, fiind vorba de infracțiuni de violență, spontane, care nu fac parte din conținutul legii speciale, așa cum rezultă și din declarațiile și probele de la dosar. Face trimitere și la infracțiunea de șantaj arătând că partea vătămată este neidentificată, nu are rezultat constrângerea nefiind întrunit elementul constitutiv al infracțiunii. Face trimitere și la declarația martorului sub acoperire, arătând că această declarație nu poate fi probă în dosar încălcându-se disp. art. 86¹Cu C.P.P. privire la infracțiunea de tentativă de omor asupra lui arată că inculpatul la data comiterii faptei era la Cu privire la inculpatul arată că la dosar nu există nici o probă din care să rezulte că este vinovat, existând doar convorbiri telefonice cu inculpatul, cu care este vecin.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii Tribunalului Arad ca fiind legală și temeinică, cerințele art. 148 lit. f) fiind motivate corect. Arată că interceptările telefonice s-au făcut cu respectarea disp. art. 91¹C.P.P. acestea nefiind singurele probe din dosar. Mai arată că mulți martori din dosar au ales să se prevaleze de prevederile art 86¹doar C.P.P. pentru a li se asigura o anumită siguranță. Învederează instanței că toate faptele, în ansamblul lor, în cronologia lor denotă trăsăturile caracteristice ale unui grup infracțional organizat așa cum prevede legea nr. 39/2003, scopul fiind de a obține beneficii materiale injuste și de a obține supremația pe un anumit segment din zona de vest a țării. Cu privire la procedura de citare cu inculpatul, arată că aceasta a fost îndeplinită.

Avocatul, referitor la afirmația procurorului privind procedura de citare cu inculpatul, arată că nu rezultă de niciunde că aceasta ar fi fost îndeplinită.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate arătând că nu este vinovat, dorește să-și termine studiile, nu are antecedente penale.

Inculpatul recurent - solicită admiterea recursului și punerea în libertate pentru a putea demonstra că este nevinovat.

Inculpatul recurent solicită judecarea sa în stare de libertate.

Inculpatul recurent solicită cercetarea sa în stare de libertate arătând că este bolnav cu spatele, suferind o hernie de disc.

Inculpatul recurent lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului pentru a putea să-și termine facultatea arătând că are în întreținere și 2 copii minori.

Inculpatul recurent - solicită admiterea recursului arătând că are 2 copii minori în întreținere și este și bolnav.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului arătând că de cinci ori a fost operat, fiind bolnav.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului arătând că este bolnav, nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului.

CURTEA,

În deliberare, constată că prin încheierea nr. 7 din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și s-a dispus arestarea preventivă inculpaților:

1) zis ".", "" ", "- -" - fiul lui G și, născut la data de 21.10.1967 în loc. jud.B, domiciliat în A,-,.569,.B,.3, jud.A, CNP -

2) - fiul lui și, născut la data de 08.04.1965 în loc.Vidra, jud.A, domiciliat în com. sat, nr.311, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de.Mun.A, CNP -,

3) - - fiul lui și, născut la data de 24.01.1984 în loc.A, jud.A, domiciliat în A,-,.1, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de SPCLEP A, CNP -

4) - fiul lui și, născut la data de 26.10.1987 în loc.A, jud.A, domiciliat în A,-,.1, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de.Mun.A, CNP -

5) zis "" - fiul lui și, născut la data de 25.05.1975 în A, jud.A, domiciliat în A,-, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de.Mun.A, CNP -

6) - fiul lui și, născut la data de 23.06.1982 în A, jud.A, domiciliat în A,-, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de.Mun.A, CNP -

7) - fiul lui și, născut la data de 21.05.1977 în loc. jud.S, domiciliat în com. loc. nr.267, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de SPCLEP A, CNP -

8) - fiul lui și, născut la data de 29.10.1974 în S, jud.S, domiciliat în A,-,.11, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de.Mun.A, CNP -

9) - fiul lui și, născut la data de 21.12.1980 în O, jud.B, domiciliat în O,-, jud.B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de.O, jud.B, CNP -

10) - fiul lui și, născut la data de 21.03.1980 în O, jud.B, domiciliat în O,-, jud.B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de SPCLEP O, jud.B, CNP -

11) - fiul lui și, născut la data de 14.09.1976 în O, jud. B, domiciliat în O,-, jud.B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de Poliția O, jud.B, CNP -

12) zis "", "", "" - fiul lui și -, născut la data de 16.10.1982 în A, domiciliat în com. sat, nr.300, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de.Or. jud. A, CNP -

S-au emis mandate de arestare preventivă pe timp de 29 zile cu începere de la 28.01.2009 până la 25.02.2009, inclusiv pentru inculpații, -,.

S-au emis mandate de arestare preventivă pe timp de 30 zile cu începere de la 28.01.2009 până la 26.02.2009, inclusiv pentru inculpații G și .

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că prin rezoluția din data de 15.12.2008, orele 16.00 și ordonanțele din datele de 22.12.2008, orele 13.00, 19.01.2009 orele 10.00 și 26.01.2009 orele 10.00, date în dosarul nr. 29/D/P/2008, s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților, G, -, și, pentru comiterea infracțiunilor de: - inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, respectiv de aderare și sprijinire la un grup infracțional organizat - prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, tâlhărie - prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.c) și alin.2¹lit.a) și b) Cod penal, șantaj - prevăzută de art.194 alin.1 Cod penal cu aplic.art.33 lit.a) Cod penal; inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, respectiv de aderare și sprijinire la un grup infracțional organizat, prevăzut de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, lovire sau alte violențe, prevăzut de art.180 alin.1 și alin.2 cp vătămare corporală, prevăzută de art.181 Cod penal, tentativă de omor calificat prevăzută de art.20 rap. la art.175 alin.1 lit.a) și i) Cod penal și alin.2 Cod penal, cu aplic.art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a) Cod penal. Trebuie specificat că, în concret faptele penale de care e acuzat fiecare inculpat sunt indicate la finalul propunerii de arestare preventivă, detaliat, conform încadrării juridice precizate de procuror pentru fiecare inculpat în parte.

Împotriva inculpaților susmenționați s-a pus în mișcare acțiunea penală prin ordonanțele din 27.01.2009 aflate și la filele 77-133 dosar instanță.

De asemenea, trebuie menționat că, deși în prezenta cauză sunt cercetați și inculpații și, împotriva acestora nu s-a formulat o propunere de arestare preventivă întrucât aceștia nu au fost prinși.

Astfel, inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor anterior menționate, reținându-se în fapt că, în cursul anului 2008, inculpatul împreună cu inculpații zis "" și G, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și pe care l-au sprijinit sprijinit ulterior și inculpații zis "", "", "", - zis "", zis "", precum și alți învinuiți și făptuitori, în scopul comiterii infracțiunilor de tâlhărie și șantaj toate subsumate aceluiași scop final, respectiv obținerea de beneficii materiale, sens în care, prin întrebuințare de violențe (loviri cu pumnii și picioarele) și amenințări (cu moartea) folosind în acest sens arme albe (bâte tip "base-ball" și cuțite ori săbii) ori chiar arme de foc (pistoale), au constrâns mai multe părți vătămate din municipiul A și din județul A să le dea sume importante de bani (în Euro), în schimbul cărora oferindu-le "protecție" față de eventuale alte persoane care ar atenta la bunurile, integritatea corporală ori chiar viața lor și a familiilor lor.

Grupul infracțional organizat îl are drept lider pe inculpatul zis "." zis " " zis "- -l"; drept "locotenenții" pe inculpații zis "" și G, iar ca membrii ai grupării (executanți) pe inculpații zis ", și ", - zis "", zis "", precum și alți învinuiți și făptuitori.

Faptele reținute în sarcina grupului infracțional organizat sunt următoarele:

a)în perioada 17-22.07.2008, în condițiile art.194 alin.1 pen. l-au constrâns pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 5.000 euro (după ce inițial i-au cerut suma de 20.000 euro), iar apoi să le "vândă" un imobil în valoare de 36.800 euro;

b)în perioada octombrie-noiembrie 2008, în condițiile art.194 alin.1 pen. au încercat să o constrângă pe partea vătămată să le dea suma de 5.000 euro, după ce anterior i-au pretins suma de 10.000 euro, drept "taxă de șmecher";

c)la data de 25.11.2008, în condițiile art.194 alin.1 pen. au constrâns o parte vătămată (până în prezent rămasă neidentificată) să le dea suma de 10.000 euro;

d)la data de 28.11.2008, în condițiile art.194 alin.1 pen. l-au constrâns pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 18.000 euro;

e)la data de 04.12.2008, în condițiile art.194 alin.1 pen. au constrâns o parte vătămată (până în prezent rămasă neidentificată) să le dea suma de 16.000 euro;

f)în perioada 28.11.2008 - 10.12.2008, în condițiile art.194 alin.1 pen. au încercat să îl constrângă pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 45.000 euro;

g)la data de 12.12.2008, prin întrebuințarea de violențe și amenințări într-un loc public, având asupra lor arme de foc și arme albe, l-au constrâns pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 4.800 euro; în acest context, au preluat "o datorie" de 5.000 euro pe care o avea de recuperat de la o altă persoană;

h)în cursul lunii decembrie 2008, înainte de sărbătorile de crăciun, în condițiile art.194 alin.1 pen. și art.180 alin.1 pen. au încercat să-l determine pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să plătească taxă de protecție pe motiv că toată lumea din cartier plătește.

În total, sumele de bani obținute de gruparea infracțională condusă de inculpatul din comiterea infracțiunilor mai sus-arătate se ridică la 95.600 Euro.

II. În cursul anului 2008, inculpatul împreună cu inculpații zis "" și G au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și sprijinit ulterior și inculpații zis "", "", "", - zis "", zis "", -, Și, precum și alți învinuiți și făptuitori, în scopul comiterii de infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății (lovire sau alte violențe - art.180 alin.1 și alin.2 Cod penal, vătămare corporală - art.181 Cod penal și vătămare corporală gravă - art.182 Cod penal), ori chiar infracțiuni contra vieții (art.20 Cod penal rap. la art.175 alin.1 lit.a) și i) Cod penal, cu aplic.art.75 alin.1 lit.a) Cod penal), comițând mai multe acte materiale față de mai multe victime, ce intră în latura obiectivă a infracțiunilor mai sus-arătate, fiind identificați și audiați și martori în acest sens, toate subsumate aceluiași scop, tendința de supremație la nivelul municipiului și județului A pe diferite segmente infracționale.

Faptele reținute în sarcina grupului infracțional organizat sunt următoarele:

a)în cursul anului 2008, în mai multe rânduri, au exercitat amenințări cu moartea asupra părții vătămate, concubinei acesteia, a fiicei acestora a în vârstă de 9 ani, folosind în acest sens arme albe (bâte tip "base ball", săbii) și arme de foc (pistoale), creându-le părții vătămate și familiei acesteia un sentiment permanent de insecuritate la adresa integrității corporale sau chiar a vieții;

b)în data de 14.07.2008, în jurul orelor 01.30, pe str.- din mun.A, au aplicat mai multe lovituri în zona feței și a corpului, cu pumnii, picioarele și arme albe (cuțite), părții vătămate;

c)în data de 28.09.2008, în jurul orelor 04.00, în incinta localului "No " de pe ștrandul din mun.A, prin folosire de arme albe (cuțite) au aplicat multiple lovituri la nivelul corpului, părților vătămate și;

d)în data de 05.12.2008, în jurul orelor 19.00, prin folosirea de arme albe (cuțite, bâte tip "bass-ball") au aplicat multiple lovituri la nivelul capului și corpului, părților vătămate și zis;

e)în noaptea de 13.12.2008, în jurul orelor 03.00, în barul "" din A, str.-, prin folosire de arme albe (cuțite), au aplicat mai multe lovituri la nivelul capului și corpului părților vătămate și G și totodată au deposedat pe partea vătămată, prin smulgere, de un lanț din aur de 90 de grame, model "";

f)în noaptea de 22/23.12.2008, în jurul orelor 02.00, prin folosirea de arme albe (bâte, telescopic și răngi) au aplicat lovituri multiple la nivelul corpului asupra părților vătămate, - și;

g)în data de 09.01.2009, în jurul orelor 09.00, l-au amenințat cu moartea pe partea vătămată, în incinta stației () situată la piciorul podului din zona 300 din mun.A;

h)în cursul lunii ianuarie 2009 organizat și pus în aplicare planul criminal de eliminare fizică a victimei, fapt petrecut în data de 10.01.2009, orele 23.20, pe str.R din mun.A, în fața blocului 1-2, soldat cu multiple plăgi înjunghiate penetrante la nivelul capului, toracelui și membrelor și care, potrivit criteriologiei medico-legale, au pus în primejdie viața victimei (raportul de constatare medico-legală nr.23/A/3 din 12.01.2009, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală A). Cu aceeași ocazie, i-au aplicat mai multe lovituri cu bâte la nivelul corpului părții vătămate, ce au produs leziuni vindecabile în 5-6 zile de îngrijiri medicale.

În motivarea propunerii de arestare preventivă înaintată instanței, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad, a apreciat că se impune emiterea unor mandate de arestare preventivă a inculpaților, întrucât aceștia au comis infracțiuni grave pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani; existența pericolului public poate rezulta și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care sunt învinuiți inculpații, pedepsele pentru astfel de infracțiuni fiind închisoarea.

Pentru motivarea incidenței dispozițiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală referitor la pericolul concret pentru ordinea publică, s-a subliniat gravitatea extrem de ridicată și pericolul social deosebit al faptelor comise, natura infracțiunilor, modul în care s-a acționat, valoarea mare a prejudiciului material și moral cauzat părților vătămate, ceea ce conturează gradul ridicat de pericol social generic al faptelor comise.

Audiați fiind de către instanță, inculpații nu au recunoscut săvârșirea vreunei fapte penale, arătând că nu au participat la niciuna dintre acțiunile indicate de parchet.

Analizând actele și lucrările celor 9 volume ale dosarului de urmărire penală, instanța a reținut că inculpații sunt implicați în săvârșirea unor fapte penale grave, astfel după cum se menționează în referatul întocmit de parchet vizând propunerea de arestare preventivă. Chiar dacă în susmenționatul referat nu se indică în concret care este participarea fiecărui inculpat raportat la fiecare act material infracțional, din lecturarea și analizarea dosarului de urmărire penală rezultă indubitabil faptul că fiecare inculpat participat alături de alți inculpați la una sau mai multe fapte penale grave.

Un alt aspect ce este deosebit de important în analiza implicării infracționale a inculpaților, îl constituie faptul că, din convorbirile telefonice pe care aceștia le-au purtat, rezultă cu claritate că fiecare dintre ei era conștient de faptul că face parte din grupul infracțional condus de inculpatul, inculpații implicându-se în diferite combinații și prin diverse forme de participație la comiterea faptelor penale de care sunt acuzați.

Semnificative sub aspectul vinovăției inculpaților îl constituie înregistrarea convorbirilor telefonice purtate între ei, aflate în volumul IV filele 50-107 urmărire penală etc. și volumul filele 87-96, 113-120 urmărire penală etc. din care rezultă structura bine stabilită a grupului infracțional și implicarea acesteia în organizarea și comiterea tentativei de omor în dauna părții vătămate.

Cu privire la această faptă gravă, majoritatea inculpaților implicați au alibiuri solide, aflându-se în diverse alte locații la momentul comiterii faptei, urmând sfatul liderului lor de a "sta pe camere" (fila 89 și 113- volumul V urmărire penală), în sensul de a se afla în locuri unde prezența lor putea fi confirmată de camerele de luat vederi. Prin urmare, cu toate că unii inculpați nu au participat direct la comiterea tentativei de omor (autorii direcți fiind, și ), aceasta nu înseamnă că în sarcina lor nu se poate reține o formă de participație, cum ar fi instigarea sau complicitatea materială ori morală.

Referitor la cei trei inculpați din O, implicarea lor în comiterea tentativei de omor rezultă din interceptarea convorbirilor dintre inculpatul și inculpații arădeni precum, și din localizarea telefoanelor inculpaților, și în zona străzii R, P-ța - (locul agresiunii) conform volumului IX filele 205, 210, 216, 318.

Evident că nu este sarcina instanței ca, la acest moment, să stabilească încadrarea juridică corectă a faptelor penale comise de fiecare inculpat, acest aspect urmând a fi analizat și stabilit pe parcursul derulării și cercetării de către procurorul anchetator.

Trecând peste problema încadrărilor juridice, ceea ce este esențial în opinia instanței pentru soluționarea propunerii de arestare preventivă, îl constituie faptul că în privința fiecărui inculpat există la acest moment indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, sub acest aspect fiind incidente dispozițiile art. 143 Cod procedură penală. În completare, conform art. 68 Cod procedură penală, sunt indicii temeinice, atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care s-a efectuat urmărirea penală a săvârșit fapta de care este acuzat.

În apărarea inculpaților s-a făcut referire la faptul că interceptările convorbirilor telefonice nu ar fi fost autorizate conform dispozițiile art. 91¹Cod procedură penală. Verificând aceasta, instanța a constatat că susținerile apărătorilor inculpaților sunt nefondate, întrucât interceptările convorbirilor s-au efectuat în mod legal, în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Arad cu numărul 27 din 26.09.2008, 30 din 24.10.2008, 34 din 21.11.2008, 35 din 16.12.2008 și 37 din 22.12.2008.

Pentru luarea măsurii arestării preventive se impune ca pe lângă condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedura penală, să fie îndeplinite și condițiile prevăzute de cel puțin unul dintre cazurile reglementate de art. 148 Cod procedura penală; în speță fiind vorba de art. 148 lit. f Cod procedura penală.

Potrivit acestor din urmă dispoziții, arestarea unei persoane se poate dispune dacă pedeapsa prevăzută de lege e mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Este de menționat că infracțiunile de care sunt acuzați inculpații sunt sancționate cu pedepse până la 20 ani închisoare, fapt ce vine în confirmarea aspectului că faptele penale imputate inculpaților prezintă un pericol social deosebit de ridicat.

În ceea ce privește temeiul de arestare preventivă prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală, cu referire la existența unor probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, instanța a ținut cont de faptul că la stabilirea pericolului pentru ordinea publică trebuie avute în vedere nu numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la faptă; nu de puține ori acestea din urmă sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția (cei care concură la înfăptuirea ei), nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

Prin urmare, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei.

Așadar, existența pericolului public poate rezultă, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor infracțiuni de o gravitate ridicată, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți că au comis astfel de fapte.

Suplimentar de cele arătate, potrivit art. 5 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30/1994, pentru ca o persoană să fie reținută sau arestată în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, este suficient să existe motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune, ceea ce în speța de față există.

Semnificative sub aspectul comportamentului antisocial și violent al inculpaților, fapt ce denotă pericolul concret pentru ordinea publică, îl reprezintă situația antecedentelor penale ale inculpaților, (pentru inculpații, și nu există la dosar situația antecedentelor penale).

În concluzie, fiind întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, existând și cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, instanța a dispus arestarea preventivă inculpaților, G, -, și; emițând mandat de arestare pentru aceștia în conformitate cu disp. art. 151 Cod procedură penală.

Față de cele expuse anterior, instanța nu a împărtășit punctul de vedere al apărătorilor inculpaților în sensul că, față de aceștia este suficientă luarea măsurilor preventive a obligării de a nu părăsii țara sau localitatea. Altfel spus, instanța a apreciat că față de inculpați se impune a lua o măsură preventivă mai severă (arestarea preventivă) ținând seama la alegerea măsurii de scopul acesteia, de gradul de pericol social al faptelor comise, de antecedentele și persoanele față de care se ia măsura.

În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva încheierii penale nr. 7 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- au declarat recurs, în termenul legal, inculpații, G, -, și, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 29.01.2009.

Recursul inculpaților nu a fost motivat în scris, fiind susținut oral de către apărătorii acestora, conform concluziilor din practicaua prezentei încheieri.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța constată că încheierea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și dispozițiile legale în materie.

Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în codul d e procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Odată cu ratificarea de către România în 1994 Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art.5 paragraf 1 lit.c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.

Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci, este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.

Din această cauză, dar și ținând cont de poziția Curții, enumerarea limitativă a cazurilor de privare de libertate din art. 5 paragr. 1 al Convenției impun o interpretare restrictivă. În mod corect prima instanță a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 143 al. 1 și art. 148 lit. f C.P.P. respectiv că sunt indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a unei fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

În privința primei condiții necesare în luarea măsurii arestării preventive, instanța a constatat că, din punctul de vedere al dreptului intern - existența unor probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpați a unor fapte prevăzute de legea penală - dar și din punctul de vedere al Convenție Europene - existența unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează să fie privată de libertate a săvârșit o infracțiune - instanța apreciază că este îndeplinită, raportat la probele administrate în cauză față de încadrarea juridică reținută prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale.

A doua condiție: pentru fapta săvârșită, legea să prevadă pedeapsa închisorii, este îndeplinită, astfel, pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, legea prevede pedeapsa închisorii - legea internă fiind mai severă decât dispozițiile Convenției care nu condiționează dispunerea arestării de gravitatea pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită.

În speța dedusă judecății, a treia condiție obligatorie - ce vizează existența cel puțin a unuia dintre temeiurile prevăzute de art.148 lit. a - f Cod procedură penală, respectiv lit. - nu comportă interpretări.

Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații, a)în perioada 17-22.07.2008 l-au constrâns pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 5.000 euro (după ce inițial i-au cerut suma de 20.000 euro), iar apoi să le "vândă" un imobil în valoare de 36.800 euro;

b)în perioada octombrie-noiembrie 2008 au încercat să o constrângă pe partea vătămată să le dea suma de 5.000 euro, după ce anterior i-au pretins suma de 10.000 euro, drept "taxă de șmecher";

c)la data de 25.11.2008 au constrâns o parte vătămată (până în prezent rămasă neidentificată) să le dea suma de 10.000 euro;

d)la data de 28.11.2008 l-au constrâns pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 18.000 euro;

e)la data de 04.12.2008 au constrâns o parte vătămată (până în prezent rămasă neidentificată) să le dea suma de 16.000 euro;

f)în perioada 28.11.2008 - 10.12.2008 au încercat să îl constrângă pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să le dea suma de 45.000 euro;

h)în cursul lunii decembrie 2008, înainte de sărbătorile de crăciun au încercat să-l determine pe martorul (audiat în condițiile art.86¹pr.pen.) să plătească taxă de protecție pe motiv că toată lumea din cartier plătește. Se reține în propunere că, n total, sumele de bani obținute de gruparea infracțională condusă de inculpatul din comiterea infracțiunilor mai sus-arătate se ridică la 95.600 Euro.

De asemenea, din dosarul de urmărire penală reiese presupunerea rezonabilă că inculpații au comis și alte fapte penale, respectiv:

b)în data de 14.07.2008, în jurul orelor 01.30, pe str.- din mun.A, au aplicat mai multe lovituri în zona feței și a corpului, cu pumnii, picioarele și arme albe (cuțite), părții vătămate;

g)în data de 09.01.2009, în jurul orelor 09.00, l-au amenințat cu moartea pe partea vătămată, în incinta stației () situată la piciorul podului din zona 300 din mun.A;

h)în cursul lunii ianuarie 2009 organizat și pus în aplicare planul criminal de eliminare fizică a victimei, fapt petrecut în data de 10.01.2009, orele 23.20, pe str.R din municipiul A, în fața blocului 1-2, soldat cu multiple plăgi înjunghiate penetrante la nivelul capului, toracelui și membrelor și care, potrivit criteriologiei medico-legale, au pus în primejdie viața victimei (raportul de constatare medico-legală nr.23/A/3 din 12.01.2009, eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală A). Cu aceeași ocazie, i-au aplicat mai multe lovituri cu bâte la nivelul corpului părții vătămate, ce au produs leziuni vindecabile în 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Starea de fapt reținută în propunerea de arestare preventivă este dovedită de actele aflate în dosarele de urmărire penală, respectiv plângerile părților vătămate, depozițiile martorilor sub altă identitate, ale martorilor, inculpaților, procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizației, planșă fotografică cuprinzând aspectele surprinse de camerele de supraveghere la Stația; cazierele judiciare ale inculpaților. În acest sens, mai trebuie reținut că potrivit dispozițiilor art. 68¹.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților, iar față de probatoriul administrat până în acest moment există date care susțin acest fapt.

Totodată, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f) din codul d e procedură penală, acuzele ce planează asupra acestora vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptei, natura acesteia, caracterul organizat al acesteia și rezonanța publică. Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia. Infracțiunile pentru care s-a pus în mișcarea acțiunea penală împotriva inculpaților aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătății persoanei, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează sănătatea personală și chiar viața.

Astfel, în temeiul art. 385¹⁵punct. 1 lit. b) va C.P.P. respinge recursul declarat de inculpații, G, -, și împotriva încheierii penale nr. 7 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2 va C.P.P. obliga fiecare inculpat recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. recursul declarat de inculpații, G, -, și împotriva încheierii penale nr. 7 din 28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. fiecare inculpat recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică din 30.01. 2009.

Președinte, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red /18.02.2009

Dact P 2.ex./19.02.2009

Prima inst.

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Codrina Iosana Martin, Florin

#Judecator Anca Nacu

Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 84/2009. Curtea de Apel Timisoara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 84/2009. Curtea de Apel Timisoara